252 matches
-
științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat și publicat traduceri din scrierile religioase
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
profesor în județul Mehedinți, muzeograf la Golești, metodist la Casa de Cultură din Pitești, asistent universitar la Institutul Pedagogic din Pitești și ca redactor la revista „Argeș”. Colaborează cu critică literară la „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „Ateneu”, „Familia”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Ziua” ș.a., semnând și cu pseudonimele N. Braniște, Florin Nicolescu, Nicolae Orfea. Din 1991 este redactor al revistei „Calende”, redactor-șef al editurii cu același nume și cadru didactic la Universitatea din Pitești. Și-a susținut doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
și ca redactor la revista „Argeș”. Colaborează cu critică literară la „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „Ateneu”, „Familia”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Ziua” ș.a., semnând și cu pseudonimele N. Braniște, Florin Nicolescu, Nicolae Orfea. Din 1991 este redactor al revistei „Calende”, redactor-șef al editurii cu același nume și cadru didactic la Universitatea din Pitești. Și-a susținut doctoratul în 1999, cu o teză despre Ion D. Sârbu. Prima carte, Provinciile imaginare, îi apare în 1993. În cronicile, recenziile și eseurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
Universității din București, absolvită în 1978. Este profesor defectolog la Școala Ajutătoare din Tâncăbești, județul Ilfov (1978-1980) și la Centrul Logopedic din Pitești (1980-1982), apoi psiholog-logoped în Laboratorul de Sănătate Mintală din același oraș (1982-1990). Ca editor, a scos revistele „Calende” (1991) și „Paralela 45” (1994) și a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
Școala Ajutătoare din Tâncăbești, județul Ilfov (1978-1980) și la Centrul Logopedic din Pitești (1980-1982), apoi psiholog-logoped în Laboratorul de Sănătate Mintală din același oraș (1982-1990). Ca editor, a scos revistele „Calende” (1991) și „Paralela 45” (1994) și a înființat editurile Calende (1991), Didactica Nova (1992), Vlasie (1993) și Paralela 45 (1994). A debutat în 1971 la „Argeș”. Un semidebut editorial e ciclul de versuri Neuronia, publicat în 1981 în suplimentul „Biblioteca Argeș”, reluat în volumul colectiv Caietul debutanților. 1980-1981, urmat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
suspendă ședința; secțiunile se întrunesc, însă la 5 ore nu terminaseră încă discuțiunea. Se propune închiderea ședinței. Ea se adoptă, ministrul de justiție citește apoi mesajul principelui prin care sesiunea parlamentară se declară închisă. Moțiunea majorității e astfel trimisă la calendele grece. Cu toate acestea d. Cogălniceanu a crezut de datoria sa de a-si da demisiunea. Nu voi nici o tranzacțiune, mi-a zis azi dimineață, când l-am întrebat asupra crizei. - Nu fac vânătoare de portofolii". D. Cogălniceanu, prin o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
programe amănunțite, contele Andrassy a rezumat poziția respectivă a Austriei și a Rusiei într-un cuvânt care a făcut ocolul sferelor politice pe vremea aceea. Din partea d-voastră nu faceți slavism, din partea noastră nu facem polonism, iar chestia Orientului la calendele grecești". Se știe cum a executat Rusia din parte-și acest program, cum ea a făcut slavism, ajutată prin ambiția contelui Andrassy de-a anexa Bosnia și Herzegovina, în dorința sa de-a plăcea împăratului Austriei, dând două provincii monarhiei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
1991, 39 42 [cu l sch.]. [145] ȘERBĂNESCU, ANDRA. Consultații de gramatică. Tipuri de exerciții. Modele de rezolvare. Subiecte posibile. București, Editura Saeculum, 1991, 64 p. [146] ȘERBĂNESCU, MIHAELA; BĂCIOU, MARIA, Culegere de exerciții gramaticale pentru clasele II-IV. Pitești, Editura Calende, 1991, 144 p. [147] ȘERDEAN I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Editura didactica si pedagogică, București, 1981. [148] ȘINCAN, EUGENIA, Tendințe ale predării — învățării limbii române în ciclul primar (I), RPed, 40, nr.3, 1991, 13-15; (II
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
171] PROGRAMA examenului de bacalaureat din anul 1993, LLR, 22, nr. 1, 1993, [limba și literatura română]. [172] RĂDULESCU, N.; ARSENESCU, G., Limba română. [Vol.] I. Vocabularul. Dificultăți și tehnici de lucru pentru admiterea în licee și facultăți. Pitești, Editura Calende, 1993, 128 p. [173] RECOMANDĂRI pentru examenul [...] limba și literatura română. A. Gramatica, VOR, 2, nr. 9-10, 1990, 14. [174] REINHEIMER RÎPEANU, SANDA, Structuri morfosintactice de bază în limbile romanice, București, TUB, 1993, 312 p. multigr. (UB. FLLS). [175] ROBU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la sincronizarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mici cu pericole mari sunt asemenea pescarilor care prind pește cu undița de aur, încât, dacă își pierd undița, ceea ce au prins nu acoperă paguba. Una dintre expresiile favorite ale lui Octavianus, rămasă în istorie, a fost Vor plăti la calendele grecești, adică cei care au datorii și nu le onorează nu vor mai plăti niciodată? Este similară cu expresia noastră din popor La paștele cailor! Traian — marele împărat al romanilor Unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Romei antice, care
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
predă limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de multe ori poemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
Melopoetica, 67-70; Grigurcu, Existența, 276-280; Cistelecan, Poezie, 91-99; Băileșteanu, Aorist, 99-103; Nicolae Manolescu, Cimitirul vesel, RL, 1993, 16; Claudiu Constantinescu, Tantrisme, RL, 1993, 16; Constantin, Complicitatea, 178-183; Negoițescu, Scriitori contemporani, 233-237; Ulici, Lit. rom., I, 89-92; Dumitru Augustin Doman, Poetul, „Calende”, 1996, 4; Radu Mareș, Dreptul la disperare, TR, 1997, 13-14; Theodor Codreanu, Eseu despre Cezar Ivănescu, Târgoviște, 1997; Dicț. analitic, II, 318-319, IV, 46-48; Bucur, Poeți optzeciști, 116-117; Dicț. esențial, 426-428; Manolescu, Lista, I, 235-243; Popa, Ist. lit., II, 530-533
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
în revista „Luceafărul”, însoțit de o prezentare semnată de poetul Matei Gavril, și cu un altul, aproape simultan, în „Flacăra” (cu girul poetului Geo Dumitrescu). Colaborează, mai ales după 1990, cu versuri, consemnări, recenzii, interviuri, note de călătorie, la „Tomis”, „Calende”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Amphion” (Constanța). A debutat editorial cu volumul de „parodii literare” Hipodromul cailor de mare (1993). După un deceniu de la debutul în presă, C. și-a adunat într-o carte, Hipodromul cailor de mare (1993), o primă serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
parodii optzeciste, Pitești, 2001. Repere bibliografice: Alex. Ștefănescu, Cine este Liviu Capșa?, SLAST, 1987, 2; Doina Tudorovici, Liviu Capșa, „Hipodromul cailor de mare”, CNT, 1993, 51-52; Nicolae Prelipceanu, O carte cu doi autori, RMB, 1995, 1669; Gabriel Grigore, Un parodist, „Calende”, 1996, 3; Ion Roșioru, Trei poeți ai sudului, TMS, 1996, 9; Horia Gârbea, Parodii ca la Capșa, LCF, 2000, 36; Ion Roșioru, Liviu Capșa, „Mesaje pe robot”, TMS, 2000, 9; Catrinel Popa, Liviu Capșa, „Mesaje pe robot”, OC, 2000, 39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
II, 281-283; Cornel Regman, Ioan Flora, barocul și witzul, JL, 1999, 11; Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici, ST, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Poetul excentric, RL, 2002, 5; Răzvan Voncu, Vasko Popa în românește, CC, 2002, 8-10; Ioan Moldovan, Luptele poetului, F, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Adjud. Predase editurilor și o plachetă de versuri, Carmen miserabile, care s-a pierdut, o nouă versiune din Adorata (tipărită postum, în 1984) și romanul Esthera, apărut tot postum, sub titlul Fata de la Suza (1982). După 1989, revistele „Argeș” și „Calende” i-au dat la iveală câteva nuvele și pagini memorialistice, iar romanele i-au fost reeditate. Ca publicist, D. s-a ocupat intens de literatură. Dar, deși poseda o cultură bogată, extinsă de la clasicismul greco-latin până la avangardă, precum și capacitate analitică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
considerat că anul nou Începe pe 25 decembrie, și nu pe 1 ianuarie. Această situație a fost Întreruptă la Roma În secolul al XIII-lea, iar În Rusia abia În secolul al XVIIIlea. Astfel, o bună parte din trăsăturile specifice Calendelor lui Januar au fost moștenite de sărbătorile Crăciunului, datorită faptului că acesta timp de mai mult de un mileniu a fost considerat ca un an nou. Tradițiile populare românești Își găsesc originile În multe practici precreștine care au fosr adoptate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
seri la Mircești, VTRA, 1990, 2; Ioan Milea, Ioan Moldovan în lumina melancoliei, TR, 1990, 13; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1990, 10; Țeposu, Istoria, 72-73; Ion Simuț, Ideograme ale mainimicului, F, 1994, 1; Nicolae Oprea, Arta poetică a răbdării, „Calende” 1994, 4-5; Ion Mureșan, Noul sezon elegiac, TR, 1994, 49; Borbély, Xenograme, 103-105; Pop, Pagini, 236-239; Marin Mincu, Un „tratat de oboseală”, CNT, 1999, 42; Tudor Cristea, Himera poemului, CNP, 1999, 9-10; Mircea A. Diaconu, Fețele poeziei, Iași, 1999, 152-154
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Al. Cistelecan, Poemul adaptat, LCF, 1992, 17; Vasile Ciobanu, În miezul incandescent al realului, ATN, 1993, 4; Virgil Podoabă, Exerciții de dezvățare, VTRA, 1993, 6; Liviu Ioan Stoiciu, Textualismul trebuie reformat, „Cotidianul”, 1994, 242; Nicolae Oprea, Un poet din Nord-Vest, „Calende”, 1994, 8-10; Mircea Muthu, Poemul despre cuvinte, TR, 1994, 50; Virgil Mihaiu, Suflu poetic septentrional, ST, 1994, 12; Aurel Pantea, Un dionisiac la masa textualiștilor, APF, 1995, 1-2; Caius Dobrescu, Incredibil, dar adevărat, VTRA, 1995, 3; Ion Moldovan, A patra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Universității din București (1968-1973). A fost consilier al Direcției pentru Cultură Dâmbovița. A debutat cu poezii în antologia colectivă Anotimpul întrebărilor (Baia Mare, 1967). Eseurile și cronicile literare și le-a publicat, începând cu 1987, în „Viața românească”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Calende” ș.a. Titlul volumului Figuri ale romanului (1997) este sugestiv, pentru că, așa cum afirmă într-un preambul, G. nu este adeptul existenței unei modalități romanești exclusive, ci înregistrează în egală măsură variatele structuri compoziționale, de la cele tradiționale la cele „cu totul libere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
lui Athis, Pitești, 2002. Ediții: Marin Bucur, I. L. Caragiale. Lumea operei, Pitești, 2001; Costache Olăreanu, Fals tratat de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile lecturii, CNT, 1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
Turneul candidaților, O, 1990, 5; Coșovei, Pornind, 175-178; Ruja, Parte, I, 317-318, II, 169-175; Ștefan Borbély, Ecuații mici, liniștite, PSS, 1997, 10; Cornel Ungureanu, Simona-Grazia și paradisurile poeziei, O, 1998, 2; Mircea Bârsilă, Simona-Grazia sau Miza pe autoritatea proiectului liric, „Calende”, 1998, 2; Gheorghe Grigurcu, Paradis, Purgatoriu, Infern, RL, 1998, 25; Mircea A. Diaconu, Simona-Grazia Dima sau Focul matematic, VR, 1998, 9-10; Iulian Boldea, Developări în perspectivă. Simona-Grazia Dima, „Euphorion”, 1998, 3; Mariana Filimon, Portretul unei poete, CNP, 1999, 3-4; Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
ARGEȘ, revistă care apare la Pitești din iunie 1966 până în decembrie 1990; până în 1975 apare lunar, iar între 1975 și 1982 apare trimestrial; din 1991 reapare sub titlul „Calende”. Redactori-șefi sunt, pe rând, Mihail Diaconescu (1966-1971), Gheorghe Tomozei (1971-1983), Sergiu Nicolaescu (1983-1990), Nicolae Oprea (din 1990). Comitetul de redacție este alcătuit din Al. Cerna-Rădulescu, Șerban Cioculescu, Augustin Z. N. Pop, Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu, Ioana Girardi, Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]