252 matches
-
-lea, în Franța în secolul al XVI-lea (în 1564, sub Carol al IX-lea), în Rusia la începutul secolului al XVIII-lea (sub Petru cel Mare) etc. Astfel, după cum a arătat Petru Caraman, bună parte dintre „trăsăturile specifice ale Calendelor lui Ianuar au fost moștenite de sărbătoarea Crăciunului, datorită faptului că aceasta, timp de mai mult de un mileniu - iar în popor, în multe părți, chiar până astăzi -, a fost considerată ca un an nou” (50, p. 73). în momentul-cheie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
26 ianuarie 1882] ["ÎNTR-UN LUNG ARTICOL"] Într-un lung articol, prin care ni se impută nouă îndeosebi boala morală de care n-am suferit niciodată, reaua credință, " Romînul" substituie adunării proprietarilor, ținute la Iași, intenția de-a amâna la calendele grece reforma legei tocmelelor agricole. Întrebăm cu mirare cine îndreptățeste pe scriitorii organului oficios de-a presupune o asemenea intenție unui Vasile Alecsandri, unui Nicolae Roset - rosnovanu, unui Grigorie Sturza? Noi am sfătuit din nou pe confrați, precum i-am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au sunt numeroși. Degeaba cetățenii ar contesta înscrierea lor la primărie. Primăria nu judecă cazurile, lasă să treacă termenele de apel la tribunal și de recurs în casație, patrioții rămân buni înscriși în lista colegiului I și contestatorii avizați la calendele grece. Acești oameni - între cari dr. Rîmniceanu bunăoară, căruia votul în colegiul I [î]i importă cumulul a 5, 6 funcții plătite - sunt cei mai aprigi agenți electorali ai guvernului, ba contestă ei la rândul lor înscrierea unor cetățeni cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dorința de a se implica. Pe de altă parte, ei s-au menținut, și după 1989, pe linia sintaxei lor culturale firești, preferând să ofere răspunsuri de ordin estetic provocărilor din jur: au construit reviste (Euphorion, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Calende etc. sunt conduse de către optzeciști), au pus umărul la articularea unei vieți literare decomplexate, neinerțiale (atât cât se putea), au format ASPRO, au intrat masiv În universitățile cu profil umanist, participând nu la reforma lor instituțională, ci la sincronizarea lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Călinescu, Elegii, reverii, întâmplări, CRC, 1987, 23; Nichita Danilov, Despre întoarcerea berzelor sau Despre poemul de aur, CRC, 1990, 39; Coșovei, Pornind, 97-101; George Vulturescu, Aurel Dumitrașcu, „Mesagerul”, PSS, 1992, 12; Țeposu, Istoria, 102-103; Mircea Bârsilă, „Mesagerul” lui Aurel Dumitrașcu, „Calende”, 1993, 2; Dicț. scriit. rom., II, 167-169; Carletta-Elena Brebu, „Mesagerul”, ATN, 2000, 2; Cistelecan, Top ten, 43-46; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 430-432; Grigurcu, Poezie, I, 446-451; Rotaru, O ist., V, 503-504; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 104-107; Ion Cristofor, O exegeză bacoviană, TR, 1996, 21; Gheorghe Grigurcu, Caragiale și demonii, RL, 1997, 20; Borbély, Xenograme, 61-64; Micu, Scurtă istorie, IV, 155; Dicț. scriit. rom., II, 252-253; Nicolae Oprea, „Caragiale”, „Calende”, 1999, 2; Petraș, Panorama, 290-292; Irina Marin, Paradigme caragialiene, RL, 2003, 12; Sergiu Ailenei, Sub semnul lui Dionysos, CL, 2003, 7. C.H.
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Universității din București (1968-1973). A fost consilier al Direcției pentru Cultură Dâmbovița. A debutat cu poezii în antologia colectivă Anotimpul întrebărilor (Baia Mare, 1967). Eseurile și cronicile literare și le-a publicat, începând cu 1987, în „Viața românească”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Calende” ș.a. Titlul volumului Figuri ale romanului (1997) este sugestiv, pentru că, așa cum afirmă într-un preambul, G. nu este adeptul existenței unei modalități romanești exclusive, ci înregistrează în egală măsură variatele structuri compoziționale, de la cele tradiționale la cele „cu totul libere
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
lui Athis, Pitești, 2002. Ediții: Marin Bucur, I. L. Caragiale. Lumea operei, Pitești, 2001; Costache Olăreanu, Fals tratat de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile lecturii, CNT, 1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
20. Între 1975 și 1978 a fost lector de limba română în Finlanda, la universitățile din Turku și Helsinki. A debutat în 1963, la „Gazeta literară”. Colaborează sporadic la „Argeș”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar după 1989 la „Calende” și „Dreptatea”. În 1992 fondează, împreună cu un grup de profesori de liceu, editura și revista „Cuget, simțire și credință”, destinată prioritar școlii. După 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Pitești și funcționar superior în Ministerul Educației și Învățământului. Nesomnul
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața lui Anselmus (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov). Debutând editorial în formula impusă în anii ’80, G. a
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
O, 1991, 16; Mihaela Ursa, „Scene din viața lui Anselmus”, ST, 1991, 4; Mihai Dragolea, Colecționarul din blocul pensionarilor, VTRA, 1991, 7; Sanda Cordoș, Despre singurătate, TR, 1991, 36; [Al. Th. Ionescu], Scurte note subiective la cartea unui însingurat prieten, „Calende”, 1996, 4; A.I. Brumaru, Competiția sinelui cu eul, AST, 1996, 4-6; Gheorghe Grigurcu, La umbra libertăților în floare, RL, 1997, 10; Virgil Podoabă, Fragmente pentru un fragmentarium, VTRA, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 92-93; Em. Galaicu-Păun, Asceza scrisului, VTRA, 1999
GOGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
presă după mai bine de un deceniu, la „Familia”. Mai colaborează cu versuri, dar îndeosebi cu articole și cronici literare la „Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”, „Viața românească” (aici fiind o vreme, după 1990, redactor), „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. I s-a acorda Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Sedus de ideea existenței unei „a cincea generații postmaioresciene”, G. se autoinclude aici alături de Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Sorin Alexandrescu, Liviu Petrescu, Livius Ciocârlie, nume importante
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Ramuri”, „Familia”, „22”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese de sub tipar volumul
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
volumul de versuri Muchii (1996). Este membru fondator al Club 8 (din 1996) și, din 2001, vicepreședinte. A fost redactor al revistei „Hyperion” din Botoșani (1995-2000) și redactor-șef al revistei ieșene „Timpul” (2001-2002). A colaborat la „Amphion”, „ArtPanorama”, „Contrapunct”, „Calende”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Hyperion”, „Luceafărul”, „Observator cultural”, „România literară”, „Timpul”, „Vatra”, „Virages” (Canada) și „Wienzeille” (Austria), precum și la revistele în format electronic „Ecrits...vains”, „Griselda”, „Norii”, „Respiro” și „Tiuk”. Indiferent de gen, toate scrierile lui L. își propun
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
1986-1990) și ca redactor la revista „Familia” (din 1990). Debutează în „Familia” (1974), cu poezie, iar editorial cu placheta Călătoria de ucenic (1993). Va mai colabora la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Arca”, „Orizont”, „Ramuri”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Observator cultural”, „Calende”, „Paralela 45”, „22” ș.a. Scrierile lui Ș. stau sub semnul „modelului odiseic”, desfășurat în toată complexitatea sa: ca mască literară îndărătul căreia se întrevede figura autorului, întoarcere la formula epopeii (și la scriitura „naivă” în genere), etalon de moralitate sau
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
1952-1957). Va lucra în calitate de economist la diverse întreprinderi din Pitești (1957-1983) și la Schela Moșoaia (1983-1990). Frecventează cenaclul patronat de Editura Tineretului și pe cel al revistei „Viața studențească”, este prezent cu versuri și în „Gazeta literară”, „Scânteia tineretului”, „Argeș”, „Calende” ș.a. A mai semnat Florea Stanciu Aluniș. Volumul de proză Drumețind prin Argeș (1987), care a constituit debutul editorial, nespectaculos, al lui S., este dominat de candoare, seninătate și entuziasm față de frumusețea naturii. Motivul călătoriei va sta și la baza
STANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289864_a_291193]
-
bucureștene. Din 1990 publică editoriale și comentarii politice în cotidianul „România liberă”. Locuiește un timp (1991-1993) în Statele Unite ale Americii. Debutează în 1982, cu proză scurtă, în „Luceafărul”, colaborează la „Argeș”, „România literară”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Calende” ș.a. Prima carte, Trei zile de anchetă (1982; Premiul Editurii Eminescu), e un roman polițist de factură înrudită cu a scrierilor lui Constantin Chiriță, o narațiune dinamică și antrenantă, dar parazitată de multe clișee ale genului, „naturalizat” în ambianță socialistă
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
Cotidianul”, 1995, 4 mai; Cristian Livescu, Zodia lucidității, CNT, 1995, 23; George Bădărău, Armonii ale tragicului, CNP, 1995, 11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima crizei”, „Calende”, 1997, 1-2; Simion Bărbulescu, Un altfel de model de expresivitate, LCF, 1998, 20; Grigore Chiper, Ars moriendi, „Contrafort”, 1998, 7-8; Ionel Savitescu, „Întotdeauna ploaia spală eșafodul”, ATN, 1998, 8; Grigore Scarlat, Cassian Maria Spiridon, PSS, 1998, 9; Grigore Scarlat, Sentimentul
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
parțial. În opinia lui autorului nostru, este indiscutabil faptul că Anticristul nu se află încă pe pământ. În demonstrația sa, Hipolit se sprijină pe credința deja consacrată a săptămânii milenare. Prima parusie „a avut loc în a opta zi din calendele lui ianuarie, într‑o miercuri, în anul patruzeci și doi al domniei lui Augustus, anul cinci mii cinci sute după Adam” (IV, 23, 3). De aici decurge faptul că între cele două parusii se derulează o perioadă de cinci sute
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la Valahia nu puțină necinste este” (Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, București, 1902, p. 252). 407. Vezi Nicolae Iorga, Viața femeilor..., p. 37. 408. Ion Neculce, op. cit., p. 75. 409. Vezi Ion Moise, Toponimie și istorie argeșeană, Editura Calende, 1992, Pitești, pp. 25-26. 410. Vezi Documente privind istoria României, (D.I.R.) A Moldova (sec. XIV-XVII) Indicele numelor de locuri, volum întocmit de Alexandru I. Goanță, Editura Academiei Române, București, 1990, p. 26. 411. Op. cit., p. 270. 412. Ibidem, pp. 222, 271
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
339-349; Monica Spiridon, Ce e nou în garderoba literaturii, R, 1997, 5-6; Ioan Adam, Jocuri în lumea numelor, ALA, 1997, 395; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simioneascu, RL, 1998, 3; Ioan Stanomir, Nesfârșitele primejdii, LCF, 1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ALA, 1997, 395; Alex. Ștefănescu, Mircea Horia Simioneascu, RL, 1998, 3; Ioan Stanomir, Nesfârșitele primejdii, LCF, 1998, 19; Mircea Bârsilă, Mitul parantezei, „Calende”, 1998, 6; Nicolae Oprea, „Fac consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
consecvent politica scrierilor mele egotiste și inactuale” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Ioan Ștefan Ghilimescu, „Înseși nevăzutele fiind viață, nu știu ce firișor de energie sau formă închipuită ar putea rămâne în afara interesului literaturii” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), „Calende”, 1998, 6; Glodeanu, Dimensiuni, 164-171; Cărtărescu, Postmodernismul, 160-162, 343-351, passim; Dicț. analitic, II, 163-166, IV, 608-611; Gheorghe Glodeanu, Mircea Horia Simionescu sau Comedia literaturii, JL, 2000, 13-14; C. Rogozanu, Fals tratat de călătorie, RL, 2000, 43; Dimisianu, Lumea, 223-227; Dicț
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Suceava. Din 1994 este student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași (secția patrimoniu cultural - restaurare - conservare carte), absolvită în 1998. Din 1990 publică articole, însemnări critice și mai ales versuri în „Literatorul”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Symposion”, „Viața românească”, „Hyperion”, „Calende”, „Scrisul românesc”, „Est”, cât și în „Gorjul de azi”, „Tribuna învățătorului”, „Gazeta de Gorj” (unde din 2001 e redactor-șef). Organizează câteva festivaluri de poezie (Agigea, Putna) și coordonează antologia Ultima generație, primul val. În ultimii ani participă la redactarea
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
O carte în discuție: „Viață publică”, „Caietele de la Durău”, 1996, 3 (semnează Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Radu Florescu, Doina Popa, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu); Gabriel Rusu, Îndeletnicirea de martor, TMS, 1996, 11; Nicolae Coande, Ultimul poet fericit, „Calende”, 1997, 1-2; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 250-252; Grigurcu, Poezie, II, 355-361; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 130-132. R. D.
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]