18,750 matches
-
în idee, așa cum face cel poreclit ,bursucul veninos", descrie un clar simptom de pierdere a frâielor. În loc să încerce să explice, cu instrumentele lexicografice pe masă, că acuzatorii săi sunt în eroare, dl Severin face încă un pas în bezna relei-credințe, calificându-i pe cei care nu-i împărtășesc părerile rasiste privitoare la ,tătarul" Băsescu drept ,frustrați", ,complexați", ,veleitari ratați", ,culturnici exaltați și analiști schizoizi", ,senili frivoli". Iar apoi, ca și cum toate aceste calificative ar aparține altora (eventual, chiar lui Traian Băsescu!), notează
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
A, se dumirește prietenul cu inocență: e vorba despre Mircea Sandu și fotbalul românesc, nu ? - Pe naiba! Pete în fotbalul românesc... Vezi că îți pleacă trenul... Reiau ideea: pentru că, dacă reprezentanții presei românești ar fi fost inteligenți, așa cum i-a calificat în 15 aprilie Domnul Președinte Traian Băsescu, nu ar fi ajuns să umble acum din culpă în culpă, deși... Deși, mai în primăvară, tot Domnul Băsescu ajunsese să constate: -,La televiziune sunt oameni de-o mediocritate incredibilă." -Aha!, exclami fără
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
discret la un post de televiziune... Deci, vine aisbergul guvernamental și va fi ca pe ,Titanic": scapă cine poate... Ultimele știri. l Tv Sport ne-a transmis duminică în direct meciul Saint Etienne - CFR Cluj. Scor 2 - 2. S-au calificat clujenii. Un sincer bravo! l Gheorghe Roșoga, cunoscutul și iubitul solist gorjan de muzică populară, într-un recital foarte frumos la TVRM. Și melodii, și texte... Oare de la Etno Tv s-a observat?
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
tare" al partidului, nici măcar duhul lui Corneliu Coposu n-au putut împiedica inevitabilul. Pe de altă parte, mult mai inconsistent ideologic (un amestec de stânga și dreapta pe care un admirator l-ar numi pragmatism, iar un critic l-ar califica de-a dreptul oportunism), P.D.-ul și-a constituit, încet și sigur, o bază electorală fermă. În prima etapă, carisma lui Petre Roman a menținut partidul la cote înalte. Mai apoi omul-locomotivă Băsescu a știut să traverseze furtunile politicii în
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
ori O.N.G.-urilor: politica alianțelor contra naturii, într-un demers ce ignoră minima moralitate și chiar eficiența. Din acest punct de vedere, actuala putere a fost constrânsă de împrejurări să cadă în păcatul însoțirii cu o formațiune care se califică perfect pentru descrierea de mai sus. Ex-umaniștii deveniți peste noapte ,conservatori" ilustrează o formulă de asociere trans-ideologică (drept dovadă, rapiditatea schimbării numelui și programului politic) a unor indivizi interesați doar de profitul personal, substanțial și imediat. Nu e un secret
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
conducătorii comuniști, dar și ca expresie a unei anumite emfaze a ,spiritului muncitoresc", de care acum toată lumea trebuie să facă paradă, purtând, de pildă, șapcă în loc de pălărie). Se importă de la sovietici tehnologie (doctrina ,realismului socialist") pentru fabricarea noii literaturii, se califică, în școli sau la locul de muncă, lucrătorii necesari, se pun în circulație broșuri cu instrucțiuni de utilizare a noii metode de creație, se întocmesc planuri de producție (care trebuie, bineînțeles, depășite), se organizează schimburi de experiență și ședințe de
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
vrea să adaug la această analiză câteva observații care nu îmi aparțin, dar cred că cititorul autohton merită să aibă acces la ele. Sunt rezultatul perspicacității într-ale exegezei ale unui reputat critic american de film, Jonathan Rosenbaum. Pentru început, califică filmul drept capodoperă și deplânge faptul că el nu va fi difuzat la "cinematografele comerciale" din S.U.A. Prin ochii lui Rosenbaum, pelicula e un omagiu adus musicalurilor clasice hollywoodiene. Dar nu doar atât. Conține aluzii la lumea teatrului, o intrigă
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
doilea). Dar de ce nici o vorbă referitoare la împrejurare (de notorietate) că dl. E. Simion ocolește cu sistem chestiunea revizuirilor? Și pe deasupra că-i reprimă pe cei cu alte puncte de vedere decît ale d-sale (pe subsemnatul, bunăoară, l-a calificat drept un "campion al calomniilor", formulă ce, dată fiind totala lipsă de dovezi ce-ar fi trebuit s-o susțină, pînă la urmă ne amuză!). Puțin creditabilă ni se prezintă și teza că stabilirea deplorabilelor conjuncturalisme la "etajul superior" al
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
metonimie pentru domesticitatea victoriană a femeilor, apreciază criticul de film Sharon Ouditt. Pentru că dezideratul ei în ceea ce privește proza era antirealist, Woolf evită o narațiune lineară în roman. Intenția ei era și de a submina genul convențional de biografie (așa este romanul calificat de subtitlu), care punea pe primul loc realizările protagonistului. Singura reușită a lui Orlando - un premiu pentru poezie - e menționat fugitiv într-un monolog interior, ceea ce aproape determină cititorul să treacă cu vederea unicul succes al personajului. Care e "privat
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului dubitativ cu toate că, judecată autonom, în afara oricărui periplu bibliografic, nu lămurește câteva probleme de fond. Spre exemplu: ce înțelege Mitropolitul Banatului prin "creștin autentic", așa cum îl califică pe Eminescu, și care sunt argumentele în virtutea cărora poetul este văzut ca un tip exemplar în plan religiosî Sau, dacă în publicistică se pot găsi unele argumente pertinente, în ce măsură i se poate cere literaturii același lucru, altfel spus, cu ce
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
unui român emigrat în Franța sau Statele Unite. Primul este tratat cu infinit mai multă atenție de către autoritățile locale, i se oferă o locuință mai bună sau mai rea și, cu puțină șansă, chiar o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar și așa însă, cel în cauză suferă un șoc de adaptare. El ajunge să trăiască în lumi paralele. Un detaliu fără importanță, o casă întîlnită în drum sau o vorbă îi răscolesc amintiri de demult, gîndul zboară spre cei
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
este posibil așa ceva? M-a preocupat mult această întîmplare fiindcă probabil și în procesul memoriei sunt posibile transferuri care s-au manifestat în momentul contactului cu orașul, cu locuitorii lui. R.B.: Nu am recurs întîmplător la cuvîntul arheologie pentru a califica romanul dumneavoastră. El mi se pare construit în straturi succesive și această stratificare a elementului epic, care nu este o materie solidă, ci mai degrabă una difuză, intuitivă, se alimentează tocmai din rezervorul memoriei. La finele cărții, fiul - eul narator
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
am fost curios să aflu cauzele acestei "specificități". Mi-am dat seama că perspectiva asupra lumii - iată folosesc un cuvînt mare - este alta. Unghiul din care sunt privite lucrurile este unul diferit. Cred însă că trebuie să ne ferim să calificăm în vreun fel această "alteritate". Azi există tendința definirii unei singure perspective ca fiind cea "bună". Este o imensă eroare, căci lumea nu este lineară și rămîne de sperat ca ea să nici nu fie așa vreodată. Cît am stat
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
Saec. I, II, III (sic!), editio altera, Berlin, 1 (1965), 2 (1967), 3 (1960), 4/3 (1966), 5/1 (1970), 5/2 (1983), 5/3 (1987), 6 (1998), 7/1 (1999)” (p. 215). Cu greu ne putem abține să nu calificăm această mențiune drept însușire frauduloasă și iată motivele: trimiterea respectivă copie întocmai pe cea a noastră din ediția Liber de Caesaribus (p. 12); însă dovada cea mai clară este că, verificând toate trimiterile la PIR din notele și comentariile dlui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
persoane, adjectivul se substantivizează ușor: “nu vreau să par un fițos care se dă mare cu ceasurile lui” (121.ro); “înainte să o nasc pe fetița mea, Michelle, eram o fițoasă ” (copilulmeu.ro). Mai interesantă e folosirea adjectivului pentru a califica obiecte-simbol ale prestigiului social, produsele de lux: sînt fițoși sau fițoase mîncărurile scumpe și complicate (“nici urmă de mâncăruri «fițoase» cu fructe de mare sau cine știe ce salate;... mâncare să te saturi, nu să te fandosești”, restaurante.online.ro), produsele cosmetice
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
de bandiți versați au o uluitoare abilitate de-a întoarce realitatea pe fața convenabilă lor. E-o țară în care omul care-a „ciomăgit” cei mai mulți români (Ion Iliescu și minerii, jandarmii, trupeții speciali și securiștii săi) are neobrăzarea să-și califice pașnicii, prea pașnicii adversari politici drept „ciomăgari”.
Primadona și ciomăgarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13052_a_14377]
-
fi însă nici el mai clar, ca în această Notă pe marginea Dicționarului de literatură română contemporană al lui Marian Popa: „La Nicolae Breban se menționează întîi că este fiu de preot, după care se enumeră profesiile în care se califică și pe care le exercită prin 1956 - strungar în fier, șofer - ca în încheiere să se spună că «din 1969 este redactor șef adjunct al revistei România literară». La al X-lea Congres al PCR este ales membru supleant în
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
-l mișcă, vorba textierului, „nici vânt, nici val”. Intrat în viața politică vizibilă după 1989, Pușcaș a fost numărul doi al României la ambasada din Washington. Ca și astăzi, era de-un cenușiu perfect. Dac-a avut el tupeul să califice șutul în fund aplicat de bruxellezi drept o victorie a României, însemană că e tare! În materie de tupeism își întrece chiar șeful. Care șef ne ia fața cu „stabilitatea politică” și „demnitatea românilor”. Ce stabilitate, dom’ prim-ministru? Stabilitatea
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
practicii superioare, întinată nu de sistem, ci de intruși strecurați în aparatul politic. Și așa, vina lor ar fi minimă, aproape ca și absolvită, prin recunoașterea bunei lor intenții. Existau destui critici care să urmeze această atitudine, în fond oficială, calificată drept curajoasă, profundă și chiar originală, "filozofică", "materialist-dialectică", marxistă, clarificatoare din punct de vedere politic, moral și social, față de istoria noului spațiu românesc postbelic, de așa-numite prefaceri revoluționare. Raportul necesitate-libertate este reluat în formă marxist-ortodoxă. Conștiința intelectuală, înstrăinată în
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
la două universități cu profil total diferit, Universitatea Valahia din Târgoviște (Metalurgie) și Universitatea Carol Davila din București (Medicină). ND: Claudiu, ai rămas dator să descrii newsletter-ul pe care Îl scoți de peste 20 ani. Jenny, partenera ta de business, a calificat revista ”The Insider” drept copilul tău. În ce măsură are dreptate? CGM: La Început, când am auzit-o, am fost revoltat: o scriam și o trimiteam pe banii companiei, era adevărat, dar aceasta cheltuială era compensată prin a aduce prestigiu unei activități
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cred că se poate lua o suficientă cunoștință dintr-o recentă petiție - întîmpinare pe care am adresat-o Ministerului Învățămîntului și Culturii și pe care o transcriu întocmai mai la urmă. Și cazul „Meleagridelor” vine după alt caz, l-aș califica hiperbolic, acel al operei mele „Agamemnon”, scrisă în anul 1922, izgonită tot atunci dela „Opera Romînă” prin sinistra... solicitudine a direcției acesteea și, în perioada dela anul 1930 pînă astăzi, de multe și multe ori pătrunsă și izbită afară pe
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
nu ține însă nici de știința compozitorului, nici de imaginația artizanului și nici de dibăcia călăuzitorului (acordorului) ori de vocația verbalizatorului (interpretului). Resortul acestei putințe vine exclusiv din experiența de a fi, ca trăitor și simțitor al propriului suflet, ceea ce califică opera drept ipostază a persoanei (ființei) autorului. Percepția emoțională sau sufletească este alta decât aceea senzorială, de sunet propriu-zis. A auzi prin percepția sufletului, înseamnă a auzi prin percepția propriului suflet, și totodată, într-un mod empatic, ca de la suflet
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
un altul asemenea). Aspectul intensiv este determinat prin focalizarea asupra egoului și nevoilor de ordin existențial, conștiința retrăgându-se (mărginindu-se) în sine. footnote>, bazată exclusiv pe o necesitate funciar-fizio/psihologică ori ca fenomenalitate incidentă a unei reacții întâmplătoare), îl califică pe acesta drept autor, al cărui fapt îl numim operă. Prin urmare, pe același autor al unei opere sonore îl putem afla sub diferite ipostaze sau competențe de realizare: compozitor; trăitor; artizan; călăuzitor; verbalizator/simbolizator. Asociat fiecăreia dintre ele, aceeași
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
în timp. Astfel, OS se conturează într-o expresie de diminuendo. Fiecare gong pare a fi ultimul, după care, odată cu următorul gong, devine penultimul și așa mai departe, până când un alt presupus gong nu se mai aude efectiv, ceea ce-l califică drept ultimul pe cel deja auzit. Perceptorul (ascultătorul) continuă însă să-l aștepte pe următorul (încă un probabil ultim). În clipa când, pe fondul nemaiauzirii unui alt gong se declanșează starea așteptării lui, spunem că autorul (receptorul) și opera sa
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
verbal este întru totul adecvat relevării funcției de expresivitate a sensului (diferind de aceea de utilitate, pentru care limbajele semnalizatoare sunt optime). Astfel, trecerea OS prin verbalizare ține de un proces inițiatic, al recuperării din tăcere în rostirea cu sens, calificând percepția conștiinței ca auzire înțelegătoare sau înțelegere. Atingem aici stadiul maxim (al cincilea) al interpretării, căci nu opera se prezintă nemijlocit verbal ci gândirea este cea care o metamorfozează sub acest aspect.<footnote Verbalizarea făcută de autor (ca interpret el
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]