270 matches
-
cuvinte se lasă, preț de câteva rânduri, furată de un miraj în fond la fel de înșelător ca și acela care l-a atras pe Mircea Cărtărescu preț de câteva paragrafe. Altminteri, studiul cu pricina reprezintă o analiză pertinentă a romanului Orbitor, caligrafiată cu farmec, argumentată mobil, fără erori și fără spectacol, și, în sfârșit, condusă către o concluzie plauzibilă. Romanul ar conține urme de postmodernism, dar, scrie Sanda Cordoș, numai urme. Sensul soteriologic primează. Oare la Pynchon sau Barthelme, luați la bani
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
mamei, pentru cănița aia de lapte pe care n-o mai primise ca de obicei. Acum, după ceva timp, din banii trimiși de mami, bunicul putea să cumpere lapte din belșug. Așadar: „Acum avem lapte mamă, poți să te întorci” caligrafiază cu litere de tipar Cătălin, eventuala scrisoare și sfârșitul emoționantei povești de viață din realitatea tangibilă, imediată a României. Irina pare deja antrenată pentru „viața de fetiță cu mama în străinătate”, suflețelul ei împietrise, nu se mai lăsă mângâiată sau
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
obiectele pe limba ta să vorbească e o duminică imposibilă o duminică a gloriei de cartier mâinile sunt fierbinți cu ele poți atinge imagini în ordine descrescătoare grimase cu frigul în dinți cu tâmpla deschisă spre locul comun ademenești umbrele Caligrafie Din ce se întâmplă nimic nu poți crede lucruri și fapte se combină inform singurătate perfectă - trandafirul din cană povestindu-și viața sfios a trăi - acceptare a legii mărunte un nou alfabet plăsmuit de Îngerul orb îți pui discul de
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
de adevăr aflat dincolo de ea, dădea vieții alături de Alexandru Ivasiuc tensiunea unei aventuri intelectuale irepetabile. Nu demult am reconstituit ceva din acea atmosferă: răsfoiam niște hîrtii de-ale lui în care am găsit începutul unui eseu încredințat acum României literare. Caligrafiat pe un caiet format A8, ce poartă emblema Hungarofilm - probabil un bloc-notes primit la Tîrgul de filme de la Brno, unde Alexandru Ivasiuc a participat în calitate de director al Casei de Filme nr. 1 - textul nu cuprinde mai mult de 10 pagini
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
bîrne, șarpanta caldă a unor case pustii, carul cu fîn, șura și căpița, cartofii, sfecla, cireșele coapte și toate obiectele unei etnografii bizare pe care le mai conservă doar memoria colectivă și penumbrele umede ale muzeului sătesc. Ion Dumitriu a caligrafiat această revărsare fără sfîrșit a pămîntului, această neostenită sfidare a amorfului și a stereotipiei, cu discreția, cu tenacitatea și cu exactitatea unui evanghelist. El este martorul unei incredibile aventuri a existenței în care totul se naște din aceeași sursă, crește
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
fi avut de unde să știe) despre noi, prietenii mei și cu mine, ca despre ultimul val al suprarealismului. Puteau să se fi referit la revistele pe care le făceam noi și le citeam tot noi, la cărțile pe care le caligrafiam într-un singur exemplar... Noi am pornit de la suprarealism. Adică inventarul (de obiecte, de stări) e, pentru dumneavostră, un fel de dicteu automat? Acum se spune că dicteul automat e artificial, că e lucrat. Eu cred că, în fond, dicteul
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
la fereastra închisă,iar de agrafa trecutului clandestin, agățați,scriem amintirile dintr-o poveste interzisă.3 August 2016 - MIT... XXXII. NORI DE CERNEALĂ, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016. Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri, gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat, deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri, făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-a sugrumat. Nori de cerneală vor picura tăcerile de mâine și vor colora frunzele toamnei
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire, iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei, sufletul are un singur anotimp, iar frunza-iubire. Citește mai mult Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri,gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat,deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri,făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-a sugrumat.Nori de cerneală vor picura tăcerile de mâineși vor colora frunzele toamnei, devenite
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NORI DE CERNEALĂ Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile de ieri, gânduri vechi printre rânduri, s-au destrămat, deseori, cuvântul a rămas încurcat prin păreri, făr' a mai găsi drumul și tăcerea l-a sugrumat. Nori de cerneală vor picura tăcerile de mâine și vor colora frunzele toamnei
NORI DE CERNEALĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385054_a_386383]
-
-n buchete, ca imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire, iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei, sufletul are un singur anotimp, iar frunza-iubire. Nori de cerneală au caligrafiat tăcerile cărunte, iar vântu' le-a purtat în fuioare din care am tors amintiri, un fir de dor, răsucit fără resentimente, și din fiecare gând a-mbobocit o floare de vers. 21 Noiembrie 2016 - MIT Referință Bibliografică: NORI DE CERNEALĂ / Maria
NORI DE CERNEALĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385054_a_386383]
-
vorbea atunci.(?!) N.A.) N-a durat trei minute și Vasile Belu Nostramamus a și venit în camera stăpânului său, aducând cu el bărdaca de vin, o oală cu zeamă de varză precum și o fleșteică de piele de vițel, pe care caligrafiase mesajul primit de la nemțoiacă. ( Zeama de varză a fost obținută mult mai facil decât o oală cu lapte de cuc, întrucât el fiind român neaoș,cuvântul „cuc” avea și o altă conotație și, ca un slujbaș destoinic care se afla
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!’’. Vă rog să rețineți că primul cuvânt așternut pe hârtie, în acest album, coincide cu acela care dă titlul cărții: FiinD... Fiind ecou sacrelor Necuvinte - poate că ar fi caligrafiat Nichita Stănescu... Îndemnului din strofa a doua a poemei Sonetul este-un leu... (din culegerea Sonetele iubirilor defuncte, 1925), pe care Victor Eftimiu îl adresează discipolilor/ epigonilor: ,, Îmi ceri un sfat?... Evită teatralul/ În ritmul său; să nu pui rime
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
în Marea Trecere’’: De noapte mă feresc, iubirea-mi crește,/ Zodii de apă scurmă Neatinsul,/ Voi măcina cuvinte, sunt învinsul:/ Secunda zace-n taină, se smerește!’’. Ar fi fost de preferat ca nu secunda să se smerească, versul putând fi caligrafiat astfel: ,, Secunda zace-n taină, mă smerește’’. Capitolul titrat III. Mărțișor este subintitulat Scrisori din Amalthea. Desigur, nu e vorba de epistole din ...sfânta capră - doica lui Zeus - și nici din Nimfa ce l-a ascuns pe Zeus, imediat după
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
al limbajului pe care l-am avut vreodată și căruia nu-i vom fi, niciodată, îndeajuns de recunoscători’’ (p. 199), Ovidiu Ghidirmic îi conturează un portret extrem de convingător, care i se potrivește ca un veritabil autoportret chiar celui ce îl caligrafiază: Dotat cu un neobișnuit simț al limbii materne, mai puternic decât al prestigioșilor săi colegi de generație, Constantin Noica este posesorul unui stil de o limpezime extraordinară, de o simplitate și o naturalețe fără seamăn, dezarmante, de o poezie intrinsecă
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
ochii, nu cu urechile. Așadar: RĂZBOIUL SCHIMBĂ ORDINEA LUMII. CHEIA ESTE ALEXANDRU CEL MARE. Eveline mă urmărea indiferentă. În lipsă de ceva mai bun, probabil, când am terminat, a luat și ea un pix Între degete și a Început să caligrafieze textulețul cu o Încetineală iritantă. Desena apăsat fiecare literă, atentă și concentrată, temându-se parcă să nu greșească ori să nu omită cumva vreo linie, vreun cârlig, vreun bețișor. La sfârșit, a aruncat excedată hârtia și pixul pe masă: Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe masă. Mă simțeam sfâșiată de durere. Dar soțul meu era neobișnuit de vesel, cu părul lui proaspăt spălat lucind ca paiul de spice. Fața i se înroșise de bucurie - dansa acum „dansul păsării“ în genunchi, bătând mâinile în aer, caligrafiind cu ele munți înalți. Un fel al șamanilor de a chema în prezent lăcașuri sfinte. Deschisesem ferestrele să văd ca de obicei culoarea zorilor. Corbii se strânseseră lângă ferestrele noastre, croncănind ca niciodată. Le-am închis repede, ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
anul o mie nouă sute patruzeci și doi, și-l puteți vedea, de veți citi cu atenție, cum aduna frunze din Grădina Botanică, ca apoi, În Palmotičeva, să se trudească să le preseze și să le lipească În ierbarul fiicei lui, caligrafiind Păpădie (Taraxacum officinale) sau Tei (Tilia), tot așa cum scrisese și mapele cu hărți „Marea Adriatică“ sau „Vlasina“. Din acest fluviu tumultuos care este biografia lui, din acest roman de familie, se ramifică brațele, așa Încît, În paralel cu munca lui de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ca picată din stele într-o contemporaneitate în care, parcă, nu îmi mai găsesc locul. Desi am bătut cărări ritualice cu simțământul statorniciei, nu am ramas în arhaicitate, dar nici nu m-am luat la întrecere cu cei care exersează caligrafia mai subtire a omului modern, cel al zilelor noastre. Îmi place să înclin condeiul mai mult spre clasicism, fiindca e mai încărcat de etică. M-am străduit să prezint și lucruri noi, stăruind mai ales asupra acelora care pot să
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
fiindcă întreaga carte te cucerește necondiționat, văzând în fiecare poezie un tablou de evenimente și trăiri sentimentale, asemănătoare unei viziuni închinate dragostei efemere, iubirii grațioase și neostentative, dragostei adevărate. Autorul acestor poeme, prin simple cuvinte spuse din și cu suflet, caligrafiază în mintea mea, tumultul sentimentelor gândite acolo, în arhipelagul inimii sale, stârnind nu numai admirație dar și o dragoste necondiționată; Pereche - Nepereche ; Somnul din somn ; Nascendo ; Orizont ; Înecarea lacrimei ; Basm; ; Litera ; La revedere ; Muntele din mare; Anotimp invers; Ea , și
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
a unei mari edituri bucureștene, Bibliotecă pentru Toți, colecție cum nu s-a mai aflat altă „de la originile noastre până în prezent“: un Geniu / Popor, cu cât este mai profund-național, cu atât este mai universal...). Cuvinte despre revista „Contraatac“, cu sinceritate, caligrafiază Eugen Evu - din Dacia, Ioan Miclău - din Australia, Ioana Stuparu - din Bucurestes > București, Constantin Stancu - din Dacia Țării Zimbrilor (zimbri privind cu furie, ori cu jarul de sub spuza, nestins, până-n cizma Italic-Imperială a Romei, cam așa cum ni-i arată și
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de zidari de castele sufletești, magi ai melosului și versului caligrafiat cu melancolie topită în vopsele de vin neîmbisericit și duh al vinei, de către Nichita Stănescu, Nicu Alifantis, Paula Seling. Iubirea, ca și vinul dezvelește tainele de sub cămăși aruncate, ale gândului. „Ploaie în luna lui Marte”! E cântecul auzit în neauzita
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
neliniștea creatoare prin care trece arzând, de viu, Poetul ... Colegi de generație fiind, ucenicind mai mult sau mai puțin laolaltă, în cenaclurile literare bucureștene, am avut privilegiul să-i urmăresc îndeaproape ascensiunea poetică. Răstimp de decenii destule, Theodor Răpan a caligrafiat cu patimă de pământean și harul primit de la dumnezeire, cu deznădejde (uneori) în fața derapajelor cotidiene dar, mai ales, cu bucurie și cu gloria asigurată la finalul fiecăreia dintre cărțile deja publicate. Am admirat la poet nu doar discursul sublim, teleportarea
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
citate, Adrian Trifan cultivă o poezie de factură clasică, la care se reține o anume muzicalitate, o atenție aparte acordată prozodiei cizelată în chip parnasian, cu un evident simț al limbii și, mai ales, prospețimea, sinceritatea, candoarea adolescentină a trăirilor caligrafiate cu finețe și reală emoție. Vădita predilecție pentru un discurs liric de o subliniată muzicalitate îl face, adesea, să-și apropie cu reușite notabile, matricea stilistică a poeziei populare, cu indicibila ei vrajă incantatorie. Foarte inspirat, exact și sugestiv titlul
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
părelnică banalitate, tehnica punerii în valoare a amănuntului semnificativ, revelator, prin mijloace de expresie (în mod surprinzător!) comune și poeziei moderniste de notație și atmosferă. Adoptând o asemenea formulă poetică, foarte adecvată notelor definitorii ale talentului său, indubitabil, Adrian Trifan caligrafiază cu sensibilitate și rafinament stilistic un jurnal liric sugestiv și nostalgic evocator al specificului urbanistic și al atmosferei localităților nordice pe care a avut fericirea de a le cunoaște și de a intra în profundă rezonanță afectivă cu spiritualitatea lor
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
mare încăpere ce slujise cândva de paraclis, cu ferestre mari care deschideau minunate vederi spre pădure. Mi-aduc și acum aminte de un magnific mesteacăn din dreptul ferestrei mele. Sub lumina lunii, pe cerul limpede ca o băutură tare, se caligrafiau ramurile lui până la cele mai mici rămurele prin care copacul-în închipuirea mea-sugea din tăriile cerului o licoare dumnezeiască pe care, prin miile lui de rădăcini, o difuza pământului, transfigurându-l. Mesteacănul îmi sugera cam ce ar trebui să fie pe
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]