189 matches
-
ții și a intereselor sau cu rezolvarea conflictelor între drepturi, ci cu propria ei personalitate. Argumentul adus de utilitariști în ap]rărea teoriei lor este acela potrivit c]ruia o persoan] ar trebui s] își formeze un bun caracter, întrucat calit]țile morale sporesc utilitatea general]. Un asemenea argument omite esențialul. S] presupunem c] majoritatea oamenilor ar avea un caracter admirabil. S] ne întreb]m apoi care ar fi motivele pentru care perspectiva unui individ asupra vieții ar trebui s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmarea libert]ții personale. Așadar nu ar trebui s] ne surprind] conflictul dintre intuiții în filosofia etic] și prin urmare nici confuzia oamenilor. În locul acestui amalgam, MacIntyre readuce în actualitate o abordare neo-aristotelic] a onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind sensul vieții devine mult mai ampl], comportând mai multe aspecte: dac] individul simte sau nu c] ocup] un loc în viat] al]turi de alte persoane fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumii, adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de mai sus, invocând caracterul atemporal al acestei calit]ți remarcabile care este curajul. În dialogul platonian intitulat „Laches”, Socrate i-a criticat pe generalii atenieni pentru faptul c] asociau în mod greșit curajul unui comportament stereotipic (de exemplu, a salva niște copii dintr-o cas] incendiat]) și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de dup] pensionare etc. În mod obișnuit, ne propunem scopuri și proiecte majore, incerc]m (dac] putem) s] ne construim cariere, multe dintre acestea absorbind cantit]ți imense de timp și energie. Este, de asemenea, o tr]s]tur] a calit]ții vieții, cel puțin pentru majoritatea oamenilor, posesia unui „spațiu moral” în sensul în care, în limitele a ceea ce este permis sau nu din punct de vedere moral, exist] o arie semnificativ] de decizie în care putem hoț]r] ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie, dimpotriv], la creșterea calit]ții vieții. Nici unul dintre cei afectați de aspectele abordate de acest eseu nu poate s] r]spund] la întrebarea „ce înseamn] pentru tine o viat] confortabil]?” în acest fel: „S] dețin și s] consum cât mai multe bunuri posibil”. L
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] pozițiile într-o societate ar trebui s] fie distribuite pe baza unei competiții corecte între indivizi. Trebuie analizate dou] aspecte pentru a înțelege pe deplin acea idee. Primul este acela c] pozițiile trebuie acordate indivizilor în raport cu abilit]țile și calit]țile care îi caracterizeaz] astfel încât aceștia s] fie capabili s] îndeplineasc] funcțiile caracteristice fiec]rei poziții ce trebuie ocupate. Astfel, este necesar că indivizii s] fie evaluați pentru anumite poziții în virtutea calific]rilor ce ii recomand] pentru ocuparea acestora. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
durata studiilor universitare. Implicațiile acestei discuții se refer] la faptul c] ceea conteaz] drept calificare pentru o poziție este determinat în ultim] m]sur] de principiul consider]rii egale a interesului. În particular, calific]rile pentru o anumit] poziție reprezint] calit]țile și abilit]țile de care o persoan] are nevoie pentru a îndeplini adecvat funcțiile care deriv] din ocuparea poziției respective și, astfel, s] permit] societ]ții s] acorde greutate egal] interesului fiec]ruia. Astfel percepute, culoarea și sexul pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate de aceasta, incluzându-se aici angajații, consumatorii și furnizorii precum și comunitatea și societatea din care acea companie face parte. Calitatea principal] a acestui concept este c] extinde substanțial punctele de interes ale companiei, f]r] s] piard] din vedere calit]țile particulare și capacit]țile companiei ins]și. Conceptualizat] astfel, responsabilitatea social] nu este o povar] în plus pentru corporație, ci este o parte a intereselor ei esențiale, de a r]spunde nevoilor și de a fi corect] nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] nu cumva și legea) au fost inc]lcate. S-a susținut adesea c] într-un sistem ideal de economie de piaț], singurele reclame care ar fi necesare sau permise ar fi acelea care ofer] doar informații despre utilizarea și calit]țile produsului. Dar, în anumite circumstanțe, este posibil pentru consumatorul mediu s] nu înțeleag] informațiile relevante privind produsul în cauz]. În multe cazuri, totuși, consumatori nu își asum] responsabilitatea pentru propriile decizii, iar reclamele nu pot fi învinuite pentru iresponsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exact femeile care recurg la avort? Cum sunt afectate viețile lor de acest lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși? Ar trebui s] fie privit că o persoan] cu drept de viat]? Ce calit]ți ar trebui s] aib] un individ pentru a avea dreptul la viat]? Întrunește f]tul astfel de calit]ți? Dac] f]tul este o persoan] cu drept de viat], aceasta înseamn] c] avortul este ceva greșit? În orice condiții? Care este rolul argumentelor religioase în susținerea judec]ților morale, dac] au vreun rol? Exist] într-adev]r un argument
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt adev]rate. C]ci, din nou, exist] o accepțiune valabil] în care nedescriptiviștii pot permite acest lucru, dup] cum vom vedea. La fel de înșel]tor este modul ontologic de a face distincția, spunând c] descriptiviștii susțin c] în lume exist] calit]ți și fapte morale, pe când nedescriptiviștii neag] acest lucru; deoarece, de îndat] ce ne întreb]m ce face ca un fapt sau o calitate moral] s] existe în lume, ne pierdem. Atât nedescriptivismul, în toate variantele sale, cât și teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
persoan] format] în mod moral, excepțiile pot deveni prea complicate pentru a fi formulate în cuvinte. Dar vezi mai jos valoarea principiilor generale (adic] nu prea specifice), în situația noastr] uman]. În al treilea rând, pot exista relații universale, precum și calit]ți (afirmații multiple sau simple). Astfel este relația mama lui... De aceea afirmația potrivit c]reia fiecare persoan] trebuie s] arate că mama sa la b]trânețe este universal]; și afirmația c] a trebuie s] arate că mama sa (dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început s] domine o mare parte a gândirii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Ideea potrivit c]reia virtutea este diferențiat] pe genuri este esențial], de exemplu, în filosofia lui Rousseau. În Emile, Rousseau a argumentat c] acele calit]ți care la b]rbați ar fi greșeli reprezint] virtuți la femei. Justificarea lui Rousseau în ceea ce privește virtuțile feminine este legat] de viziunea să idealizat] despre familia rural] și de simplitatea vieții care ar putea contracara manierele nepotrivite ale orașului, considerând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mame. Dar virtutea lor se bazeaz], de asemenea, pe dependența și pe supunerea din cadrul mariajului; dup] Rousseau, o femeie independent] sau una care urm]rea scopuri ce nu ținteau bun]starea familiei sale era o femeie care își pierdea acele calit]ți pentru care era stimat] și dorit]. Mai ales noțiunea de virtute diferențiat] pe genuri a lui Rousseau a fost atacat] de Mary Wollstonecraft în lucrarea să Vindication of the Rights of Woman [O revendicare a drepturilor femeii]. Ea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constant tendința că femeia s] fie considerat] că lipsit] de valoare sau inferioar] (de obicei, în același timp era și idealizat]). Dar aceast] devalorizare nu a fost doar una a femeii în sine - a naturii, a capacit]ților și a calit]ților sale. „Sferele” de activitate cu care femeile au fost în mod special asociate au fost, de asemenea, devalorizate. Și, paradoxal, au fost și idealizate. Totuși, casa, familia, virtuțile familiale și rolul femeii în îngrijirea psihic] și afectiv] a altora
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
agenți liberi, morală ins]și nu mai are important]. Se consider] c] nihilismul moral, doctrina potrivit c]reia nimic din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
0,1 mm) sau că omogenitatea materialului magnetului să fie impusă în mod special. b) Lagăre/Amortizare ... Lagăre special concepute și pregătite, cuprinzînd un ansamblu pivot/cupă, montat pe un amortizor. Pivotul este, în mod normal, un ax de oțel calit pînă la lustru, emisferic la un capăt, avînd un mijloc de fixare de calota inferioară, descrisă în secțiunea 5.1.1.(e), la celălalt capăt. Totuși, axul poate avea atașat un lagăr hidrodinamic. Cupă este sub formă de pastilă, cu
ORDIN nr. 40 din 11 iunie 1991 privind regimul de control al exporturilor de materiale, substanţe chimice, agenţi biologici, tehnologii, instalaţii şi componente ale acestora care ar putea contribui la proliferarea armelor nucleare, chimice şi biologice, precum şi a rachetelor purtato are de asemenea arme. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107552_a_108881]
-
drept al secretarului general este directorul Direcției economice. Articolul 35 Direcția economică, având în structura să Serviciul financiar-contabil și Serviciul aprovizionare și administrativ, asigură elaborarea, fundamentarea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli al Curții, exercitarea, de către secretarul general, a calit��ții sale de ordonator de credite, și efectuarea lucrărilor de personal, salarizare, administrarea bunurilor din patrimoniul Curții, activitatea de aprovizionare și transport, realizarea altor prestații administrative de care depinde funcționarea Curții. Directorul Direcției economice coordonează și răspunde de activitatea serviciilor
HOTĂRÂRE nr. 12 din 4 noiembrie 1997 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117000_a_118329]
-
venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar următor; ... e) să aleagă administratorii și cenzorii și să stabilească mandatul acestora; ... f) să hotărască asupra casei centrale la care cooperativa de credit urmează să se afilieze; ... g) să soluționeze contestațiile legate de încetarea calit��ții de membru cooperator; ... h) să decidă ipotecarea, gajarea, înființarea sau desființarea unor puncte de lucru ale cooperativei de credit; ... i) să desemneze din rândul administratorilor reprezentanții în adunările generale ale casei centrale la care cooperativa de credit este afiliata
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 97 din 29 iunie 2000 (*actualizata*) privind organizaţiile cooperatiste de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129311_a_130640]
-
deșeuri industriale. -------------------- Articolul 3 În conformitate cu prevederile art. 5, 9 și 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, organizarea activității de supraveghere și urmărire a comportării în timp și evaluarea siguranței lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componentă a sistemului calit��ții în construcții. Articolul 4 Pentru coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, precum și pentru evaluarea siguranței lor, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului funcționează, ca organism cu caracter consultativ
METODOLOGIE din 8 decembrie 1999 privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127998_a_129327]
-
materialului magnetului trebuie în mod special impusă; ... b) lagărele/amortizoarele: lagărele special proiectate sau pregătite ce conțin un ansamblu pivot/capac montat la partea superioară a dispozitivului de amortizare. Pivotul se compune în mod obișnuit dintr-un arbore de oțel calit, care prezintă la una dintre extremități o emisfera și un dispozitiv de fixare la garnitură de etanșare inferioară, descrisă în secțiunea 5.1.1e), la cealaltă extremitate. Arborele poate fi echipat totuși și cu lagăr hidrodinamic. Capacul este tip "pastilă
PROTOCOL*) din 11 iunie 1999 între România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129144_a_130473]
-
și tarifele aplicabile la efectuarea expertizărilor, evaluărilor și controalelor privind tratarea și depozitarea deșeurilor radioactive și a combustibilului ars sunt prevăzute în anexa nr. 4. Articolul 10 Taxele și tarifele aplicabile la efectuarea expertizărilor, evaluărilor și controalelor de asigurare a calit��ții sunt prevăzute în anexa nr. 5. Articolul 11 Taxele și tarifele aplicabile la efectuarea expertizărilor, evaluărilor și controalelor activităților nucleare din domeniul cercetării geologice, extracției și prelucrării materiilor prime nucleare sunt prevăzute în anexa nr. 7. Articolul 12 Taxele
REGULAMENT din 26 aprilie 2000 privind taxele şi tarifele pentru autorizarea şi controlul activităţilor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129651_a_130980]
-
Durabilă a României (2000-2020), politica industrială a României pe termen mediu are drept obiectiv general creșterea competitivității industriei românești. Îndeplinirea acestui obiectiv va determina o creștere a capacității întreprinderilor de a deveni competitive din punct de vedere al prețului și calit��ții, atât pe piața internă cât și pe cea internațională. . Prin atingerea acestui obiectiv industria va avea în continuare un rol important și o pondere semnificativă în structura economiei românești și va constitui unul dintre principalii factori ai dezvoltării economice
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
aplice numărul de identificare a organismului notificat, sub responsabilitatea acestui organism. 5. Documentația și corespondență referitoare la procedurile pentru verificările la intervale stabilite în mod aleatoriu, prevăzute la pct. 4, trebuie redactate sau traduse în limba română. Anexă 6 ASIGURAREA CALIT��ȚII PRODUSULUI (Modulul E) 1. Asigurarea calității produsului este procedura prin care producătorul de componente de securitate, care îndeplinește prevederile pct. 2, asigură și declară că componentele de securitate sunt conforme cu tipul descris în certificatul de examinare CS de
HOTĂRÂRE nr. 225 din 7 martie 2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţa a ascensoarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140854_a_142183]