122 matches
-
ești cuminte/ Nu umbla cu chibriturile/ ... Citește mai mult PORNIND de la titlul acestei cărți de versuri (a doua în evoluția autoarei), cititorul s-ar aștepta, deductiv, să se întâlnească, mai mult sau mai puțin, cu o poeta ce cultivă o calofilie lirica, în primul rând erotică. Dar citind cartea, nu descoperă nimic din toate acestea, versurile Angelei Nache revelând, mai degrabă, condiția umana a femeii moderne: chiar primul ciclu de poeme este intitulat„Condiție”.Angela Nache scrie o poezie cursiva, în
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
care intuiește lipsurile materiale, mă gândeam, lipsită de încredere în mine?! Altfel cum de-mi plătea compunerile atât de prompt? Sau un descoperitor de talente, un Mecena, de-mi întreținea străduința-mi creatoare, plăcându-i stilul, tematica, limbajul metaforic și calofilia din scrierile mele?! Aprecia și nevoia mea de a scrie corect românește? Percepuse și conștiința omului de condei?! Văzusem în el ceva din toate astea, până-ntr-o zi ... Invariabilul sfat-îndemn transmis Errare humanum est, perseverare diabolicum! mă pusese pe
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
Blandiana, Al. Ivasiuc, Adrian Marino, D.R. Popescu ș.a. În afara datelor memorialistice, autobiografice și a notelor de confesiune, convorbirile gravitează de obicei în jurul unor subiecte majore, precum condiția valorică și funcțională a eseului, „starea” poeziei, a prozei și a criticii literare, calofilia scriiturii moderne etc. Probând o deplină cunoaștere a operei și ideilor artistice ale invitaților, ele dobândesc un statut estetic propriu, ca document și modalitate de manifestare a spiritualității și creativității unei epoci. În exercițiul publicistic, C. a apelat în mod
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
ci mai degrabă conceptual-sugestive). O anumită obscuritate limitată e caracteristică pentru discursul liric. Poeta nu construiește „tablouri”, nici „perorații”, ci oferă consistență semantică unor trăiri și reflecții, uneori printr-un imagism auster, alteori pe ton baladesc, nu o dată cu accente de calofilie. Temele, subiectele sunt cele obișnuite pentru lirica de acest gen (chestiuni și chestionări existențiale, erotica, morala și responsabilitatea umană, comuniunea cu natura, dar și autointerogarea asupra scrisului, prin eboșe de artă poetică). Ulterior se ivesc modulații diferite ale aceluiași tip
IULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
Lucian Chișu, Andrei Grigor, Răzvan Voncu, Ion Cocora); Adrian Dinu Rachieru, Un „suflet vechi”: Gheorghe Tomozei, CL, 1997, 1; Gheorghe Tomozei, L, 1997, 9-22 (semnează Anghel Dumbrăveanu, Nicolae Iliescu, Lucian Chișu, Angrei Grigor, Răzvan Voncu); Emil Manu, Gheorghe Tomozei sau Calofilia anticalofilă, ALA, 1997, 363; Gheorghe Tomozei. In memoriam, CC, 1997, 3-4; Simion, Fragmente, I, 198-199; Grigurcu, Poezie, II, 479-491; Micu, Ist. lit., 383-384; Grigor, Moromete, 203-205; Popa, Ist. lit., II, 439-442; Dicț. scriit. rom., IV, 575-577; Dicț. analitic, IV, 468-470
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Semne particulare (1979), apoi în producțiile din timpul disidenței și după exilare, a doua etapă a traseului liric al lui T. se vădește tot mai tranșant, determinând o reconfigurare a imaginii scriitorului în tabloul literaturii noastre contemporane. Poetul renunță la calofilie, la iluzia turnului de fildeș protector, la asedierea abstractă a absolutului și învederează o tot mai pronunțată joncțiune a demersului liric cu somațiile cotidianului, practică o angajare autentică în istorie, într-un cuvânt, își asumă postura de martor implicat și
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
inginer proiectant și cercetător în construcții hidrotehnice. Debutează la „Luceafărul” în 1965, iar editorial cu placheta Elementele, apărută în 1970. A mai colaborat la „Ramuri”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. ș.a. De la prima carte, Elementele, V. se dovedește un poet aplecat spre calofilie, iubitor al sonorităților ce imprimă versurilor o eleganță care tinde spre prețiozitate. Rima și ritmul derivă dintr-o cantabilitate căutată, poetul demonstrând o plăcere artizanală în cizelarea imaginilor, cu predilecție spre regia metaforică. Sentimentul îmbracă adesea forma versului tradițional, cu
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
răsturnări ale ierarhiilor valorice curente, nu promovează inițiative de revizuire radicală, nici nu respinge operele comentate, de vreme ce sunt alese cele care îi câștigă adeziunea și admirația ori din rândul valorilor consacrate, clasicizate. P. expune într-un stil median, echidistant față de calofilie și prețiozitate și, pe de altă parte, față de ariditatea tehnicistă. Câteva volume sunt selecții de cronici, studii sau eseuri critice, alăturând texte ce vizează atât scrierile unor clasici ori scriitori „de patrimoniu”, cât și pe cele ale unor contemporani, inclusiv
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
viață prin jertfa de sine,/ Tot astfel și noi să iubim”). Și în Altare ofranda lirică e închinată astrului suprem, iar cultul fecundității naturii se desăvârșește în poeme precum Ideal, Nepenthes, Piramidă, Înger de lumină, Nupțială, Fugară, Urania. Devot al calofiliei baudelairiene și al simbolismului, poetul înalță mereu imnuri frumuseții care nu moare (,,Floriș de cult, tu cea mai scumpă avere,/ rodire pură, lamură din tot ce piere,/ subtilă, neasemuită mângâiere/ ce picură ca din pocal de miere,/ beție sacr-a ochilor
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
iar în 1963 și 1964 susține un ciclu de emisiuni literare, textele acestora fiind reunite, împreună cu altele din același registru, în volumul Scriitori în lumina documentelor (1968). A mai editat un florilegiu epistolar - Corespondență (1969). Cu toate că stilul artistic năzuind la calofilie, nu fără unele constructe imposibile, și aerul ușor anemic al notelor din Carnet de drum au umbrit întrucâtva o seamă de reflecții și mărturisiri interesante ori de observații juste, cartea nu a trecut neobservată. Romanul Floare neagră a avut parte
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
fel de «jurnale» esențializate” (Petru Poantă). Ultimul volum antum, Fugato (1987), lasă tot mai pregnant impresia de presentiment al extincției, iar tonul elegiac este mai profund. Eseurile din Starea lirică (I-II, 1975-1984) sunt reprezentări prozastice ale idealurilor sale estetice: calofilie întemeiată pe claritatea clasică, amintind prin asociații de G. Călinescu. Grifa poetului se învederează pretutindeni: „O «exaltare» poetică lăsată în voie îi pune în mișcare comentariul, conducându-l către reprezentări solemne, către o «incandescență» a funcției verbale” (Gheorghe Grigurcu). SCRIERI
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
Am făcut pe propria piele experiența caleidoscopică a modernității. Arderea de tip religios a grupului de prieteni s-a stins, spre sfârșitul facultății, în lungi pauze sceptice, adâncite în tăcere. Am preferat, în schimb, cunoașterea de împrumut și exercițiile de calofilie forțată. Discontinuitatea lecturilor din Evanghelii, de pildă, ne-a predat demonului nepăsării. Fără prea mari dureri de cap, grija de căpătâi dispăruse. Ne-am refugiat în derapaje minore și grafomanii istețe, scriind despre - sau conversând cu - inși pe care Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Dreptatea se cere jertfită pentru cauza păcii. Universitățile nu sunt spații publice de dezbatere a adevărului, ci instrumente de educație a unor cetățeni loiali credințelor seculare ale statului. În acest context al derutei, când discernământul spiritual e vândut pentru talanții calofiliei, tu îmi spui: „Lasă mărturisirile!”. Dacă aș vrea să-mi întăresc prejudecățile, ți-aș răspunde: „Se vede că vorbești din Franța”. De două sute de ani, mai toți șoimii acestei la Patrie se uită încruntați spre creștini și le fac rechizitoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la Timișoara publicațiile „Ecologistul” și „Cuvânt românesc”. Debutează cu poezie în „Scrisul bănățean” (1960) și editorial cu volumul de versuri Afectivități conștiente (1968). În poezie, B. își disimulează trăirile, folosind fie jocul schimbător al măștilor, fie refugiul în artificiu și calofilie. Fragilitatea unei sensibilități adolescentine se convertește în grandilocvență, poză, gestică excesivă, sonorități metalice, regizate în mici spectacole funambulești. Marele solstițiu (1989) fixează starea de frenezie și fulguranță în chingile strânse ale unei lucidități reci, transcrise în cheie parnasiană. Ritualul solemn
BURERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285954_a_287283]
-
60 și devenite reprezentative pentru eșafodajul „noii literaturi”, au un substrat meditativ ce reușește să le ridice la un sens istoric mai general, metaforizarea aduce chiar a stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene dovedesc o anume calofilie prin sintaxă și arhaisme. Un domeniu de marcată originalitate al poeziei lui B. este erotica, scăldată în atmosfera diafană și pastelată a unei mari delicateți, unind indefinibil senzualitatea percepției cu spiritualitatea sentimentului: „Din peană cum te zugrăvesc, / Scriindu-te rotund
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
a umbra,/ Și de a fi, și de a nu mai fi”, sau în sonore rostiri filosofarde: „O, fructul gol al cărui miez/ prin moarte eu am să devin”. O etapă nouă începe odată cu volumul Mierle în poligon (1989), unde calofilia autoimpusă e fisurată de încrâncenări neașteptate ale viziunii. Mai multe poeme se ocupă de locul poetului în lume, cu trimitere la condiția creatorului în societatea românească a timpului: „Când istoria-n noi se sufocă/ e nevoie de aer curat”. Poeții
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
exprime încă o dată, chemarea la credință și, ca un corolar al ei, la încredere, pe care, într-un veac funebru, se simte dator să o țină vie, prin nopțile de trudă ale lui. Un calofil: Emilian Marcu 1. Arta Grădinarului Calofilia este trăsătura stilistică dominantă a literaturii create de Emilian Marcu, de la care scriitorul nu abdică în niciuna dintre numeroasele sale cărți de poezie și de proză, prin urmare, nici în Arta Grădinarului (Editura Junimea, Iași, 2011), volum de versuri care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pe Simone de Beauvoir alături de Marguerite Yourcenar și au nuanțat (bine-venit) pe tema feminității analizate de bărbați, a mascu linului surfilat de autoare, a scrânciobului Animus-Anima. În sfârșit, eu cred că a fost o după-amiază incitantă. 31 martie 2011 Caligrafie, calofilie, kalokagathie (iaca poznă) Trag nădejde că domniile voastre vor fi înțeles la iuțeală că subtitlul (relativizant și autopersiflant) l-am lipit din (poate excesiv) bun-simț: să nu cumva să se creadă că, într-o vreme iconoclastă, demitizantă, detabuizantă, ato ate demolatoare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
vechile practici de purificare (de la orfico-pitagorei până la epoca doamnei de Săvignă) a ființei înainte de scriere, cu abluțiuni, la cei vechi, și primenire vesti mentară, în epoca noastră... Ș.a.m.d. Pe scurt, simpla, elementara grijă a caligrafiei ca semn al calofiliei. Scrisul îngrijit ca marcă a iubirii de armonie și frumusețe, totul înscris în idealul kalokagathic, de care nu văd de ce ar trebui să ne fie rușine, chit că trăim într-un context cloacal. Ce ziceți că s-a întâmplat?! Aproape
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
rafinament. Fără a trimite la Memoriile lui Hadrian ori la Piatra filozofală, calificate totuși drept romane de către scriitoare, aceste observații se referă de fapt la decalajul între stilul Margueritei Yourcenar și proza tradițională, ele recunoscând calitatea sa de excepție: motivația calofiliei este una care vine de mai departe, din zona de dincolo de forme, anume spune interpretul din conduita resemnată, pentru care nu există altă mângâiere decât scrisul 24. În ansamblul lecturilor cum putem vedea , nu cântărește atât aspectul structural izolat, ci
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Vavilonului Eugen Simion recurge la modelele oferite de Stendhal și Flaubert pentru a împărți în două categorii tipurile de jurnale. Stilul lui Stendhal presupune diacronie, spontaneitate, originalitate, etică, autocunoaștere și autoperfecționare, anticalofilie, iar stilul lui Flaubert înseamnă livresc, epic fictiv, calofilie, construcția atentă, menit unui receptor. "Într-o literatură fără regulă (literatura subiectivă) și într-un gen literar în care se manifestă pe față oroarea de literatură este dificil să folosim stilul ca un criteriu sigur de departajare a scrierilor diaristice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
le găsește prea romanțioase. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul Jurnalului nu necesită interpretare, traversarea lui duce direct la esența revelatoare. Informația este caracterizată de autenticitate, verosimilitate, nu de calofilie. Calitatea și claritatea mesajului țin atât de modalitățile de construire a discursului, de regulile gramaticale, de constrângerile semantice, de urgența mărturisirii, cât și de gradul de implicare și afectare. Jurnalele depun mărturia agitației, a frământărilor lumii exterioare. Pactul autobiografic se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
s-au scris mii de comedii, niciodată un poem dramatic ca " Mașina de vînt" de Constantin Popa. Scenele dintre poet și iubita lui (El 1 și Ea 1) surprind prin stilul minimalist (replici scurte și sacadate), abia contaminat de o calofilie fals poetică. Ele sunt plasate în registrul poetic suprem, în timp ce convorbirile cu soția (Ea 2) se desfășoară într-un cadru de un raționalism camilpetrescian, nu mai puțin seducător. Aici replicile sunt remarcabile prin tensiunea controversei pe o temă dragostea în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Culianu, în condiții neelucidate. Fapt e că Vasile Andru, aflat pe lista promotorilor culturali ai new-age-ului, conchide că existența acestuia în România est neconcludentă. Slavă Domnului! Viață și veac este o carte de învățătură despre pasul scriitorului în istorie, de la calofilie la filocalie, chiar dacă autorul pare a se lăsa ispitit să facă din propria bibliografie o instanță inevitabilă. Mihail Mihailide Cartea albă a medicilor-scriitori Dacă scriitorii full time nu au încă un dicționar la zi, iată că medicii-scriitori și publiciști români
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Marino, în Dicționar de idei literare 90, afirma că Montaigne, în Eseurile sale pe care le prezintă drept "o carte de bună credință"91, intitulată de altfel de ctitica literară Manifestul autenticității, nu înfățișează nimic altceva decât acea fugă de calofilie, de frumuseți împrumutate și mai ales confesiunea obișnuită, fără artificiu. Critica vremii nu a ezitat să declare și să întrevadă în aceasta actul de naștere al teoriei autentictății. Este interesant punctul de vedere al lui La Rochefoucauld, care afirma că
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]