342 matches
-
Severinului 5. Țara Severinului coincide ca realitate geografică statului ducelui Glad căruia i s-ar adăuga Oltenia (teritoriul dintre Dunăre, Olt și Carpații Meridionali). Situația Țării Severinului s-a schimbat odată cu lupta pentru extindere a Imperiului româno-bulgar condus de Ioniță Caloian, sau cu anvergura belicoasă a lui Ioan Asan al II-lea, aflat în confruntări cu Ioan III Vatatzes (1222-1254) -, împărat bizantin, Theodor I Anghelos - despotul de la Thessalonic, și Andrei II regele Ungariei. Imperiul Bizantin, o dată împins din zona Dunării, a
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
Silvia Davidoiu - ambasadoarea României la Viena, conducerea Flielei UNIFERO din Israel, Asociația Culturală Română din Montreal, Asociația Comunitatea Moldovenilor din Qubec, Societatea „Românca” din Londra, Ilie Boncheș, primarul municipiului Vatra Dornei (unde a avut loc prima conferință), prof. Liliana Adina Caloian din Buzău, reprezentanți ai Caselor de Cultură și radiourilor din Sighișoara și Sighetul Marmației, ș.a. În anul următor conferința va avea loc în Spania. Paraschiva Abutnăriței, secretar general UNIFERO Referință Bibliografică: CONGRESUL UNIFERO / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CONGRESUL UNIFERO de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376490_a_377819]
-
îngăduința autorului, în cercul „Apoziția”, în traducerea lui G. Ciorănescu, după originalul englez. Sub genericul „Literatura nouă și istoria recentă”, Aristide Burileanu trece în revistă cele mai importante romane românești contemporane (Delirul de Marin Preda, Fețele tăcerii de Augustin Buzura, Caloianul de I. Lăncrănjan). Sumarul ultimelor apariții ale A. se îmbogățește cu alte două rubrici: „Documente” - istorice și literare (Iuliu Maniu, O scrisoare inedită despre încheierea și aplicarea armistițiului; Horst Fassel, Un document inedit din 1864 despre I. Creangă) și „In
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
Nou reîncepe Creația. Și miturile, atât cele cosmogonice, cât și miturile de origine, sunt acelea care le amintesc oamenilor cum a fost creată Lumea și tot ce s-a Întâmplat după aceea. Din această perspectivă, un rit de vară precum Caloianul ne oferă o multitudine de elemente ceremoniale și de configurații mitologice: În unele părți din Muntenia este datina ca În fiecare an să se adune În marțea a treia după Paști, des-dimineață, mai multe fete, În etate de la 5 sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
facă un om mic de lut, mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe părți Caloian sau Scaloian, iar pe alocurea Muma Ploii, Îl pun Într-un sicriu mic, făcut anume spre acest scop, sau pe o scândură, Îl Îmbracă În straie țărănești cu opinci și cu căciulă, Îl Înconjoară cu coji de ouă roșii păstrate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Osiris, Adonis, Iason, Odin, precum și a asocierii lor cu divinitatea feminină a fertilității (Isis, Demeter, Freya) și cu cetele de femei care celebrează, orgiastic, moartea și nașterea lor (M. Detienne, 1997b, pp. 275-287; M. Eliade, 1992, pp. 322-330). Moartea tânărului Caloian atrage după sine un doliu generalizat, cosmic, sinonim cu instaurarea unei perioade de sterilitate a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman, 1980, pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1998, pp. 28-30): Înainte de Înmormântare Însă, una dintre fete se face popă, alta dascăl, a treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă În vârf, Înaintea popii, și iarăși alta sau și două duc sicriul sau scândura cu Caloianul, căruia Îi urmează celelalte cu lumânări aprinse, plângând și rostind următoarele cuvinte: „Iane, Iane,/ Caloiane!/ Te caută mă-ta/ Prin pădurea deasă/ Cu inima arsă,/ Prin pădurea rară/ Cu inim-amară,/ Și ea că te plânge/ Cu lacrimi de sânge,/ Iane
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A treia zi, după ce l-au Înmormântat, adecă În joia a treia după Paști sau În ziua de Paparudă, se adună iarăși fetele la un loc, se duc la locul unde a fost Îngropat, Îl dezgroapă și apoi, bocindu-l: „Caloiene/ Ene!/ Mă-ta/ Te cată/ Prin pădurea deasă,/ Cu inima friptă, arsă,/ Prin pădurea rară,/ Cu inima fript-amară”. Îl aduc În sat și aici Îl aruncă Într-o fântână sau Îi dau drumul cu sicriul sau scândura pe vreo apă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Cu inima fript-amară”. Îl aduc În sat și aici Îl aruncă Într-o fântână sau Îi dau drumul cu sicriul sau scândura pe vreo apă curgătoare, urând ca anul să fie ploios și plin de belșug. În cele mai multe locuri Însă, Caloianul e Întâi frânt În bucăți și abea după aceea diferitele sfărâmături sunt aruncate prin fântâni sau puțuri, prin bălți sau prin grâne (S.F. Marian, 1994, vol. II, p. 324). Ansamblul mitico-ceremonial al Caloianului sintetizează teme mitologice, scheme epice, figuri legendare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
plin de belșug. În cele mai multe locuri Însă, Caloianul e Întâi frânt În bucăți și abea după aceea diferitele sfărâmături sunt aruncate prin fântâni sau puțuri, prin bălți sau prin grâne (S.F. Marian, 1994, vol. II, p. 324). Ansamblul mitico-ceremonial al Caloianului sintetizează teme mitologice, scheme epice, figuri legendare și toposuri, pe care le activează cu ajutorul unor structuri rituale eteroclite, provenind din diferite sisteme specifice culturii folclorice. În jurul temei dominante a fertilității, el construiește cu ajutorul acestor elemente un „rit magic, având un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu folclorul românesc, că autorul acestor rânduri posedă o cunoaștere superficială a domeniului clasificat: el pune figuri omogene În clase diferite (de exemplu, Sântoader și Sântilie) sau figuri eterogene În aceeași
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
275) și până la instalarea religiei lui Hristos".53 Pe meleagurile noastre, noua credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întotdeauna profitabilă pentru cercetătorul civilizațiilor și mentalităților arhaice. „Folclorul arhaic supra- viețuiește încă în credințele «rituale» ale copiilor”, constată pe bună dreptate Carl Gustav Jung (36). Este interesant de urmărit felul în care anumite manifestări magico-rituale (colindele, plugușorul, sorcova, paparudele, caloianul etc.) - ale căror vechime și importanță covârșitoare în viața 379Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale colectivității adulte sunt bine cunoscute - au ajuns, în ultimul timp, numai (sau mai ales) în repertoriul copiilor. Un fenomen în egală măsură simptomatic și spectaculos este cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în special prin decapitare) cu scopul de a alunga, de a îmbuna - într-un cuvânt, de a stăpâni stihiile acvatice sau meteorologice. În forme degradate sau camuflate, ele se regăsesc în diverse practici, credințe sau legende : a) în practicile de Caloian (caz în care stihia este lipsa ploii, seceta prelungită). Putem întrevedea în scenariul ritual care cuprinde „omorârea”, „îngroparea” și „bocirea” unei păpuși antropomorfe supraviețuirea unor arhaice rituri de sacrificii umane, produse cu scopul „dezlegării” ploilor. În Moldova, la confecționarea din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Moldova, la confecționarea din lut a antropoidului (de mărime maximă : „cea a unui copil de șapte ani”), „este urmărită și respectată, până în cele mai mici detalii, asemănarea cu modelul uman” (47, p. 116). Intonat de copii, recitativul care dublează ceremonia („Caloiene, Iene/ Du-te-n cer și cere/ Să deschiză porțile/ Să sloboază ploile...” sau „Iene, Iene, Scaloiene/ Du-mi-te la Dumnezeu/ Și te roagă tot mereu/ Să dea drumul cerului/ Ca să curgă ploile...”, cf. 19, p. 247 ; 40, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creat de acțiunea Ordinului Teuton la sud de Carpați, între 1211 și 1225. Nu este, deci, deloc sigur că asemenea convertiri nu au avut loc și mai devreme de 1227. Nu știm, de exemplu, dacă soția cumană a țarului Ioniță Caloian (1197-1207), devenită ulterior soția nepotului și succesorului acestuia, Boril (1207-12??), s-a botezat sau nu. Este plauzibil de crezut că a făcut-o. • B. P. Hasdeu, Olteneștile, ed. de Ovidiu Pecican, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2002, p. 81. • Ibidem, p. 83
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bzenszki, Rudolf 73. Caccamo, Domenico 88. Cadogan, Alexander 340, 341, 346, 347. Caecilii 477. Caesellii 477. Cain, D. 39. Calafeteanu, Ion 191, 309, 333, 345. Calkoen, Cornelis 146, 166. Callimachi, Grigore 147, 148. Callimachi, Ioan Theodor 166. Callimachi, Scarlat 268. Caloian, v. Ioniță ~. Calvii 477. Camariano, N. 87, 128, 130-133. Camariano-Cioran, Ariadna 87, 130, 131, 132, 143, 144, 146, 153. Camodeca, G. 469. Campanile, E. 470, 471. Câmpeanu, Remus 108. Câmpineanu, Ioan 130. Campus, Eliza 388. Cantacuzino, C. 485. Cantacuzino, Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brusture) 435, 442, 443, 447. Ionescu, Grigore 49. Ionescu, Ilie 448. Ionescu, Lili Gh. 443. Ionescu, Lucia 446, 449. Ionescu, Take 305, 310, 314, 323, 324, 380, 381, 392. Ionescu, Teodor 447. Ionescu-Gion, G. 85, 87. Ionescu-Nișcov, Traian 119. Ioniță Caloian 37. Ioniță, Gh. I. 272. Ioniță, I. 475. Iordache Olimpiotul 482, 483. Iordache, Gheorghe 439. Iordachi hatmanul 166. Iordan, Constantin 323, 324. Iordan, Pantelimona 445. Iorga, N. 34, 40, 45, 46, 79, 80, 87, 113, 126, 131, 143, 145, 150
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dar când acesta se produce, ea nu ezită să echilibreze balanța unei justiții majore: îl omoară pe ucigaș, după care se sinucide. Ritmul și maniera de soluționare a conflictului, precum și puternica figură a mamei amintesc de tiparele tragediei. Următorul roman, Caloianul (1975), face figură aparte în proza lui L. prin problematică, prin formula narativă și prin arhitectură: este un roman social camuflat într-un metaroman. Protagonistul, Dumitru Ghețea, un scriitor bătrân și ratat, își rememorează viața și compromisurile sociale sau politice
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
narativă și prin arhitectură: este un roman social camuflat într-un metaroman. Protagonistul, Dumitru Ghețea, un scriitor bătrân și ratat, își rememorează viața și compromisurile sociale sau politice săvârșite de-a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file, titlul operei pe care o plănuiește. Subiectul (evocarea vădit documentară a anilor ’50, precum și meditația asupra problemelor politice ale
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
însă valoarea acestui roman - Suferința urmașilor -, care nu stă în stil. MIHAI UNGHEANU SCRIERI: Cordovanii, I-III, București, 1963; Eclipsă de soare, București, 1969; Vuietul, București, 1969; Fragmentarium, București, 1969; Ploaia de la miezul nopții, Cluj-Napoca, 1973; Drumul câinelui, Cluj-Napoca, 1974; Caloianul, București, 1975; Nevoia de adevăr, București, 1978; Suferința urmașilor, București, 1978; Fiul secetei, București, 1979; Cuvânt despre Transilvania, București, 1982; Eclipsă de soare. Drumul câinelui, București, 1982; Vocația constructivă, București, 1983; Toamnă fierbinte, București, 1986; Lostrița, București, 1990; Omul de sub
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Strofe lirice, Chișinău, 1956; Poeme, Chișinău, 1957; Versuri alese, Chișinău, 1958; Povestea vulpii, Chișinău, 1958; Iarba fiarelor, Chișinău, 1959; Nuvele, Chișinău, 1961; Tovarășul nostru de drum, Poezia, Chișinău, 1964; Ultimul vagon, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1965; Cadran solar, Chișinău, 1966; Caloian, Chișinău, 1967; Eseuri, Chișinău, 1967; Disc, Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969; Delfinul, Chișinău, 1969; Prichindel, Chișinău, 1969; Scrieri, I-II, Chișinău, 1970; Micul Icar, Chișinău, 1971; Colind de viteaz, Chișinău, 1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Interviuri. Addenda (2000), un jurnal al omului public S., unde sunt descrise „peisajul” și stratagemele editoriale al anilor ’70-’80 din secolul trecut, cunoscute în chip direct. De o atenție deosebită se bucură cazul Ion Lăncrănjan, cu odiseea publicării romanului Caloianul și atmosfera de la Editura Albatros. SCRIERI: Cu și fără ghiozdan, București, 1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București, 1961; 32 de premianți..., București, 1962; Băiețelul de hârtie, București, 1963; Extemporale și... alte lucrări
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
revistei „Santinela” în 1902, și editorial în 1915 cu volumul de schițe și nuvele Lacrimi adevărate. În 1913 editează la Bacău revista „Căminul” (două numere), în care publică el însuși câteva proze lacrimogene (Mi-ai fost drag..., Norocul lui Moș Caloian, Păcat mare), semnate Mihail Corbea, nume sub care este menționat în dubla calitate de redactor și administrator al publicației. Va reveni ca inițiator de reviste peste două decenii, în 1930, când scoate la București publicația cu profil literar, social și
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]