434 matches
-
Bugec pentru noi aventuri războinice. Urmărite pe hartă, căile de invazie ale celor două corpuri de oaste comandate de Budjek și Calcan împotriva românilor - caraulaghi -, care au ocupat Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei sunt: corpul lui Budjek, pornit de la Camenița, a trecut Nistrul la Hotin și de aici a mers pe valea Răutului spre Nistru, Bâc și Botna cu o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ÎN MARAMUREȘ ȘI NORDUL TRANSILVANIEI Spre deosebire de Budjek, care a primit misiunea, în extrema stângă, să ocupe Moldova, Țara Românească și sudul Transilvaniei, Cadan și Buri au avut ca obiectiv să ia în stăpânire Maramureșul și nordul Transilvaniei. Plecați din regiunea Cameniței, din Podolia, cei doi generali au trecut Nistrul și au pornit - conduși de cumani - pe drumul dintre Rusia și Cumania, adică dintre Pocuția și Țara Haliciului și Moldova, și după un marș de trei zile numai prin păduri (nu prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ele, ale marilor feudali tătari, a devenit curând insuportabilă. Semnalul unei răscoale generale a fost dat de către principele Daniel de Halici, cu fiul său Lev, viitorul fondator al orașului Liov (Lemberg). În 1255, aceștia gonesc pe baskakii din Halici, din Camenița Podoliei și din țara bolohovenilor, de pe ambele maluri ale Nistrului, obligați să cultive grâu pentru tătari încă din preajma Marii Invazii. Moartea lui Batu-khan, înecat în Volga, în anul 1256, în vârstă de numai 48 de ani, au întărit speranțele unei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
durat până în anul 1259, când, din ordinul marelui han Berke, călăreții lui Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia timp de trei luni de zile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe corăbiile lor. În acest timp, Papa se mulțumi doar cu numirea, în 1307, a unui legat apostolic pentru Galiția și Cumania, adică pentru Moldova și Țara Românească, după care a urmat, în 1310, un episcop latin cu titlul de Camenița, dar cu reședința la Hotin. (Io vescovo di Chocina). E sigur că teama de repetarea invaziilor domina spiritele de la Vatican și din Ungaria, încă în acel an când Svetoslav, țarul bulgar, izbuti să impună voința sa împăratului bizantin Andronic al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ca primul să ocupe Haliciul, iar cel de-al doilea, Podolia. Fără vreo declarație de război, ei ocupă, după 19 noiembrie 1393, teritoriile respective și comit marea greșală de a-și fi împărțit trupele prin cetățile Socalco, Scala, Smotrici, Cervonogradet, Camenița și Brațlav. Cei care reacționară imediat au fost Vitold și Svidrigailo. Cel dintâi, care se afla la asediul cetății Witebsk, se îndrepta cu oștile spre Jitomir, pe care-l ocupă după o luptă cu voievodul Kievului și-1 anexează la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
voievodul Kievului și-1 anexează la Lituania, apoi se aruncă să recucerească cetate cu cetate din mâinile moldovenilor, începând cu Brațlavul. Variantele cronicii scurte lituaniene menționează că, în toate cetățile enumerate mai sus, moldovenii au fost trecuți prin sabie. La Camenița au fost prinși Teodor Coriat și Roman și duși în captivitate la Wilno, în Lituania. Tot acolo a fost luat prizonier și comandantul ambelor oștiri, cu numele Nestysa, numit în unele izvoare și Nesteac. Acesta din urmă, eliberat din captivitate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Tighina și Cetatea Albă de oastea moldovenească. La rândul său, Alexandru cel Bun a confirmat buna sa intenție prin actul de supunere dat, în 12 martie 1402, la Suceava și omagiul personal depus regelui polon, în 1 august 1404, la Camenița. Stăpân autocrator al Moldovei, Valahiei Minore și Paratalasiei, adică al cetăților-porturi de la Dunăre și Marea Neagră, în timp ce Mircea cel Bătrân era domn al Țării Românești până la granițele Tartariei - ad Confinia Tartariae, voievodul moldovean elibera negustorilor din Liov, în 4 octombrie 1408
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
proclamat han al Crimeii în anul 1449. Fiind vorba și de atitudinea binevoitoare a lui Petru al II-lea față de Mihail, prietenul lui Sed-Ahmet, un sol al lui Hadji Ghirai, anume Kalin, trimis la Cazimir, când acesta se găsea la Camenița, îi oferea regelui trupe să intervină în Moldova. De așa ceva împotriva lui Petru, nu mai era nevoie, căci el murise în împrejurări știute numai de Cazimir și oamenii săi, care l-au instaurat, în februarie 1449, pe Alexandru, fiul lui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cavalerie moldovenească. În ce privește „pe fiii lui Sed Ahmet, odinioară hanul tătarilor, pe care-i avem sau am putea să-i avem - declară Petru Aron - să-i dăm și să-i extrădăm însuși domnului, regelui Cazimir și... să-i conducem până la Camenița”, dar pune condiția ca nici „domnia sa regele nu trebuie să-l predea pe tatăl acestor fii, adică pe hanul Sed-Ahmet fără sfatul și voința noastră și a sfetnicilor noștri din Moldova”. De o politică externă proprie nu putem vorbi în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Osman II 1618-1622 idiot antiteze Mustafa I 1622-1623 Amurat IV 1623-1640 33 Ibrachim 1640-1648 93 36 Mahomed IV 1648-1685 30 Soliman III 1687-1691 99 Achmet II 1691 Mustafa II 1695 dela 1700 încep a pierde marile provincii creștine Ardealul, Dalmația, Camenița etc. Mahomed II al șaptelea împărat otoman El. Tatâh fiul și succesorul lui Amurat II născut în 1430. Când a intrat în Moldova, avea ani 47. Moare la 1481. S-a suit pe tron la 1451. Constantinopol 1453. Bătut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dreptate, cum socotea că e mai bine, și le da drumul. * I. L-a poftit domnul să viziteze palatul, zicând că nu va avea ce vedea străinul care atâtea văzuse cutreerând lumea și curțile. * I. Pentru călătoria de la Iași spre Camenița, a închiriat căruțe mici trase de câte un cal, căruțe așa de ușoare, încât în locuri rele puteau fi transportate pe umeri. Iar caii nepotcoviți cu hamurile pe ei erau dați la păscut în câmpie. În drum au dat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aclamarea” sau „recunoașterea” lui Ștefan de către o mare adunare a țării. Nu era nevoie deoarece Ștefan fusese asociat la domnie de către tatăl său, avea dreptul să domnească, fiind os de domn, și, pe deasupra, își înfrânsese adversarul care se refugiase la Camenița, la stăpânii Pocuției și Podoliei, Mujilo (Neózilo) și Bartoș Buceațchi (Bartosz Buczacki). C. Rezachevici crede că până în 1457 nu a fost vorba de o asemenea practică. Abia peste șase decenii de la înscăunarea lui Ștefan, călugării de la Putna au adăugat, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan venea cu sprijin muntean îi făcea să creadă că linia tradițională de alianță cu Polonia, care părea acum frântă, nu va fi primită cu indiferență la Curtea din Cracovia. Ultimul fiu legitim al lui Alexandru cel Bun trăia la Camenița și drepturile acestuia, după obiceiul pământului, erau tot atât de justificate ca acelea ale lui Ștefan. Era neîndoios că până la urmă cu ajutor polon și cu sprijin dinlăuntru, Petru Aron se va întoarce din nou în scaunul Moldovei. În vremurile atât de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul nu mai era unul fără rezerve, ci „după puterea noastră”. Ștefan cel Mare promite că atunci „când va da Dumnezeu și domnul nostru domnia sa craiul, călătorind cu noroc spre părțile rusești, se va apropia de locurile acestea, adecă de Camenița, de Colomeea sau Sniatin, domnia sa are să trimeată după noi, iar noi vom avea să mergem la domnia sa, ca la stăpânul nostru prea milostiv și avem să-i facem jurământ de supunere, după vechile obiceiuri.” La rândul său Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să fie anunțat cu două luni înainte. Dlugosz, ca preceptor al fiilor lui Cazimir, știa ce se petrece la curtea acestuia. Informația lui este foarte prețioasă, deoarece ne dezvăluie intențiile regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În timp ce se pregătea flota, oastea otomană se concentra sub comanda sultanului la Adrianopol. Domnul a cerut ajutor regelui polon: să i se trimită oameni care să apere Chilia și Cetatea Albă, iar o armată polonă să-și așeze tabăra la Camenița, în hotarul Moldovei, pentru a putea veni în autor la timpul cuvenit. Nobilii poloni îl îndemnau pe rege că e mai bine să lupte contra turcilor pe pământul Moldovei, decât pe pământul regatului, să nu-l părăsească pe „un principe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Polonia a ajuns în domnia lui Cazimir la cea mai mare decădere. Ștefan cel Mare îi cerea lui Cazimir să-i trimită măcar 2.000 de pedestrași ca să întărească garnizoanele Chiliei și Cetății Albe, iar regele să vină la Camenița cu oastea sa sau să trimită o parte a acesteia în Moldova. Aflat la Marienburg, în Prusia, Cazimir nu trimitea nimic. În Spania, ale cărei posesiuni din sudul Italiei erau amenințate direct de turci, izbucnesc lupte pentru tron, lupte de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atacat Moldova „cu gândul, după cum se spune, că dacă vor fi aci biruitori, să ia măsuri ca să năvălească asupra întregului regat al Ungariei”. În aceeași vreme circulaseră în Polonia zvonuri în legătură cu intenția sultanului, ca după cucerirea Moldovei, să ocupe Cetatea Camenița și teritoriile din jur. Acest plan era realizabil, după socoteala sultanului, deoarece el ridica o armată uriașă pentru acea vreme, o armată bine înarmată și antrenată și condusă de un mare conducător de oști, cum o dovediseră campaniile întreprinse de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu înțeleagă nicicum despre tine că ești înspăimântat sau că fața ta este schimbată, ci să te arăți lor vesel.” Din relatarea lui Dlugosz, reiese că Ștefan cel Mare ar fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că Ștefan își trimesese
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că Ștefan își trimesese familia și tezaurul la Hotin, care se afla la o jumătate de zi de Camenița. La 18 februarie 1476, se știa la Ragusa că sultanul va porni spre Dunăre cu intenția de a cucerii cele două cetăți din sudul Moldovei. Cronicarul Kemal-Pașa-Zade scria că la 19 martie „șahul a pornit din înaltul său cuib de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 21 august 1476, Baltazar de Piscia scria că aflase de la niște fugari că Ștefan fugise în Polonia. Unii spuneau că l-au văzut ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și e posibil ca, în 8-9 august, să fi făcut joncțiunea cu oastea comandată de sultan. Dlugosz scrie că sultanul „fiind strașnic înfrânt sub amândouă cetățile, fu silit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
deci, ca el și oastea sa să se grăbească. Oastea polonă urma să se concentreze la Liov. Regele, pornind din Cracovia, a ajuns la Premislia (Przemysl), în prima jumătate a lunii mai. Aici i-a ieșit în cale Matei, episcopul Cameniței, care fusese în solie la Ștefan. Episcopul îi aducea la cunoștință regelui că Ștefan i-a promis că-i va da regelui „liberă trecere prin Moldova” și-și va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întindă o capcană și să-i ucidă împreună cu polonii. Nu știm câți munteni au venit în ajutorul lui Ștefan cel Mare. Din felul în care s-a deplasat armata polonă, s-a văzut limpede că regele, în loc să se îndrepte spre Camenița, a luat-o spre sud, sud-vest. La 28 iulie regele se afla încă la Jagyelnicze, în Polonia, după care a poposit la Czyrwone (Czerwonograd), de unde nu plecase încă la 12 august. Aici regele a poposit 12 zile. De la Czyrwone, regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consiliu de război a avut loc după ce trupele poloneze au trecut Nistrul. Jan Trnka, „comandantul întregii oștiri, socotea că mai întâi trebuie asediat Hotinul, o cetate destul de puternică, așezată pe celălalt mal al râului Tyra, două leucii (leghe) departe de Camenița, deoarece e la hotarul Podoliei, de unde se pot lua provizii pentru armata cea atât de mare, fără să se împotrivească cineva. De aici se pot apoi lua ușor alte poziții, cu puterea sau prin predare, după ce Ștefan, pierzând câteva puncte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]