146 matches
-
Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Muzică laică a Evului Mediu creația muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanți, importanța). Apariția operei. Camerata florentina și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc.). J.S. Bach - creația instrumentala, importanța temperantei sonore, creația vocal-instrumentala
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural-artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric "Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară "Meseșul", corurile "Camerata Academica Porolissensis", "Gloria Dei", "Țara Silvaniei", ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" și cel al copiilor "Mugur-Mugurel". Biserici ortodoxe în municipiul Zalău și localitățile subordonate administrativ, Ortelec și Stana
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
Orașului Regal Cracovia), Corul Radio Polonez din Cracovia, Corul Academic Organum, Corala Mixtă Mariană ("Mieszany Chór Mariański"), Corul Academic Cracovia al Universității Jagiellone, Corul de Cameră Cracovia, Orchestra Barocă Consortium Iagellonicum a Universității Jagiellone, Fanfara Uzinei T. Sendzimir, și Orchestra Camerata de Muzică de Cameră a Radioului din Cracovia. Conform statisticilor, în 2009 Cracovia a fost vizitată de 7,3 milioane de turiști, din care 2,1 milioane erau străini (peste 30% din total).<ref name="rp.pl/398262"></ref> Vizitatorii
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
XVII-lea, este denumită tot mai frecvent "simfonie" (în italiană: "sinfonia") este preludiul instrumental al unei opere lirice, specie dezvoltată în acel timp în Italia, mai ales la Florența - începând cu Jacopo Peri ("Euridice"), Giulio Caccini ș.a., în cadrul cercului cultural "Camerata de' Bardi", având ca mentor muzical pe Vincenzo Galilei. Un exemplu îl constituie "sinfonia" cu care se deschide celebra operă "L'Orfeo" a lui Claudio Monteverdi (1607). Mai târziu, se stabilește o distincție clară între „simfonia” franceză și cea italiană
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
Culturii din Ploiești,la Tarcento-Italia . 1977-iulie, Turneu artistic că dirijor al Ansamblului „Prahova” la Messina-Italia. 1977-membru în Juriul național de specialitate la Festivalul”Cîntarea României”-secțiunea teatre de estrada profesioniste. 1977-Director artistic în turneul de la Varna Bulgaria cu Corala feminină „Camerata” a Palatului de Cultură din Ploiești,dirijor Prof.Gheorghe Ionescu. 1979-Turneu artistic la Zacopane-Polonia,în calitate de Conducător artistic al Ansamblului”Crăițele” din Valea Doftanei împreună cu Marga Comisu-Dumitrescu,coregraf. Marele Premiu „Toporașul de Aur” la Concursul Internațional de folklor de la Zacopane-Polonia. 1996-Turneu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Orchestră", sub conducera unor prestigioși șefi de orchestră, ca Yehudi Menuhin, Yuri Simonov, Andrew Litton, Georges Octors, Sabin Pautza, Cristian Mandeal, Lukas Vis, Mario Benzecry ș.a. Apare și în recitaluri de muzică de cameră și ar multiple înregistrări cu ansamblul "Camerata Lysy". A înregistrat toate cele trei concerte pentru vioară de Camille Saint-Saëns acompaniat de "Ensemble Orchestral de Paris" sub baghetă lui Lawrence Foster. În februarie 2005 a avut loc lansarea a patru CD cu integrală sonatelor pentru vioară de Ludwig
Liviu Prunaru () [Corola-website/Science/313548_a_314877]
-
Lăură Buruiana, organiștii Steffen Schlandt, Hans Eckard Schlandt, Georges Athanasiades, Marcel Costea, Paul Cristian, Christine Chiriac, pianiștii Alexandru Petrovici, Tatiana Moroșanu, Luminița Berariu, Andreiana Roșca, Eugen Dumitrescu, Corina Răducanu și Remus Manoleanu, harpista Carolina Caia. De asemenea susține concerte alături de „Camerata Valahica”, cvartetul „Brassovia”, cvartetul “Gaudeamus” și Ansamblul cameral „Remember Enescu.” Explorarea universului muzical contemporan este una din preocupările sale constante. În 2007, Cristina Radu a cântat în primă audiție mondială a operei spaniole “La Casa de Bernarda Albă” de Miguel
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
an, trupa înregistrează două premiere: un concert acustic, pe 10 mai, susținut în grădina suspendată a mallului Promenada din București; și un concert simfonic, pe 22 iunie, din cadrul „Bucharest Music Film Festival”, susținut în Piața George Enescu din capitală, alături de Camerata Regală și Bucharest Jazz Orchestra, dirijor George Natsis. În martie 2015 trupa Vunk pleacă în cel mai ambțios proiect muzical de până acum: un turneu acustic de 18 orașe intitulat „Înconjurul Lumii". Numele face referire la una dintre piesele preferate
Vunk () [Corola-website/Science/325222_a_326551]
-
versuri de Tiberiu Utan), 1980 • "Trei madrigale dramatice", cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască • "Tare sunt ocupată", cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică • "Ciuleandra", variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă • "Moldova", imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982 • "Floare albastră", madrigal, cor mixt (versuri de
Vasile Spătărelu () [Corola-website/Science/329527_a_330856]
-
ale elevilor și profesorilor cu ocazia diverselor manifestări, susținând viața culturală din județ și municipiu, am creat brandul Ioan Sima (Liceul de Artă „Ioan Sima”).” Ioan Chezan. Tot de numele maestrului Chezan se leagă și înfiintarea și conducerea reuniunii corale Camerata Academica Porolissensis, care a luat ființă în 1971, aflându-se de atunci până în prezent sub bagheta maestrului. În 2008 a susținut public disertația de doctorat, cu titlul „Profesionalismul corului de cameră cu statut de ansamblu amator”, coordonat de prof. dr.
Ioan Chezan () [Corola-website/Science/329762_a_331091]
-
Sălaj ca o prezență permanentă.Aducând prestații de înaltă ținută ale elevilor și profesorilor cu ocazia diverselor manifestări, susținând viața culturală din județ și municipiu, am creat brandul Ioan Sima.” Ioan Chezan. Tot în cadrul liceului își desfășoară activitatea și corul „Camerata Academica Porolissensis”, înființat și dirijat până în prezent de Ioan Chezan, acesta a fost fondat încă din primii ani de existență a învățământului cu profil vocațional din Sălaj. Cercul literar ” Hrană pentru minte și suflet” - coordonator prof. Lucreția Usinevici. La inițiativa
Liceul de Artă „Ioan Sima” () [Corola-website/Science/329795_a_331124]
-
De-a lungul anilor, din formație au făcut parte tineri de diferite profesii, mulți componenți devenind la rândul lor, dirijori sau animatori ai muzicii corale. În anul 1990 formația se transformă în Reuniune Corală, cu personalitate juridică, cu denumirea de Camerata Academica Porolissensis, întrucât majoritatea componenților lor proveneau din mediul academic. Începând cu anul 1991, la inițiativa dirijorului și cu sprijinul financiar al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Sălaj, se va organiza, în Zalău, Festivalul coral internațional „Ecouri Transilvane”. Datorită prestigiului
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
corul era invitat la manifestări culturale de referință ale genului, fiind o prezență activă la momentele solemne ale vieții culturale sălăjene, la concursuri, remarcându-se de fiecare dată prin măestria de care dădea dovadă în interpretare, prin echilibrul rafinat. Corul Camerata Academica Porolissensis este un nume între cele 10-12 coruri care au rezistat și după revoluție, în condițiile în care întreaga activitate corala din țară s-a prăbușit, acest fapt fiind datorat în mare măsură faptului că Ioan Chezan a promovat
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
internațională de muzică religioasă „Bartolomeu Anania”" (Bistrița, 2011) etc. Obținerea premiului III la Concursul Internațional de Creație și Interpretare Corală „Gheorghe Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând la
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Dima” în anul 1994. În anul 1996, cu ocazia aniversării a 25 de ani de activitate a Reuniunii Corale Camerata Academica Porolissensis a invitat, în premieră absolută în Zalău, a Corului Madrigal, condus de regretatul Marin Constantin. Pe plan internațional Camerata a avut ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând la schimburi culturale cu formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
ocazia, de-alungul timpului, să participe la un mare număr de concerte în întreaga Europă, astfel participând la schimburi culturale cu formații din Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Rusia, Polonia (1980), Italia (1991, 1994, 1998), Franța (1999, 2007), Ungaria (1992, 1993, 2000), Norvegia (1993), Elveția (2009). Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. Camerata Academica Porolissensis a abordat în decursul anilor un repertoriu variat, ponderea deținând-o creația corală românească, adeseori inspirată din melosul folclorului. În primii ani repertoriul cuprindea atât cântece patriotice, cât și piese de literatură muzicală rămânească și universală, clasică și
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
Dumitru Bughici (forme). Își amintește că, în perioada studiilor universitare, la ora 7 dimineața era în Facultate, altfel nemaigăsind sală de studiu și de cele mai multe ori ora 22, îl prindea tot acolo. Îl regăsim, ca violonist, în orchestra de cameră „Camerata” a Conservatorului, care obține în anul 1974, premiul I, la Concursul „Herbert von Karajan”, de la Berlin. După absolvirea Conservatorului, ar fi avut posibilitatea să rămână în București, ca violonist în Orchestra Radio, însă preferă să se reîntoarcă la Timișoara, unde
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
ocupat locul de concert-maestru în cadrul altor ansambluri profesioniste cu care a colaborat, cum ar fi: Orchestra Internazionale d’Italia, Hiroshima Hope Orchestra, Orchestra de Cameră a Mării Negre, Austria Mozart Symphony Orchestra, Orchestra de cameră franco-germană, Capella Cathedralis, Ensemble Musica Banatica, Camerata Academica. Despre activitatea sa, ca solist, concert-maestru, violonist în ansambluri camerale sau simfonice, reținem din presa vremii: „Trebuie să elogiem sonoritatea fără reproș a viorii lui Ioan Fernbach, prin care solistul a modelat cele mai expresive idei muzicale [...] Sunetul viorii
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
Fatyol, Horia Mihail, Alexandru Tomescu, Andrei Licareț, Răzvan Suma, Young Hee Lee, Horia Văcărescu, Verona Maier, Asya Sofikanova, Gabriel Croitoru, Horia Maxim, Francesco Ionașcu, Ionuț Pandelescu, Sergiu Cârstea, Nicolas Bourdoncle. Din anul 2007 este numit director artistic și dirijor al Cameratei “Dorin Teodorescu“ a Teatrului Național de Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]