123 matches
-
vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de turneul revistei Tour du Monde. Oyral nu era numai o canțonetă care a prins, era însuși afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard și parfum, de decolteuri, de poleială, de lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și contorsiune
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi, prin tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de mai multe discursuri dintre care unele foarte vechi. Sensibilitatea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se urmări mai departe. [4 iulie 1876] TEATRU DE VARĂ ["ACTORII TINERI... Actorii tineri ai Teatrului național au rădicat în grădina cafenelei Chateau aux fleurs o scenă mică, pe care executează cu mult succes mici piese într-un act și canțonete, înaintea unui public adesea foarte numeros. Piesele sunt în genere bine alese. D-nii Manolescu, Ionescu, Arceleanu și Alexandrescu au fiecare câte un teren deosebit de comică, pe care câteodată ce-i drept îl părăsesc, dar în genere ei reprezentează roluri cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căuta să se mântuie în acest mod estraordinar de datorii și câștiuri. [29 august 1876] {EminescuOpIX 194} TEATRU ÎN GRĂDINA PRIMĂRIEI ["MARȚI S-AU REPREZENTAT... "] Marți s-au reprezentat piesele: "Comisarii și telegrafiștii destituiți", comedie în două acte, și o canțonetă nouă intitulată " Tot 3 chifle zece bani". Nu începuse a însera bine și publicul venea în Grădina Primăriei spre a ocupa mai de timpuriu locuri, astfel că pe la orele 81/2 nu se mai găsea un singur bilet. Aceste piese
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
putea ieși un bun actor. Rolul "Margo" a fost asemenea bine jucat de d-ra Dimancea, ar fi însă de dorit ca d-sa să fie mai serioasă, cel puțin când e pe scenă, și să-și memoreze mai bine rolul. Canțoneta "Tot trei chifle zece bani", nimerită atât prin cuprinsul ei cât și prin jocul de scenă al d-lui Alexandrescu, a plăcut asemenea publicului. Joi s-au jucat între altele și piesa "Doi soldați romîni". Succesul a fost ca acela
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
SCANDAL La o reprezentație din teatru[l] cel mare dată de D. Millo s-a întîmplat un SCANDAL, care n-a avut însă altă consecință decât acea de-a irita puțin publicul. Comitetul teatral, după publicarea afișului spectacolului, interzisese reprezentarea canțonetei comice a d-lui Millo Haine vechi, zdrențe politice. Se stinsese luminele din teatru pe când sala era plină de spectatori cari cereau executarea programei, se coborâse cortina, orchestra fusese asemenea depărtată și, după strigăte de o oră, după o erupțiune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o oră, după o erupțiune pe scena întunecoasă a unei părți din public, totul a putut să fie stâmpărat de cătră aplaudatul artist care, în fața cortinei coborâte, fără orchestră și între două lumânări aduse din cabina sa, și-a jucat canțoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul. Acest incident a fost până și obiectul unei interpelări în Cameră, însoțită de o polemică îndestul de aprinsă și de-o moțiune motivată de trecere la ordinea zilei. [16 ianuarie 1877] TURCIA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului. De multe ori, prin fața acestuia, se deplasa într-un pas de balet desuet, eventual cu un morcov sau pătrunjel în mână, fredonând câte un cazacioc, un marș prusac, o canțonetă italiană cunoscută sau un început de melodie extrasă, nu întâmplător, dintr-o operă celebră, pe care o interpreta cu minunata ei voce de soprană trecută pe linia moartă. La petrecerile de seară, și nu numai atunci, patronul o acompania cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar să se repete aceeași melodie. Le avea pe toate în memorie. La școală colegii, chiar și profesorii de muzică, când îi puneau în față compoziții muzicale abia scoase de sub tipar; cum s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
poți cunoaște Veneția sau Parisul într-o singură zi, sau chiar în câteva ore dacă ești grăbit, ghizii s-au specializat, spun numai banalitățile de rigoare, pentru a privi Gioconda sunt necesare trei minute, iar pentru Tizian ajunge durata unei canțonete... E suficient să te înarmezi cu câteva ghiduri bune, să cauți numai ceea ce îți recomandă ele și eventual să-ți împrumuți părerile din ele (cînd există), să afli anul când a fost ridicată o piramidă, înălțimea, volumul... Poate, într-o
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Faust” la Rijeka Opera (Croația), tenorul bistrițean Ștefan Pop, câștigătorul ediției 2010 a concursului Operalia - Plácido Domingo (Londra) a interpretat pe scena Sălii Radio aria „Una furtiva lagrima” din „Elixirul dragostei” de Donizetti, aria lui Alfredo din „Traviata” sau populara canțonetă „O sole mio” de Eduardo di Capua. Acompaniați la pian de Ștefan Doniga, soprana Rodica Vică și tenorul Ștefan Pop au interpretat duetul Adina - Nemorino din „Elixirul dragostei” și duetul Violetta - Alfredo, “Parigi, o cara, noi lasceremo...” din „Traviata”. “Vocația
?Suflet ?n culori? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83468_a_84793]
-
modest. Pentru mine a fost o experiența unică” - ne- a declarat George Natsis. De asemenea, compozitorul a fost implicat în proiectul ambițios al lui Marcel Pavel de la Sala Palatului, ”Very Classic”, care a avut două părți: una clasică (cu arii, canțonete) și o altă pop-simfonic (de circa o oră), orchestră și corul (160 de persoane!) fiind dirijate de Natsis. A fost un spectacol de ținută, cu un repertoriu pe masura: ”Adaggio”, ”Belle”, ”You Raise Me Up”, ”Îl padrino”, ”Caruso” și, normal
George Natsis alături de Steve Vai by Anca Bujor () [Corola-journal/Journalistic/83443_a_84768]
-
că toți și-au părăsit interesele, unul {EminescuOpX 113} stosul, altul proslăvirea zeului Bacchus, moșiile pe cari nu le au și tacurile de biliard, pentru a se aduna și a dezbate interese grave. Aci capetele și inimele cultivate la focariul canțonetelor alcazarului Ionescu, frunțile înăsprite la cruzimile de hazard ale jocului cu cărți măsluite, diurnașii și cumularzii, oamenii ce nu știu nimic, nu au nimic, nu cred în nimic, naturile catilinare scoase la maidan de comitetele de salut public, indivizi a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al cărora este împărăția Cerului, de doine și de Ileana "Cosînzeana, în, "cosițe floarea-i cîntă", nelăsând pe auditoriu în îndoială asupra păsărelelor cari cântă mereu în colivia strâmtă a propiului craniu. {EminescuOpX 325} Dar d. Sihleanu nu joacă o canțonetă monodramatică numai, ci dă totdauna ocazie la dezvoltarea unei conversațiuni care are farmecele ei, cam de soiul acesta. Oratorul. De când am auzit pe d. Conta vorbind istorie îmi vine să-mi cer banii îndărăt de la profesorul meu de istorie. Oo
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
21 aprilie 1878] ["NU TRECE SESIUNE... Nu trece sesiune, fără ca să se grămădească noi nori grei asupra țării, fără ca incapacitatea cristalizată și neonestitatea politică din dealul Mitropoliei să nu amenințe țara cu nouă și grele loviri. Ctitorii piosului așezământ de canțonete Alcazarul-Ionescu, după ce s-au constituit odată în judecători de instrucție; după ce-au călcat hoțește casele oamenilor, ca să le fure scrisori și poate și lingurițele de argint; după ce-au dispus asupra țării întregi rechizițiuni, luând averea oamenilor în contra literei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
română. Petrecăreții povestesc că totul a început când l-au vizitat la Tescani pe surghiunitul, transcendentalul lor prieten. Poate că ceea ce ne desparte (dar nu ne dezbină) este că modesta mea disidență nu a inclus în meniu șprițuri, mititei și canțonete, ci o grevă a foamei de 40 de zile, iar scrisorile mele către Ceaușescu nu începeau cu șarmul celor ale dlui Pleșu. În ceea ce-l privește pe Montaigne și gândurile sale despre „instabilitatea naturală a moravurilor și părerilor noastre”, pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
însă și Curentul istoric-popular a devenit în timp desuet și trebuia depășit, atît ca ideologie, cît și ca limbă. 120 De exemplu, polca poloneză a devenit dans aristocratic și s-a răspîndit la înalta societate din vestul Europei. Tot astfel, canțoneta italiană, pornită de la nivelul culturii minore, a fost preluată de cultura majoră și răspîndită în muzica mondială. 121 Sloganul "limba poporului" a fost folosit eficient și în campania de introducere a cacografiei cu sunt și â, din anii 1991-1993, care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu melo drama în acțiune. La Teatrul Dacia juca trupa Fani Tardini Vlădicescu, care atrăgea un public destul de numeros, cu talentul și jocul conștiincios al protagoniștilor. La sala Orfeu, artistul I.D. Ionescu stetea în capul unei trupe de varietăți unde canțoneta și cupletul de actualitate țineau locul principal. La sala Bossel juca o trupă de operetă germană. Cinematograful nu apăruse încă, dar Bucureștiul avea 4 teatre. La Teatrul Național, colonelul Bengescu-Dabija citește în fața Comite tului teatral capodopera sa Pygmalion, căreia i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
care mai cochetă, cu stiluri arhitectonice variind pe toată lungimea gamei europene, de la austeritatea scandinavă, în interiorul căreia ghicești cîte o Noră zbuciumîndu-se, pînă la albul orbitor, cu terase mari, de pe care aștepți din clipă în clipă să umple văzduhul o canțonetă. Incisivi, locuitorii orașului i-au și găsit o denumire zonei: "cartierul eticii și echității socialiste". Ies din nou în strada centrală și ajung lîngă clădirea teatrului. Mă opresc o clipă și mă gîndesc că, dacă e vorba să mă duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
slavă) <endnote id="(3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al II-lea, referindu- se la omul de afaceri evreu Max
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o după-amiază plină de soare, când mă aflam alături de Spiess în cocheta șalupă a primarului Veneției, oferită pentru o plimbare pe Canal Grande. Lume peste lume, soare, gondole... Și, prins de atmosferă, Excelența Sa, Signore Ministro, a început să cânte o canțonetă pentru el însuși. Macaronarul de la timonă a ciulit urechea și la un moment dat îmi șoptește: Ce voce are domnul, cântă chiar mai frumos decât unii gondolieri de-ai noștri!". Spiess, stând monumental în mijlocul șalupei precum "Colosul din Rhodos", a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dl. Freval Camila, cameriste d-na Albina di Rhona În timpul piesei d-na Albina di Rhona va executa fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea M.S. Sultanului și Viceregelui din Egipet. gura căscată Canțonetă comică de domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un acte exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghica. În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își anunță demisia de la vicepreședinția Camerei.14 În ziua de 22 februarie, Millo reprezintă la sala Bossel, cu concursul d-nei Mary Polizu, a lui C. Demetriadi și a marelui viorist Schipek: (Partea I:] Șoldan-Viteazul, canțonetă comică de Alecsandri, jucată de Millo; Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]