444 matches
-
prin parcul orașului îi spusei că știu ce i s-a întîmplat, dar nu știu cine pe cine a părăsit, ea pe chirurg, sau chirurgul pe ea? Îmi șopti cu un glas sugrumat că ea pe el. "De ce?" o întrebai. "E o canalie!" Ei da, am gândit, cât timp ne iubește e un om minunat, pe urmă, ei da, o canalie... "Nicidecum, i-am răspuns, l-am cunoscut, am stat de vorbă cu el, e un băiat fără cusur..." "L-ai cunoscut?!" se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ea pe chirurg, sau chirurgul pe ea? Îmi șopti cu un glas sugrumat că ea pe el. "De ce?" o întrebai. "E o canalie!" Ei da, am gândit, cât timp ne iubește e un om minunat, pe urmă, ei da, o canalie... "Nicidecum, i-am răspuns, l-am cunoscut, am stat de vorbă cu el, e un băiat fără cusur..." "L-ai cunoscut?!" se miră ea. "Bineînțeles! Vroiam să știu cu cine m-ai trădat..." Nu te-am trădat, zice, mi-am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
seama că de fapt pe tine te iubesc!" Pleosc! Iată-mă, am gândit, vârât într-o situație vulgară. În timp ce trăia cu acela acolo la țară își dădea seama că de fapt pe mine mă iubea. Atunci de ce era chirurgul o canalie? Nici n-am mai întrebat-o, chirurgul desigur era o canalie fiindcă o părăsise, îmi dădeam seama clar, și nu cum spunea Căprioara, că ea îl părăsise pe el. M-am uitat bine la ea. Căprioara era rănită și deodată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am gândit, vârât într-o situație vulgară. În timp ce trăia cu acela acolo la țară își dădea seama că de fapt pe mine mă iubea. Atunci de ce era chirurgul o canalie? Nici n-am mai întrebat-o, chirurgul desigur era o canalie fiindcă o părăsise, îmi dădeam seama clar, și nu cum spunea Căprioara, că ea îl părăsise pe el. M-am uitat bine la ea. Căprioara era rănită și deodată mi s-a părut mai frumoasă ca înainte, cu suferința pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
intonația hotărâtă dar care ascundea ceva care nu se putea mărturisi, că într-adevăr nu putea, ceva o împiedica, ceva nu era în regulă. Și am luat-o la întrebări. De fapt de ce se despărțise de chirurg? De ce era acela canalie? Ce-i făcuse? Tăcea dar de astă dată n-o mai slăbii. Ea se uita la mine cu o expresie dublă, de disperare și în același timp de recunoștință, ca și când m-ar fi rugat astfel s-o eliberez de povara
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
E tot ce ți-a spus? Altceva n-a mai avut nimic de zis eminentul chirurg?" " A fost sincer", răspunse și ea sinceră, adică neascunzând că îl mai iubea și acum și că îl scuza pe deplin. Nu mai era canalie! A zis că începînd cu ea această idilă, n-a exclus căsătoria, dar nu s-a gândit că va fi așa de curând. Da, mă iubește și acum, dar în ce privește căsătoria..." XIII "Reveniți la seara balului, când ați văzut-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu oamenii de-acolo începură să se retragă și în același timp și apropierea de Matilda, de astă dată sub semnul unei profunde melancolii, începu să-mi reînvie sentimente retrase, speranțe închise. Îmi povesti cum, chiar îndată după arestarea mea, canalii al căror nume n-avea să-l afle începuseră pregătiri de judecarea ei în ședință publică și excluderea din partid. Ședința avu loc după ce deveni fapt cert condamnarea mea și cei ce o pândeau începură să-i pună întrebări. Să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
găsit el, eu i le-am dat, dacă vrei să știi, să le citească și să vadă ce fel de om ești, ce fel de prieten avea, că murea după tine de admirație. Atunci a deschis și el ochii. Ce canalie, a spus. Ce tip ignobil, grosolan și primitiv! I s-a făcut scârbă și află că ai pierdut în el pe singurul om din lume care îți putea purta o afecțiune sinceră și să te prețuiască cum nu meriți toată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
convins că ai o gândire de măgăriță. Ești o măgăriță biblică, vorbești... Vezi cât de puțin sigur sânt chiar în judecățile mele rele despre tine, în schimb tu plesnești de convingere în ale tale. Îți faci bărbatul nemernic, abject, ticălos, canalie... Pe ce te vei fi bizuind? Îți spun drept, te invidiez! Joci tare!" "Pe ce mă bizui? ridică ea vocea. Pe ce mă bizui? Ajunge să mă uit la tine și să-mi apară convingerea că nu mă înșel. Numai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului. Lumea în care trăiește scriitorul de azi la noi e sănătoasă, frămîntată de lupta îndîrjită pentru construirea viitorului, de lupte necruțătoare cu canaliile trecutului (n.n. îngrozitor trecut în care părinții lui Eminescu îl adunau pe acesta de pe drumuri și-și permiteau să-l trimită la studii la Berlin și Viena, întors în țară era invitat de onoare în saloanele patronate de Carmen-Sylva poeta-regină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tortura conviețuirii cu o sută de oameni într-o încăpere de 20 m.p. tortura prin balamuc. Denunță exigenții, cei care vigilenți stau cu ochii ațintiți asupra dreptăților și oamenilor de ispravă, pîndindu-le necruțători cea mai mică abatere. Totodată, cu generozitate, canaliilor sînt gata să le treacă orice cu vederea, să le găsească neîncetat scuze. Șase sînt elementele la care apelează parabolele din Evanghelii: ogorul, via, năvodul, gospodăria, turma, livada, iar pentru morală: familia, munca, sinceritatea, ascultarea. Ni se oferă o clară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu Securitatea. Gelu Ionescu, un apropiat al lui Doinaș, face o lectură atentă a volumului Asul de pică: Ștefan Aug. Doinaș, pe care un tânăr, George Neagoe, l-a scris căutând „să ne convingă că scriitorul a fost aproape o canalie”. Observă Gelu Ionescu: „...când s-a aflat de «colaborarea» lui Doinaș cu Securitatea a fost mai mult decât o surpriză, o stupoare: se prăbușea un important prestigiu moral și politic - politic în sensul mult discutatei «rezistențe prin cultură». «Și el
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
dumneavoastră ați fi primul care mi-ați aminti că un secret inițiatic revelat nu mai servește la nimic. Am tăcut ani de zile, pot tăcea și de acum Înainte“. Și tăcea. Până și Agliè, fie că era sau nu o canalie, Își trăia serios rolul. Își petrecuse viața delectându-se cu secrete impenetrabile și credea cu tărie, acum, că buzele lui Belbo aveau să rămână pecetluite pentru totdeauna. În acel moment intrase Gudrun și anunțase că Întâlnirea de la Bologna fusese fixată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
plâns. După Berggasse, m-am oprit în dreptul hotelului. Câteva secunde, doar cât să-mi trag sufletul. Știam cine sunt: îmi găsisem originile, iar arborele meu genealogic acum se închidea, ca bucla unei povești, când se-apropie de final. Eram o canalie, un geniu, un prinț al înșelăciunilor și din nou un geniu. Dar rolul meu se încheiase. Îmi cedasem drepturile de autor asupra vieții și minții: meserie, prieteni, obiceiuri, șefi, iubite, gânduri - toate intraseră în proprietatea altcuiva. Primisem, la schimb, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mea dimineața, înainte să merg la baie. Am hotărât să atac, fără să mai pierd timpul cu prezentările: „Cum mi-ai aflat numele?“ „E irelevant. N-am scris eu o carte despre dumneata, cum pretinde Mihnea?“ Ne știa pe toți, canalia. Acum chiar mă înfuriase. „O carte-n care ți-ai bătut joc de mine, de fiecare din noi! Un rateu istoric!“ „Un rateu, dar unul fundamental. Nu susțineți voi că sunt «cel mai mare scriitor român în viață»? Dacă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de rând, guvernul micii țări, din greșeală se 'nțelege, pune pe soldați să facă o incursiune pe teritoriu englez, să ocupe sate și să comită fel de fel de necuviințe. Cum credeți oare c-ar vorbi diplomația engleză cu asemenea canalii? Cazul e inimaginabil, căci englezul ar impune tăcere la cea dendîi ocazie obraznicului vecin; dar să admitem că prin o miraculoasă, constelație de împrejurări lucrurile ar fi ajun atât de departe, care credeți c-ar fi soarta principelui, a ministrului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am zis și ceea ce repetăm. Amețeala în care au căzut redactorii foii fanariote nu-i justifică deloc și nu le dă dreptul de a ne atribui vorbe ce nu le-am spus. Nici am numit poporul ce muncește și plătește canalie. Pentru plebea superioară, pentru acele mii de demagogi cari trăiesc direct sau indirect din buget am păstrat acest epitheton ornans, pentru cumularzi, lefegii, agenți electorali plătiți, cârciocari și coțcari cari s-au vârât până și în comunele rurale; iată pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pungășia și cocoteria guvernanților actuali. Iată ceea ce am zis noi, și amețeala în care se află redactorii foii fanariote nu e nici esplicare pentru mistificațiile ce le dă publicului drept idei ale noastre, nu e nici justificare. N-am numit "canalie" pe poporul românesc, ci am făcut numai deosebirea între poporul nostru sărmanul, care sufere dominațiunea noilor fanarioți și între canalia dominantă, neromînă, care-i impune această dominațiune prin gudurare, prin minciună, prin lingușire și în fine prin împrejurarea tristă că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e nici esplicare pentru mistificațiile ce le dă publicului drept idei ale noastre, nu e nici justificare. N-am numit "canalie" pe poporul românesc, ci am făcut numai deosebirea între poporul nostru sărmanul, care sufere dominațiunea noilor fanarioți și între canalia dominantă, neromînă, care-i impune această dominațiune prin gudurare, prin minciună, prin lingușire și în fine prin împrejurarea tristă că factorul esențial de control, stabilit de Constituția noastră, Coroana, nici cunoaște țara, nici află de cuviință a o cunoaște 24
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
canadianu’. Atunci mi-am dat seama că regimul ăsta comunist nu are nimic cu omul, că pur și simplu vrea să desființeze omul, să Îl facă bestie. Pentru că un sistem care a vorbit În numele omenirii s-a transformat În niște canalii, În niște călăi ai propriei națiuni. Ce se Întâmpla cu cei care mureau când erați pe bac? Simplu! Îi lua și, ca pe un câine..., acolo era groapa... Și numa’ să o acopere și gata... Cum era mâncarea acolo? Aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am uitat să spun: să știți că, În pușcărie, unii brigadieri a fost mai răi decât gardienii... Cum a fost un oarecare Andreica, din comuna Izvoare, județu’ Mehedinți, Colțan Ion din Calafat și unu’ Niculescu din Buzău... Ăștia a fost canalii pentru noi, pentru deținuți. Ăștia ne lăsa În poartă seara la bătaie... Că În poartă, când ajungeam, Întreba: „Cine n-a făcut norma?”. Și ei spuneau cutare, cutare, cutare. De multe ori, io am luat bătaie pentru că erau unii bătrâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de larmă, pe bastioane Începuseră a se Îngrămădi ceilalți soldați din corpul de gardă, care căscând sonor, care zornăind din armuri. Fețe vineții și Încă somnoroase se iveau printre creneluri, azvârlind sudălmi și făcând gesturi obscene În jos. - Deschide poarta, canalie! se hotărî până la urmă să strige bargello, lăsându-se recunoscut. De sus, zbieretele Încetară pe dată, Înlocuite fiind după câteva clipe de zgomotul lanțului dat la o parte. Dante, trăgându-și calul de hățuri, trecu Încet pe sub arcada joasă. Încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-i spusese doctorul, și se înfioră de slăbiciune și de frică. Tăcerea continuă, răsunând acum de ecourile cuvintelor lui William și fiecare dintre cei prezenți își făgădui să-și remedieze, într-un fel sau altul, viața. Brian își spuse: „Ce canalie sunt, și cât sunt de norocos că am o soție atât de bună și de scumpă și un fiu atât de minunat. Trebuie să mă duc și s-o văd pe Alex cât de repede, și să încetez odată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
La un moment dat, o fată s-a desprins din grupul privitorilor și a început să strige: „Oprește-te, oprește-te, oprește-te, pentru Dumnezeu!“ Derbedeul i-a răspuns: „Dă-mi o sărutare și mă opresc!“ Fata se apropie și canalia o sărută, trăgând-o brutal de păr. Pe urmă îi ceru: „Dezbracă-te!“ Fata începu să plângă. „Dezbracă-te sau îl izbesc din nou!“ Fata o zbughi pe ușă, plângând, și licheaua începu din nou să izbească victima cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și continuă să sforăie încet, eliberând cu eructații, din gură și din nări, odată cu damful de rigoare, și câteva șuvițe lungi, vâscoase, dintr-un soi de lichid verde-venin, bălos. Nenorocitul-nenorociților! Rebutul! Boaita! Fir-ar mamă-sa să-i fie, de canalie! Dacă era singur... Am impresia c-a fost cât pe ce s-o-ncurce! zice Fratele, privind admirativ cum Lunganul recade cătrănit, la loc. Să ne fie învățătură de minte! Pravilă! La amândoi! Data viitoare, nu-l mai luăm la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]