138 matches
-
grav afectate, diriguitorii Percepției 1 Huși subordonați „Comisiei de Constatare Mixtă” Fălciu, au trecut la inventarierea imobilelor cu probleme. Concluzia finanțiștilor: 50 de case necesită reparații urgente. Din tabelul întocmit cu această ocazie, am extras câteva nume de păgubiți: „S. Candel (Șelescu) - str. Col. Neagu; Gr. Dobrea - Ștefan cel Mare; Beniamin Herșcovici - Ștefan cel Mare; Ecaterina I. Bălțatu - Schit; Preot D. Romila - Corni; Ecaterina Cehulescu - Eminescu, 2; Ing. C. Zota - străzile Stoianovici și Tăbăcari; Gh. Frenț - Ștefan cel Mare; Constantin Popov
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ani: Cum era Crăciunul când erați copil? Trăise războiul, trăise o perioadă de distrugere și alta de înălțare, de lacrimi, frică... — A, era frumoos! Tata cumpăra un pachet mai mare de biscuiți, câteva portocale și câteva dulciuri făcute din zahăr candel. Și în dimineața de Crăciun le găseam toate pe masă într-o cutie de carton. Eram împreună, ne jucam, veneau vecinii și prietenii la noi. În acele timpuri, portocalele erau lucru rar. Rețeaua de transport nu exista și nu se
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
uneori și a altor reprezentanți ai Consulatului General. Lista este lungă , bogată și diversă: expoziții de sculptură ale artiștilor Ion Mureșanu și Dumitru Dornescu, de pictură ale lui Nicolae Dragoș și Amra Geraldine-Dragoș, de lucrări în mozaic ale doamnei Lucia Candel, de lucrări în sticlă ale doamnei Aurelia Andre, concertele "Trioului Rogulski", recitalurile violonistului Petrică Popa... Cu lucrări ale artiștilor români din Brazilia am organizat expoziții și în saloanele elegante ale Consulatului, rezultatele fiind dintre cele mai lăudabile. Și litera tipărită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ciocolată (3); cuburi (3); mîncare (3); nesănătos (3); poftă (3); ars (2); bomboane (2); bun (2); cal (2); condiment (2); cubuleț (2); delicios (2); glucide (2); granule (2); gras (2); plăcere (2); pungă (2); sănătate (2); agitație; bucurie; cald; cană; candel; cristal; cristale; cub; cubic; cubulețe; cuburi care strălucesc; da; dezvoltare; drum; dulce/plăcere; dulceag; dulci; energie; de fel; fericire; fruct; fructe; furnici; glicemie; gogoși; grăsime; greutate; indulgență; 5 inimioare; iute; îndulcire; înfuleca; kilograme; lapte; mami; mult; nu; piper; pîine; plastic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se încurcă în eufemisme. Un poem de Crăciun transformă fronda publică în ritual privat exact așa cum poezia adevărată transformă viața în intimitate: „în seara când tu umfli cozonacii o să mă vâr pe horn ca să-ți ling cracii pudrați cu zahăr candel și fistic și-o să-ți extrag stafida din buric și minereul de futai din coapse dar pe neve, că statul pune taxe (cum pun eu hulpav mâna pe popou) și-ți trece goliciunea-n embargou și țâțele în fișa de
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
-nchini/ în fața lumii acesteia fără glorie./ Vino să decapitam păpușile care au fost prea mult regine lăuntrice!/ Viața mea e o leoaica jupuita,/ ghearele ei ți le dăruiesc că jucării./ Cîndva, am fost și eu rîvnita așa,/ mama ținea zahărul candel pe burtă și mă chema:/ - hai mînza, călărește spre lumea noastră,/ am aprins candelabrele,/ ia metroul rosu-albastru,/ ceilalți călători au par din flori și guri cîntătoare,/ închină-te înaintea lor si-alunecă pe toboganul de mohor" (Delir pentru fiul din
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
cosmic e rotit gingaș un milimetru de un balaur somnoros un vaiet de durere se ridică prin spinarea yoginului la lotusul aprins lumile dintre interstițiile vizionarilor sunt iuți și strașnice o sectă de corpuri luminoase cu dinți pitici din zahăr candel fac din frumusețe și urâțenie niște muște supte între labele unui păianjen cum își mențin obiectele conturul când imaginarul le redesenează după ultimul stil inclusiv cel acvatic venit de la psihicul central din sfera neagră unde se întâlnesc și se îngroașă
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
-i îngîne, Lin mîngîindu-i ochii-nchiși, o rugăciune Cu fluturi, nasturi, și c-o rouă înțeleaptă, Și cu feliile de pîine unse cu magiun, Și cu susan în rolă, cu halviță Prelinsă, descleiată în șuvițe Sub perna lui, cu zahăr candel, bun De supt în întuneric; oh, nu-l ceartă Mama lui mare, caldă,-aromitoare Care-i adoarme-alături, a iertare, Cum un tufiș ce-n frunze fructe poartă Și uneori chiar ți le dă, lacom să muști, Sub plapumă, cu gura
Arunci o minge-n brațele unui copil… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6117_a_7442]
-
numai una, Răsfrîntă în oglindă, lîngă pat, Trezind roua din preș, crăpînd căpșuna Îmbrobonată, printre struguri, pe o tavă Uitată din greșeală pe podele, Un vechi dulap suind lin clipa-n slavă, Un ciucur atîrnînd de la perdele, Parcă-nmuiat, bun zahăr candel tare, De gura mea voioasă de copil, Ca să pricep că ai sosit tiptil, Îngere Mare...
îngerul Mare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8027_a_9352]
-
fu o primăvară, moartea - o părere de rău". Tot astfel cele trei versuri din strofa a V-a a Epigonilor în care este prezentat Gr. Alexandrescu ("Și ca Byron, treaz de vântul cel sălbatic al durerii/ Palid stinge - Alexandrescu sânta candel' a sperării/ Descifrând eternitatea din ruina unui an"), putem reține note caracteristice ale poeziei sale din fragmente, precum acestea: "Dar pre om și-a lui natură destul nu ai cercetat,/ de voiești să fiu ca râul care curge nencetat/ Acel
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
vraf de ziare rupte ca pe un tron de crai/ și să-mbrăcăm poteca în crini căci o să vie/ sunînd din cești spre seară dulapul cel bălai/ Îmbrobonat de-ardoarea de a-mi închide-ntr-însul/ În mari bucăți albastre de zahăr candel plînsul." (Sonetul XLIII) Volumul care a urmat, în 1980, a fost Dulapul îndrăgostit; dincolo de diferența de temă, sonetele se înscriu, astfel, perfect în universul livresc brumarian. Erotizarea obiectelor sau a regnului vegetal lasă loc aici, firesc, fantasmelor erotice fără perdea
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
Uneori, Gellu Naum însuși pare să-și fi amestecat cerneala: „după ce-mi ghiceai tu viitorul din palmă, îmi/ suflai o gărgăriță și eu îți trimiteam, drept recompensă, în praștie, ochind o dantelă/ pe/ pieptul tău, o bucată de zahăr candel -/ urmare a unei îndoieli// că o dată eram dus la magazinul mixt, în sat, cu un pai de secară, uscat,/ arătător: nene... bani/ ai? îmi tăia el, vânzătorul, vorba, de cum deschideam gura... uite/ ce, să-mi dai, continuam, aia... aia, aia
Pa vu ga di by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4365_a_5690]
-
colhoz, încît și trăsura, cu cai cu tot, erau proprietatea colhozului de care fugise el. A trimis-o după ovăz în tătărime și el a pregătit caii și trăsura pentru drum lung. Și-a luat ceainicul, o sfoară cu zahăr candel și o cutioară cu ceai. Le-a pus în lada de sub capră. Pîinea, brînza, ceapa și cîteva potcovioare de ghiudem i le-a pregătit nevastă-sa în două desăguțe de aba. Cînd să iasă pe poartă, și-a fluierat Grigori
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
senatorului George Pruteanu de promovare a unei legi care să apere limba română, după modelul Legii de îmbogățire a limbii franceze, pe care, de altfel, îl explică cititorului român prin publicarea unui nunanțat dialog cu însăși autoarea ei, doamna Danielle Candel. Exemplele oferite de doamna Tatiana Slama-Cazacu sînt mai mult decît relevante (repetarea lor, de mai multe ori pe parcursul volumului devine, totuși, la un moment dat supărătoare pentru cititor) și ele nu pot fi puse în discuție cu ușurință de către un
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]
-
minte, sunt transfigurate poetic, iar cel plecat dobândește o nouă existență, este recreat din perspectiva imaginarului său, reprodus la mâna a doua, filtrat prin cel al poetei: "kamikaze, explozibilul din buzunare ți s-a-nvechit/ spre sfârșit; îi spuneai zahăr candel, îl îndesai printre/ buzele tale subțiri, printre gingiile lucitoare. vroiai/ cu adevărat să arunci în aer umanitatea de care/ ți se făcuse milă până atunci.// câteodată vorbeai despre suferință, despre/ copilărie - o iarnă geroasă unde umblai gol sau/ o toamnă
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
acum la rândul meu ajuns în capul coloanei/ cu răsuflarea anilor mei în ceafă/ nu mai știu cum să-mi înfig eu călcâiele/ pe acest lunecos drum ce coboară// în timp ce cu vârful limbii culeg amintirea unui praf dulce/ de zahăr candel adus de tine din Ťconcentrareť/ în această hârtie mototolită/ de cuvinte amare". Ultima secțiune a volumului, Petrarca în gară la Avignon, este dedicată iubirii. O iubire de tip special, in absentia. În singurătate fiind, poetul meditează asupra conceptului de iubire
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
Cu piciorul târâș se cățăra pe marginea acoperișului și de acolo privea în porumbar, încunoștințându-l pe Mehală asupra evenimentelor care aveau loc : rotatul are un ou, puii călătorului sunt de-acuma mari. Mehală zâmbea, iar la Purim cumpăra zahăr candel lui Iuju. Iuju se domesticise, mergea la havră și parcă acuma semăna cu toți copiii. CUM SE NAȘTE BASMUL La asfințit orașul părea cufundat în orele de ieri. Prin albiile unor râuri legendare trenul ca un țipar se strecura între
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
are today like quite a few Whose heart is cold and dry; And quite released I look at you With a cold dead man's eye. You should have let your heart ignite That holy charm untold, And lit a candel în the night For love all through the world. Mihai Eminescu Years have passed ... Years have passed like rolling clouds up there, Engaged forever în an endless chase, And I no longer feel the grace Of stories old that made
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
subțire de zahăr ars“, dar și „email, smalț“ a fost împrumutat în română, unde a devenit glazură, cu toate sensurile din limba de origine. Menționez, cu această ocazie, că și smalț vine tot din germană (Schmaltz), poate și din greacă. Candel „zahăr cristalizat“ provine din germ. Kandelzucker, format din Kandel și Zucker, cuvânt compus care „copiază“ construcția italienească (zucchero) candi(to), unde candi este un cuvânt împrumutat din ar. qandi „zahăr de trestie“. Rom. candel, care apare și în expresia zahăr
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
germană (Schmaltz), poate și din greacă. Candel „zahăr cristalizat“ provine din germ. Kandelzucker, format din Kandel și Zucker, cuvânt compus care „copiază“ construcția italienească (zucchero) candi(to), unde candi este un cuvânt împrumutat din ar. qandi „zahăr de trestie“. Rom. candel, care apare și în expresia zahăr candel, a preluat sensul lui Kandelzucker. Din germană, nu avem însă numai nume de dulciuri, ci și multe nume de mezeluri. În afară de bine cunoscutul parizer, îl amintesc pe lebărvurst „mezel preparat din ficat de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
zahăr cristalizat“ provine din germ. Kandelzucker, format din Kandel și Zucker, cuvânt compus care „copiază“ construcția italienească (zucchero) candi(to), unde candi este un cuvânt împrumutat din ar. qandi „zahăr de trestie“. Rom. candel, care apare și în expresia zahăr candel, a preluat sensul lui Kandelzucker. Din germană, nu avem însă numai nume de dulciuri, ci și multe nume de mezeluri. În afară de bine cunoscutul parizer, îl amintesc pe lebărvurst „mezel preparat din ficat de porc“ < germ. Leberwurst. Cuvântul a fost adaptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
apăreau în fața bărbaților cu țâțele albe și goale, pline de alunițe... Copiii purtau pe capete fesuri de hârtie lucioasă și hârtie creponată și sunau din trâmbițe multicolore. Surorile-și cumpărau câte un cornet de floricele sau un șirag de zahăr candel și se bucurau copilărește de ziua pestriță, de tinerețea lor proprie, de prospețimea lumii. Ce au din toate minunile astea cei de la țară? Nimic. Nu știu toată viața decât muncă și iar muncă. Nu trecuse nici un an de când erau bucureștence
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet de trandafiri. În camera bunicii puteai găsi oricând ceva dulce; acolo ținea într-o cutie de tablă ”zahăr candel”, asemenea căpățânilor de zahăr și ori de câte ori avea ocazia să dea peste un bragagiu (eventual turc) foarte bun, aducea acasă bragă proaspătă din abundență. Obișnuia să spună mai în glumă, mai în serios : - Dragii mei, când bunica n-a mai fi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet de trandafiri. În camera bunicii puteai găsi oricând ceva dulce; acolo ținea într-o cutie de tablă ”zahăr candel”, asemenea căpățânilor de zahăr și ori de câte ori avea ocazia să dea peste un bragagiu (eventual turcă foarte bun, aducea acasă bragă proaspătă din abundență. Obișnuia să spună mai în glumă, mai în serios : Dragii mei, când bunica n-a mai fi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]