171 matches
-
fi dumneata criminalul, tinere? Numai pentru că ești dobitoc? "Trebuie să rezist până vine olandezul. După aia, cu banii în buzunar..." Hotărî să fie prudent. N-avea voie să comită cea mai mică eroare. Înțepeni în fotoliu ancorîndu-și degetele ca niște căngi în brațele acoperite de o husă de creton. Matei, negru de furie, răcnea cu spume la gură. ― Idiotule! Cum i-am omorît? Își întinse palmele goale: Cu ce? Explică-mi, cap de bou! Cum?! Popa tresări. Nimeni nu-l insultase
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
plămânii cu aroma lor înțepătoare și acră. Am să-mi imaginez că sunt într-un restaurant elegant și că acesta este bazinul cu languste. — Uite, ia furculița asta, spuse omul, dându-i lui Ignatius un instrument ruginit care aducea a cange. Încearcă să-ți ferești mâinile de apă. E ca un acid. Uite ce a făcut din furculiță. — Tii! exclamă Ignatius, după ce luase prima îmbucătură. E pipărat bine! Ce intră în compoziția lor? — Cauciuc, cereale, mațe... Cine poate ști? Eu unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și piețele aglomerate de adolescenți care veneau În centru pentru petrecerea nopții de vineri, și toate colțurile Întunecate și pustii din zona Tor di Nona, unde un rottweiler ivit dintre niște tufe Îi amenință rânjindu-și colții ascuțiți ca niște căngi. Un tip În scaun cu rotile, obez și cu o fizionomie de criminal chemă câinele cu câteva clipe Înainte ca acesta să-i sfâșie. — Nu sunt deloc un bun detectiv, Încercă Sasha să atenueze puțin tensiunea. Concediază-mă, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-o zi, când un erete-nfometat Plană și o surprinse deodat'. De-atuncea nu se mai văzu Nici într-un zbor măcar stingher, Toată ființa era tristă, De la Pământ până la cer. Îmbujorata porumbiță, Plutind spre nori neîncetat, O gheară, ca o cange-a sfârtecat-o, Frângându-i zborul avântat. Povestea ei se-oprește aici, Că zborul ei de-acum se curmă. Acesta a fost bietei ființe, Jocul șăgalnic cel din urmă. Dezastrul Un dezastru neașteptat, În Japonia, s-a-ntâmplat. Valuri mari
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
în bucăți, să iau toată plăcerea pe care mi-o putea oferi, s-o secătuiesc și pe urmă s-o las. Doar asta mă ținea pe scaun, și iată că în sfârșit sosise momentul. Puteam să vorbesc și să arunc cangea, fiindcă nu pescuiam cu un cârlig subțire, ci cu harponul, cu un mănunchi de cârlige otrăvite, răneam din pura plăcere de a vedea sângele țâșnind, voiam s-o văd lipsită de apărare, zbătându-se, dându-și ultima suflare. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
albe, însă pătrunse de măduva de leu. Ajunserăm cu toții la moară. Salutarăm pe sas, care ni deschise ușa. Era țiganul acela care ședea lângă el, povestindu-i cum în tinerețe fura cu șirețenie găinile vecinilor, atîrnîndu-le cu picioarele legate de căngi sub țundră și mergea fluierând cu țundra pe-un umăr prin sat fără ca oamenilor să li treacă prin minte ce avea el sub țundră. Sasul {EminescuOpVII 215} râdea cu zgomot, deși mi se părea mie că râde silit. Dar putea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
marginea groapei peste mine, or gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață. Pe-o stâncă, departe, sta un român cu flinta-n soare și păzea privind în nouri. Un vultur ținând în căngile lui de aramă o turturică albă zbură asupra capului meu croncănind și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea. Românul și-ntinse flinta și punctul cel negru, ce plutea, din aer
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Botticelli al meu când mă privește așa nemișcat se gândește la misterul revoluțiunilor plantelor!" Hagienuș părea interesat și de filologia clasică, într-o secțiune a rafturilor se zăreau Magnum totius latinitatis Lexicon Facciolati, Thesaurus Linguae Graecae de Henri Etienne, Du Cange. Însă pe muchia dulapului inferior din fața doctelor opuri lexicografice era ținut deschis cu ajutorul unei medalii un mic volum vechi. Un semn de carte, pe deasupra, dovedea că pagina era în consultație. Aruncîndu-și ochii, Ioanide citi aceste rînduri: "Ad excitandam venerem. Nimm
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căzut sub copitele cailor. Altă ploaie de săgeți și alți dușmani s-au prăbușit. Pe cei ajunși la marginea pădurii i-au luat în primire sulițașii ascunși între tufișuri. Pe alții, rătăciți printre copaci, i-au tras halebardierii jos, cu căngile, iar spadele i-au liniștit pe vecie, cu fruntea în frunzele uscate ori în smârcuri. Atrăgând mulți cavaleri teutoni spre pădure prin acea îndrăzneală și iscusită manevră, doborându-i pe toți, călăreții spătarului Coman au ajutat pe poloni și pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
întoarsă cu fundul în sus pe un mușuroi de furnici; și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de om:/ "Laudă făpturilor gemând adormite pe dunga/ prăpastiei, departe de lumina lui Aton"", în sfârșit, "turma bătrânilor șerpi din cetate/ (care)se aruncă în gol și cu fălcile strânse/ înghit în cădere ecoul pământului/ în hrubele întunecate ale morții" (Cangea ascuțită a lui Seth). În același interval, apar mutațiile de specie... psihologică, al căror rezultat este o alteritate umanoidă, ce execută mișcări dezarticulate, golite de sens sau grotești, ca într-un vast carnaval sabatic, din care orice posibilitate de salvare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alteritate umanoidă, ce execută mișcări dezarticulate, golite de sens sau grotești, ca într-un vast carnaval sabatic, din care orice posibilitate de salvare pare imposibilă. Astfel, "Femeia faraon și slujitoarele levantine cântă/ a jale, în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deasă decât norul de noapte", "putredele trepte", "draperii de neagră zgură", "dansul cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să o atenueze prin utilizarea unor tonuri mai luminoase în descrierea celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu surioara moarte mereu purpurie mă gândesc la tine ca la un animal jupuit nu te-aș atinge decât cu pene de păun
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
vizualizat sub forma unui cerc. Pe fond negru. Un cerc aproape perfect. înconjurat, precum gupiter, de un inel. și-n jurul lui, într-o rotație - dans lugubru, parese, distingem contururi figurative, reprezentări umanoide - fie cu aripi, fie cu-o mână cange. Câte o proiecție capilară triunghiulară sau ceva apropiat de viziunea extratereștrilor. Omul-melc. Omul-floare. Pomul-pom al vieții. Dar din acest carusel al vieții sau, posibil, al morții, nu putea lipsi însuși Ionesco - schițare abstractizată, prin imprimarea inițialelor (desenul de la pagina 35
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
parcurs, în stări de vis ori de veghe. Vitoria trăia mai mult în sine, cu amintirile, decît la suprafața vieții concrete: „Se împlinesc nouă ani la Sfîntul Gheorghe de cînd a sărit ca o caie asupra lui, să-i vîre căngile în ochi și sub bărbie. El o dădea încet la o parte cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu brațul și rîdea. Ea s-a înverșunat mai tare, pomenindu-i de-o rea și de-o slută de la gura Tarcăului. «Acolo-ți faci popasurile și-ți cheltuiești averea», îl împungea ea cu vorbe îndesate și iar își rășchira căngile. Atuncea el întîi a lovit-o. Pe urmă a cuprins-o la piept și a strîns-o peste brațe. Ea a tăcut deodată, ca și cum ar fi murit. I s-a lipit cu fruntea subsuoară. A așteptat desmierdările ca o ticăloasă. Acu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
arăt imediat, se află o groapă adâncă cu somni uriași. Acolo a murit înecat acum vreo doi ani un pescar zdravăn din satul nostru. Agățase un somn uriaș și acela l-a tras la fund. L-au căutat oamenii cu căngi, dar nu l-au găsit, doar o bucată de cămașă au scos. Asta înseamnă că l-au mâncat peștii cei mari. Am ajuns și la groapa cu somni uriași. Apa era liniștită, doar vântul care adia mai încrețea ușor suprafața
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
zări preț de câteva secunde. Îmbătrânise. Părul lui în culori schimbătoare era acum alb, barba neagră și deasă avea fire de zăpadă. Nu-l văzuse niciodată cu barbă. Se împuținase la trup, iar hainele îi erau zdrențe; degetele ca niște căngi subțiri, ascuțite. Nimic din ceea ce era în fața ei nu aducea cu sângele care îi curgea prin vene și pe care îl știa. Au mâncat fără să își spună o vorbă, împărțind aceeași bucată, sorbind aceeași zeamă. Se furau din priviri
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6. Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7. Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8. Ridică-ți numai mîna împotriva lui, pentru el și nu-ți va mai veni gust să-l lovești. 9. Iată că ești înșelat în așteptarea ta; numai să-l vezi, și cazi la pămînt! 10. Nimeni nu este atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
i-ai scos dopul. Poate că aveam dreptate în reveriile mele: bărbații nu pot ajunge supraoameni și zei pentru că sânt supți, goliți de tot ce începe a se-ntrupa în ei de către femelele pântecoase, cu piese bucale perfect adaptate, cu căngi, cârlige și ventuze cu care se fixează pe pieptul păros. Gazdă și parazit, iar miza nu-i sângele, ci creierul. Dar chiar și așa, secătuit, trebuie totuși să merg mai departe, să urmez culoarul în toate întor- tocherile lui, chiar dacă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
crăpătură de infern, din care veșnic ieșeau două labe groase și puternice de păianjen. Acum îl vedeam prima dată întreg, diavolul de antracit, încordat și puternic, de neoprit, cu veninul curgîndu-i în picuri 110 galben-verzui de pe cheliceri. Mașinăria păroasă, cu căngi și pârghii ascuțite, se repezise fulgerător, balansîndu-se pe fire, către un fluture minuscul, o molie albă, catifelată, care-și lipise o aripioară de vălătucul de pânză de păianjen din jurul crăpăturii, pe când cu cealaltă flutura ca un evantai, aruncând puf sidefiu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]