182 matches
-
Tache Papahagi, „Cercetări În Munții Apuseni”, Grai și suflet, II, 1925, pp. 22-89. Etimologie propusă de N.A. Constantinescu, loc. cit. („Lat. med. Francus”). În Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858, col. 976-977 (ca și În lexiconul du Cange), „francus” este glosat cu sensurile de „om liber”, „nobil”, „nesupus impozitelor”, „curajos”, „valoros”, „războinic” etc.; pentru sensul etnic (Gallus, „francez”) și cel de „eretic din secta albigenzilor”, vezi „franciscus”, sub voce, col. 976. N.A. Constantinescu, loc. cit. DA, loc. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vizualizat sub forma unui cerc. Pe fond negru. Un cerc aproape perfect. înconjurat, precum gupiter, de un inel. și-n jurul lui, într-o rotație - dans lugubru, parese, distingem contururi figurative, reprezentări umanoide - fie cu aripi, fie cu-o mână cange. Câte o proiecție capilară triunghiulară sau ceva apropiat de viziunea extratereștrilor. Omul-melc. Omul-floare. Pomul-pom al vieții. Dar din acest carusel al vieții sau, posibil, al morții, nu putea lipsi însuși Ionesco - schițare abstractizată, prin imprimarea inițialelor (desenul de la pagina 35
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
celor care muncesc Valea Tibrului ziua, iar noaptea se retrag în fortărețe semețe, te moleșesc de o plăcere senzuală care te scufundă între vis și realitate. Poți crede în acele momente orice și cred că apariția unei corăbii romane, cu căngile pregătite pentru acroșaj, te-ar mira mai puțin decît creșterea leului față de dolar. Pe aici se văd urme la tot pasul și cărările bătute de sandale romane se folosesc cu aceiași pași așezați și cu același firesc ca pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apelează la informațiile oferite de lucrarea lui Engel, Geschichte des Ungarischen Reichs und seiner Nebenländer, partea a III-a, Geschichte von Bosnien und Servien, apărută la Halle în 1801, cât, mai ales, la lucrările lui Carl du Fresne, seigneur du Cange (n. 1610 Amiens, m. 1688 Paris), Historiam regnorum Dalmatiae, CroaLiae, Slavoniae, Bosniae, Serviae atque Bulgariae, apoi Glossaire maediae et infimae Grecitatis, Glossarie mediae et infimae Latinitatis și Histoire de l'Empire de Constantinople, sous les Empereurs François, în două părți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
et princeps Dyrrachii", pomenit la jumătatea secolului XIV, care s-a afirmat ca un dinast independent în vremurile tulburi ce au urmat după moartea regelui sârb Ștefan Dușan. Acesta a avut trei fii: Strașimir, Gheorghe și Balșa care, după du Cange, au participat cu curaj la toate campaniile militare ale tatălui, pentru mărirea domeniului lor. Ca urmare, acesta a ajuns să cuprindă întreaga zona de la Zenta la Cataro. Unul din cei trei fii ai lui Balșa, Gheorghe, s-a căsătorit mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cărei reprezentanți, precum Dumitru, Șerban sau Ștefan Cantacuzino, domniseră în mai multe rânduri în cele două țări române) sau Ghica 27. De asemenea, el aducea în sprijinul continuității acestui neam boieresc faptul că stema predecesorilor albanezi care consta, după du Cange, dintr-o stea de aur, cu mai multe raze, pe un câmp roșu, s-a păstrat în vechile sigilii folosite de-a lungul timpului de diferiți membri ai familiei, fiind chiar întărită prin diploma imperială din 179428. I.2. Ascendența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
documentat ani la rând, fie la Iași, fie la Viena, în Biblioteca Curții, adunând informații despre această familie, atât din vechile cronici moldovene și muntene, cât și din lucrările unor istorici din secolul XVII, precum Carl du Fresne, seigneur du Cange sau din cele ale unor autori bine cunoscuți în epocă, precum Schlözer, Sulzer sau Engel. Înainte de luarea unei decizii, Înaltul Oficiu al Șambelanilor din Viena a solicitat și părerea Guberniului Galiției în privința solicitării făcute de Balș. Guvernatorul Hauer, răspunzând pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
274, 275, 278, 280 Buol-Schauenstein, Franz, 296 C Călinescu, Miron M., 137, 138, 144, 146, 147, 155 Callimachi, familie, 24 Callimachi, Gavril, 116 Callimachi, Ioan Theodor, 25 Callimachi (Calimah), Scarlat Alexandru, voievod, 12, 268, 294 Calmuțchi, 259 Calmuțchi, Ioan, 73 Cange, Carl du Fresne, siegneur du, 14, 15, 19, 295 Cantacuzino, boier, 292 Cantacuzino, Constantin, 298 Cantacuzino, Dumitru, voievod, 19 Cantacuzino, familia, 294 Cantacuzino, familie, 11, 142, 436, 443 Cantacuzino, Ienaki, 20 Cantacuzino, Ion, 81 Cantacuzino, Iordachi, 176 Cantacuzino, Matei, 436
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
albe, însă pătrunse de măduva de leu. Ajunserăm cu toții la moară. Salutarăm pe sas, care ni deschise ușa. Era țiganul acela care ședea lângă el, povestindu-i cum în tinerețe fura cu șirețenie găinile vecinilor, atîrnîndu-le cu picioarele legate de căngi sub țundră și mergea fluierând cu țundra pe-un umăr prin sat fără ca oamenilor să li treacă prin minte ce avea el sub țundră. Sasul {EminescuOpVII 215} râdea cu zgomot, deși mi se părea mie că râde silit. Dar putea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
marginea groapei peste mine, or gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață. Pe-o stâncă, departe, sta un român cu flinta-n soare și păzea privind în nouri. Un vultur ținând în căngile lui de aramă o turturică albă zbură asupra capului meu croncănind și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea. Românul și-ntinse flinta și punctul cel negru, ce plutea, din aer
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechi“ celulare, integrinele leucocitare culeg și informează limfocitele circulante despre starea celulelor fixe sau mobile cu care intră în contact. Evident, integrinele, atât cele exprimate ca receptori pe suprafața limfocitelor migratoare cât și cele exprimate pe suprafața celulelor endoteliului venular („căngile“ cu care se prind limfocitele migratoare) au și un rol de „lipire și priponire“ în fenomenul de adeziune limfocitară (homing). Astfel, unele care se exprimă pe suprafața limfocitelor circulante cum sunt LFA-1, sunt „agățate“ de moleculele de adeziune endoteliale ICAM1
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
zace răsturnat pe un pat, acoperit până la mijloc cu o velință de preț; el își rotește ochii cu mare spaimă, dă din picioare și își întinde mâinile în toate părțile; iar deasupra-i un diavol îi înfige în inimă o cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște cu silnicie sufletul”605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adânc și curat... Cu lemnul, cealaltă sursă principală a hârtiei de tiraj, a cotidianelor, e altceva. Buștenii vin în jos pe Bistrița cu ei mireasma pădurilor. Aici mai poți să te gândești idilic la brazi și rășină. Aici omul înfige cangea în trunchiul de lemn ca ciobanii direcționându-și berbecii... Pe urmă, cu încetul, totul se transformă într-o frizerie forestieră automată. Hârtia suportă brutalități fără de seamăn. Un vârtej de clor, o fierbere, arderi cumplite, presiuni crâncene, furtuni de gaze, răciri bruște
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și alte obiecte frumos meșteșugite Sunt prezenți pentru prima dată la târgul de la oraș, cu ouă încondeiate, meșterii suceveni Elena Torac și Irinel Parasca, iar din Basarabia vin meșterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceramică și Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele. Nenumăratele demonstrații de încondeiat ouă se vor desfășura în acorduri demuziici tradiționale. Din peisaj nu vor lipsi nici cozonacii, dar nici cofeturile din Teleorman, turta dulce
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
Radu Cange Glosă (răvășită) Eu sunt marea Eu sunt marea care naște corabia, Sunt spiritul care naște Ideea; Eu sunt luciul care inventă sabia, Cum dorința ivește femeia. Sunt marea care naște corabia... 1. îmi trebuie un visător, da, îmi trebuie un
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
Radu Cange Poeme în singurătate Atâta frumusețe am ucis, tot revăzând-o, că ochii mei tocit-au priveliști și popoare. Și trupuri de femei s-au revărsat în mine, cum apele pe plaiuri și plină mi-a fost viața de Domnul dăruită
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu surioara moarte mereu purpurie mă gândesc la tine ca la un animal jupuit nu te-aș atinge decât cu pene de păun
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
Radu Cange O prietenie Am fost prieten cu Hamlet... Dar prietenia s-a răcit, pentru că-mi înscenasem un vis, în care eram fericit. Acum, el nu știu dacă mai trăiește, dacă mai face ceva. Eu am rămas același, de vorbă cu speranța
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/3415_a_4740]
-
Radu Cange Dragoste la ultima vedere Am crezut că, pentru fiecare anotimp, ai să mă plătești cu o frunză, un mugure, un bulgăre de zăpadă sau cu un măr, dar te-ai făcut că nu știi, că nu pricepi - trupul ți se
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
Radu Cange Poveste Licheaua a dat mâna cu dracul, ca să treacă puntea. Dar satana a avut o clipă de demnitate și văzând cu cine are a face, a lăsat licheaua să ajungă la mijlocul punții; După care, senin, a prăbușit-o. Umbra memoriei
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/14925_a_16250]
-
mai fioroasă ar deveni, deodată, plăpîndă. luna, curată, mai mare și mai frumoasă. iubiții tăi, într-o seară, s-au pus să strice totul, ți-au promis luna! dar cum să smulgi inima unei nopți înstelate? s-au întors cu căngile mînjite de sînge puseseră gînd rău inimii tale dar tu erai deja stapînă pe insulă și aveai arme letale: diminețile boreale. te numeai aurora. renegații mă plimbam de-a lungul insulei proiectam diguri, canale și podețe. întîlneam tot mai rar
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/4764_a_6089]
-
Radu Cange Darul într-o seară, vagabond fiind, rătăcind prin speluncile mai mult închipuite, m-am întâlnit cu Rimbaud, Dumnezeul versului, și i-am spus: Sunt un înger strâmtorat dă-mi o mie de lei până la viața viitoare. Mi-a răspuns: N-
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/11557_a_12882]
-
Radu Cange Vestea Miroase a timp putrezit, în această primăvară. Tone de poezie zac, urlându-și disperarea. Lemne de foc, spunea cineva... În piață, sicofanții fac giumbușlucuri: Mai iau câte un premiu literar, mai aruncă o sfidare. Patria este o cortină după
Poeme noi by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/4634_a_5959]
-
sfinxului din Bucegi căruia timpul i-a lăsat expierea acestei singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu dosul mîinilor atît cît înhață cu lațul palmelor în căngile posesive ale falangelor și căra cu brațele tot ceea ce apucă de-si umplu burțile casele ochii memoria cu aceste stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]