333 matches
-
pe ajutorul Harului lui Dumnezeu». Și era adevărat. Participarea zilnică la sfânta Liturghie, spovada săptămânală, rugăciunea constantă erau armele sale de apărare împotriva tentațiilor naturale ale unui tânăr. Surorile Milostivirii În spitalul militar din Verona își prestau asistența spirituală, în afara capelanului, și Surorile Milostivirii din Congregația fondată de fericitul don Carlo Steeb și de Vincenza Maria Poloni. Femei de un temperament excepțional, consacrate lui Dumnezeu pentru slujirea aproapelui aflat în suferință, care știau să armonizeze seriozitatea și competența profesională cu bunătatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
seminar pentru a susține examenele supletive ale celui deal treilea an de liceu. Comisia de examen a început deja să interogheze studenții. El și-a așteptat rândul, trecând pe sub portic cu un alt cleric, Giuseppe Girelli, renumitul «don Beppo», viitorul capelan al alpinilor din Julia. Întâmplător a trecut pe acolo rectorul, monseniorul Bacilieri. L-a văzut pe Calabria cu o carte în mâini. L-a întrebat: «Ce așteptați?». Iar el: «Păi, să dau examenul, după cum mi-a spus don Scapini!». Rectorul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a transferat cu toți copiii la San Zeno in Monte. Dar în mintea sa continuu își mesteca ideea «Crinului Alb». S-a gândit că poate își va realiza visul în America Latină. În 1911 s-a îmbarcat pentru Buenos Aires, ca preot capelan al unui grup de emigranți italieni. A cerut și a obținut o întrevedere cu președintele Republicii Argentina. Dar ideea lui nu a provocat entuziasm. Reîntors în Italia, și-a reluat locul printre «Copiii buni». Între timp noi colaboratori valizi se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
anul 1951, de câtva timp sănătatea sa era puțin zdruncinată. În ziua aceea liftul era defect iar el s-a mulțumit să urce abia până la primul etaj, unde era capela, și a intrat acolo pentru o scurtă vizită. A salutat capelanul, surorile și vreun bolnav, binecuvântându-i pe toți, de parcă pentru un ultim rămas bun. Era pe punctul să plece, când o soră s-a apropiat de el rugându-l cu blândețe dacă putea să urce la etajul de mai sus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de-al nostru religios, care să vă ajute să vă rugați din nou». Și bolnavul acceptă. Îl binecuvântă și ieși. Abia ieșit, acel căpitan a chemat sora ca să o întrebe cine era acel preot: apoi a cerut să fie chemat capelanul și a voit să se spovedească. În zilele următoare cu ajutorul fratelui religios care i-a fost trimis de don Calabria, a reînceput să se roage și să spere. După câtva timp, a început să se simtă mai bine iar în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în sânge. Și chiar și pedeapsa, în loc să o vindece, o agrava dacă nu era aplicată ca un mijloc de reeducare și acceptată ca ispășire. Trebuie să fie creată o paternitate răscumpărătoare în casa pedepsei, spunea, iar de asta, nu doar capelanul, ci tot regimul trebuie închisorilor, de la personal la regulamente, trebuie să fie pătruns. Spera să-i poată pregăti pe preoții săi și pe frații religioși și pentru această misiune. Dar vorbea, spațiind în vis: sfântul visează asemenea copilului, ca un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
don Calabria, atașat lui prin legături foarte strânse de dragoste creștină, de perfectă consonanță de idei în sectorul binefacerii, a fost don Giulio Facibeni (1884-1958). În timpul războiului dintre anii 1915-1918 se afla pe câmpurile de luptă, pe Muntele Grappa, fiind capelan militar. S-a implicat cu un eroism extrem în asistența celor răniți și a muribunzilor. La vederea sfâșietoare a atâtor tați murind, a simțit vocația de a se dedica asistării și educării orfanilor de război, punându-i sub ocrotirea maternă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Preaprețiosului Sânge - Cenaclul carității). Pia Opera San Gaetano (Opera de binefacere Sf. Caietan) din Vicenza, fondată de don Ottorino Zanon (1915-1972), un mare prieten al Congregației Slujitorilor Săraci și fiul spiritual al lui don Calabria. După sfințirea preoțească și numit capelan al parohiei orășenești de la Araceli din Veneția. Și-a dat seama imediat că era nevoie de o activitate în favoarea tineretului. El era tânăr, abia împlinise 25 de ani, și era plin de zel apostolic. Sfătuit de părintele său spiritual, s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin excelență sacralitatea focului, dar el nu se lasă circumscris de aceste hierofanii cosmice și rituale.” asemenea lui Hermes, agni este crainic între cer și pământ. Prin mijlocirea lui, ofrandele ajung la cer. Este arhetipul preotului, fiind numit sacrificator sau capelan. De aceea imnurile care Îi sunt închinate se găsesc la începutul Rig Vedei. Este zeul veșnic tânăr fiindcă renaște cu fiecare foc ritual. Are rol apotropaic: alungă întunericul, îndepărtează diavolii, apără de boli și vrăji. Deși este omniprezent în viața
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Înainte și pot să vă spun că nici atuncea, dar când am terminat anul I am simțit că, dacă aș fi avut posibilitatea să aleg din toate facultățile, tot Teologia aș fi ales. Am terminat În ’56 și am fost capelan, ajutor de preot la Cluj. Privind În urmă, la această vârstă, puteți spune că aveți regrete sau resentimente În ceea ce privește Închisoarea și tot ce-ați trăit acolo? Regrete, da. Resentimente... Acuma mă gândesc că altfel privesc astăzi, altfel le-am privit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Paris, ea a fost înființată în 1253, având un statut elaborat în 1270 și confirmat în 1331. Facultatea nu avea un sediu precis, lecțiile fiind ținute uneori în Catedrală sau în casele anexe ale Catedralei. Robert de Sorbon (1201-1274), capelan și teolog al regelui Ludovic IX cel Sfânt, obține două case „pentru studenții săraci”, la care el mai adaugă altele două, deschizând la 1 septembrie 1257 un colegiu pentru 16-20 studenți. Ea va deveni ulterior „La Sorbonne”. Mai târziu, facultățile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte. S-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preot pe 20 decembrie 1924, după care s-a întors în țară. A ocupat apoi mai multe funcții importante, precum: vicar parohial la Iași, secretar al episcopului Mihai Robu, profesor și prefect la Seminarul "Sf. Iosif" din Iași, duhovnic și capelan la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista Lumina creștinului cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Innsbruk (Austria). A fost sfințit preot în 1881, iar un an mai târziu (în 1882) a fost trimis misionar în Moldova, unde a stat până în 1925. În perioada 1882-1884 a fost profesor la Școala Parohială din Iași770, fiind apoi numit capelan la Biserica "Sf. Nicolae" din Bacău. În 1885 a ocupat funcția de paroh de Bacău, îndeplinind numeroase activități administrative și pastorale 771. În anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Sf. Iosif" din Iași, fiind sfințit preot la 24 iulie 1939. Aici a activat ca vicar, iar după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a fost confesor în armata română pe frontul de est. La finele războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din Iași și reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele Matei a colaborat la revista Lumina creștinului, unde a scris în perioada 1939-1944 mai multe articole în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care s-a întors în țară973. După revenirea sa în România, a fost numit profesor la Seminarul din Iași, post la care a renunțat doar în perioada Primului Război Mondial, când a administrat parohia Valea Seacă (Bacău). A fost preot spiritual și capelan la Institutul Notre-Dame de Sion (și director), delegat episcopal, administrator al comunităților din Fălticeni și Pașcani.Cele mai importante funcții pe care le-a deținut au fost cea de redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diamantin, întemeiat pe nevoia și tăria bunătății eroice, care prevalează categoric în partea a doua a românului. Aici, valorile quijotesti cunosc o împătrita victorie: în acțiune (înfrânge în duel pe Tosilos), în dezbatere morală (superiorizează net pe dogmaticul și agresivul capelan al ducilor), în exuberanta ficțiunii (se confirmă mitic în peștera lui Montesino) și chiar pragmatic, în guvernarea "sapiențiala" a insulei Barataria de către Sancho Pânză, care este, în fond, o exemplara politică umanista. Diamantinul are deci urmări practice perfect identificabile. Programul
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
ori locuri de înhumare în cimitirele militare sau civile. Veteranilor de război li se asigură funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele militare în activitate. Slujbele religioase se asigură gratuit de către capelani în garnizoanele militare. ------------- Alin. 3 al art. 17 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 303 din 13 noiembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 20 noiembrie 2007. Articolul 18*) De drepturile prevăzute
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (*republicată*)(**actualizată**) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196959_a_198288]
-
Articolul 24 În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni în funcția de levit, pe bază de examen, un membru al bisericii cu pregătire teologică parțială, apt pentru aceasta și cu moralitate ireproșabilă, și îl poate numi pentru serviciu preoțesc în calitate de capelan. Articolul 25 În interesul edificării comunității bisericești, episcopul poate împuternici studenți la teologie, iar la cererea parohului, laici din rândul membrilor devotați și competenți ai comunității, pentru serviciul divin auxiliar (propovăduirea Cuvântului și împărtășirea sacramentelor). Articolul 26 Episcopul exercită drept
HOTĂRÂRE nr. 400 din 9 aprilie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196909_a_198238]
-
Cuvântului și împărtășirea sacramentelor). Articolul 26 Episcopul exercită drept de supraveghere asupra învățăturilor, asupra efectuării serviciului divin și asupra comportamentului etic al preotului, respectiv teologului, levitului sau laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar. Articolul 27 (1) Preotul, preotul suplinitor, capelanul, levitul și candidatul la preoție sunt de obicei salariați ai bisericii. ... (2) Aceștia au dreptul la locuință de serviciu, ale cărei cheltuieli de întreținere vor fi suportate de către biserică, pe baza hotărârii prezbiteriale. Articolul 28 Preoții își păstrează calitatea de
HOTĂRÂRE nr. 400 din 9 aprilie 2008 privind recunoaşterea Statutului Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196909_a_198238]
-
Articolul 24 În caz de nevoie, episcopul poate hirotoni în funcția de levit, pe bază de examen, un membru al bisericii cu pregătire teologică parțială, apt pentru aceasta și cu moralitate ireproșabilă, și îl poate numi pentru serviciu preoțesc în calitate de capelan. Articolul 25 În interesul edificării comunității bisericești, episcopul poate împuternici studenți la teologie, iar la cererea parohului, laici din rândul membrilor devotați și competenți ai comunității, pentru serviciul divin auxiliar (propovăduirea Cuvântului și împărtășirea sacramentelor). Articolul 26 Episcopul exercită drept
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196910_a_198239]
-
Cuvântului și împărtășirea sacramentelor). Articolul 26 Episcopul exercită drept de supraveghere asupra învățăturilor, asupra efectuării serviciului divin și asupra comportamentului etic al preotului, respectiv teologului, levitului sau laicului împuternicit pentru oficierea serviciului divin auxiliar. Articolul 27 (1) Preotul, preotul suplinitor, capelanul, levitul și candidatul la preoție sunt de obicei salariați ai bisericii. ... (2) Aceștia au dreptul la locuință de serviciu, ale cărei cheltuieli de întreținere vor fi suportate de către biserică, pe baza hotărârii prezbiteriale. Articolul 28 Preoții își păstrează calitatea de
STATUTUL din 9 aprilie 2008 Bisericii Evanghelice-Lutherane din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196910_a_198239]
-
ori locuri de înhumare în cimitirele militare sau civile. Veteranilor de război li se asigură funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele militare în activitate. Slujbele religioase se asigură gratuit de către capelani în garnizoanele militare. ------------- Alin. 3 al art. 17 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 303 din 13 noiembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 20 noiembrie 2007. Articolul 18 De drepturile prevăzute
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (*republicată*)(**actualizată**) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192902_a_194231]
-
înhumare în cimitirele militare și civile sau incinerare, după caz. Veteranilor de război li se asigură funeralii cu onoruri militare, potrivit gradului avut la data decesului, conform reglementărilor în vigoare pentru cadrele militare active. Slujbele religioase se asigură gratuit de către capelani în garnizoanele militare. Articolul 18 De drepturile prevăzute la art. 16 lit. c), d), g), i), l), m) și la art. 17 alin. 3 beneficiază și accidentații de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acțiunii mijloacelor
LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994 (*republicată*)(**actualizată**) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185458_a_186787]