2,116 matches
-
liberi. Reducând fragilitatea capilarelor, bioflavonoidele ajută deci la prevenirea echimozelor („vânătăilor”), a insuficiențelor venoase, a varicelor, a paresteziilor la picioare etc. Ele protejează de asemenea membranele globulelor roșii, pentru ca aceastea să rămână flexibile și să avanseze ușor de-a lungul capilarelor fără să se „deterioreze”. Mai multe studii ilustrează funcțiile bioflavonoidelor, cum ar fi cel al profesorului H. Chaussat de la Universitatea din Bordeaux, care, după administrarea unei doze de 100 mg de supliment de proantocianidol (din familia bioflavonoidelor) la 47 de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
fi cel al profesorului H. Chaussat de la Universitatea din Bordeaux, care, după administrarea unei doze de 100 mg de supliment de proantocianidol (din familia bioflavonoidelor) la 47 de persoane cu vârste între 37 și 85 de ani, arată că rezistența capilarelor a crescut cu 140% 72 de ore mai târziu. Paradoxul Massai* Alimentația populației Massai este un veritabil paradox. Cei jumătate de milion de membri ai acestui vechi trib seminomad din Africa de Vest străbat savana în căutarea pășunilor pentru turmele de capre
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
animale care primiseră doze variate de proantocianidol înainte de injectare. Cantitățile mai mari de proantocianidol au dat o rezistență mai bună la sângerare. Diabetul Retinopatia Proantocianidolul reduce fragilitatea vasculară la care diabeticii sunt deosebit de sensibili. Acest efect protector se extinde până la capilarele fragile ale ochilor. Proantocianidolul are mai cu seamă capacitatea de a diminua microsângerările capilarelor ochilor, ceea ce poate conduce la o ameliorare clară a vederii. Trebuie știut că daunele cauzate retinei de microsângerările capilare la nivelul ochilor care sunt imputabile diabetului
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
au dat o rezistență mai bună la sângerare. Diabetul Retinopatia Proantocianidolul reduce fragilitatea vasculară la care diabeticii sunt deosebit de sensibili. Acest efect protector se extinde până la capilarele fragile ale ochilor. Proantocianidolul are mai cu seamă capacitatea de a diminua microsângerările capilarelor ochilor, ceea ce poate conduce la o ameliorare clară a vederii. Trebuie știut că daunele cauzate retinei de microsângerările capilare la nivelul ochilor care sunt imputabile diabetului reprezintă una din cauzele principale ale cecității la adulți. După doctorul Leydhecker de la clinica
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
rezervoarelor celor opt canale majore cu energie extrasă din surse externe din natură și din cosmos și prin dirijarea ulterioară a energiei spre organe și glande, prin intermediul meridianelor, și prin inundarea fiecărui țesut și a fiecărei celule cu energie prin capilare, qi gong oferă un mod simplu și eficient de reîncărcare și reechilibrare a întregului sistem energetic uman în fiecare zi, astfel prevenind și corectând deficiențele și dezechilibrele care pot provoca boli și stări degenerative ale corpului. Prin qi gong se
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
energiei ca lumină care trece prin punctul respectiv și aplicarea concentrată a voinței pentru atragerea energiei prin porți; shing-qi (circulația energiei) - această metodă este folosită pentru a face ca energia să circule prin canalele majore, prin meridianele vitale și prin capilarele minore ale rețelei energetice umane. Scopul este acela de a îndepărta obstacolele și de a elimina energia stagnantă din canale, de a iriga organele și țesuturile cu energie proaspătă, de a echilibra polaritatea yin-yang în întregul sistem și de a
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
necesară pentru scopuri spirituale, deoarece energia este combustibilul fundamental pentru corp, dar și pentru minte. În primul rând, să vedem modul în care qi gong intensifică funcțiile cerebrale practice ale creierului. Creierul este irigat prin intermediul a sute de metri de capilare minuscule care pompează sute de litri de sânge între milioanele de neuroni. Dintre toate țesuturile corpului, creierul este cel mai puternic afectat de deficiența cronică de oxigen care a devenit o situație atât de comună în lumea de astăzi, mai
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Totuși, pentru practica obișnuită, contractarea inelului extern este suficientă, în timp ce inelul intern poate fi folosit atunci când se dorește stimularea mai puternică a zonei sacrale. Blocarea anală reprezintă o terapie preventivă și curativă eficientă pentru hemoroizi, o afecțiune cauzată de înfundarea capilarelor din sfincterul anal. Contractarea și relaxarea ritmică a sfincterului anal elimină sângele stagnant din vasele mici de sânge ale acestui mușchi și acestea sunt irigate cu sânge proaspăt oxigenat, în același timp tonificându-se și pereții leneși ai capilarelor, pentru
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
înfundarea capilarelor din sfincterul anal. Contractarea și relaxarea ritmică a sfincterului anal elimină sângele stagnant din vasele mici de sânge ale acestui mușchi și acestea sunt irigate cu sânge proaspăt oxigenat, în același timp tonificându-se și pereții leneși ai capilarelor, pentru a facilita libera circulație. Blocarea anală întinde și tonifică, de asemenea, țesuturile canalului urogenital de la vezică până la orificiul extern, acesta fiind un exercițiu excelent pentru bărbații care doresc să își dezvolte controlul ejaculării și pentru femeile care sunt predispuse
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și umple toate circuitele celor Opt Canale Extraordinare. Cunoscute sub numele de Orbita Macrocosmică (fig. 18), aceste canale funcționează ca niște rezervoare generale de energie pentru întregul sistem, alimentând cu qi, după necesități, cele douăsprezece meridiane ale organelor și toate capilarele corespunzătoare și conferind forță brațelor și picioarelor. Din punctul de vedere al alchimiei interioare, formele prin mișcare lucrează, în principal cu esența și cu energia. Fig. 18. „Orbita Macrocosmică”: energia circulă la nivel intern către fiecare parte a corpului prin
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
tensiunea maximă în 7,3 ms, în timp ce mușchiul solear, ce conține fibre lente, necesită 100 ms pentru a atinge tensiunea maximă. Alte caracteristici pentru fibrele lente, de tip I sunt: o capacitate mare de respirație aerobă, un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii în cantitate crescută, ca și mioglobina, de unde denumirea de “fibre roșii”. Fibrele rapide II au capilare și mitocondrii puține, și mioglobină puțină, de aceea se numesc “fibre albe”. Aceste fibre sunt adaptate la respiratia anaerobă, cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
maximă. Alte caracteristici pentru fibrele lente, de tip I sunt: o capacitate mare de respirație aerobă, un număr mare de capilare, mitocondrii și enzime respiratorii în cantitate crescută, ca și mioglobina, de unde denumirea de “fibre roșii”. Fibrele rapide II au capilare și mitocondrii puține, și mioglobină puțină, de aceea se numesc “fibre albe”. Aceste fibre sunt adaptate la respiratia anaerobă, cu o rezervă de glicogen și enzime glicolitice importante. In afara de aceste două categorii există și fibre de tip intermediar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
chimică adecvată și care să permită schimburile de substanță obligatorii pentru susținerea metabolismului și funcțiilor celulare (vezi cap. 1). Existența acestui “mediu intern” este posibilă numai datorită circulației sângelui și schimbului de substanțe dintre sânge și fiecare țesut (prin peretele capilarelor sanguine), precum și datorită modului particular în care vasele limfatice intervin în controlul volumului și compoziției proteice a lichidului interstițial. De aceea pentru studiul fiziologiei sângelui, acesta trebuie întâi plasat corect în cadrul compartimentelor hidrice din organism. 8.1. Compartimentele hidrice ale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sângelui este dată în special de numărul de elemente figurate. Valoarea vâscozității condiționează rezistența periferică și ca urmare presiunea arterială. Cu cât vâscozitatea este mai mare, cu atât viteza de curgere a sângelui este mai mică, ușurând schimburile prin peretele capilarelor. La viteze foarte mici interacțiunile dintre celule și dintre acestea și proteine duc la valori mai mari ale vâscozități aparente. Dacă viteza de curgere este foarte scăzută se pot produce fenomene de agregare a celulelor, crescând mult vâscozitatea. Valorile normale
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din albumină se pierde prin tractul digestiv, unde este scindată enzimatic până la stadiul de aminoacizi, care vor fi reabsorbiți. Albumina este principala proteină din plasmă responsabilă de menținerea presiunii oncotice, care guvernează trecerea apei și a soluțiilor difuzibile prin peretele capilarelor. Când concentrația albuminei scade mult sub valorile normale, se acumulează un exces de lichid extracelular în spații extra-vasculare, producând edemul. Albumina asigură transportul acizilor grași din plasmă, al bilirubinei către fagocitele mononucleare și către ficat, al medicamentelor. Ea este și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de disc biconcav. Dimensiunile hematiei: diametru 7,8 μm; grosime 0,81 μm în porțiunea subțire și 2,6 μm în porțiunea groasă a discului biconcav; suprafață 135 μm2. Hematia prezintă o plasticitate remarcabilă, fiind capabilă să treacă repetat prin capilare (cu diametru mult mai mic decât cel al hematiei) și apoi să revină la forma sa inițială. Hematia matură poate fi văzută ca o membrană celulară care conține proteine, electroliți și alte componente a sistemelor energetice. 95% din proteinele eritrocitare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se numește curba de disociere a oxigenului de hemoglobină (vezi cap. “Fiziologia Respirației”); In sfârșit, afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se modifică în funcție de pH-ul intracelular. Această proprietate a hemoglobinei a fost descrisă pentru prima dată de Bohr în 1904. Din capilarele tisulare, bioxidul de carbon trece în plasmă și se leagă și la nivelul eritrocitelor. Eritrocitele conțin anhidraza carbonică care transformă rapid bioxidul de carbon în acid carbonic, un acid slab care disociază în H+ și HCO3-, scăzând pH-ul intracelular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează curgerea sângelui sunt prezentate mai jos. Pe scurt, în aortă și arterele mari sângele curge rapid, sub presiune mare și oscilantă, iar în capilare curge lent, sub presiune joasă și ne-oscilantă. In vene presiunea continuă să scadă, dar viteza de curgere crește (față de capilare) pe măsura scăderii secțiunii vasculare totale. Stratul de mușchi neted din peretele arterial permite efectuarea modificărilor de diametru ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]