270 matches
-
cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să schimbe în mod substanțial raportul dintre cooperația capitalistă simplă și manufactură, pe de o parte, și mica producție pe altă parte. Aceasta din urmă a continuat să rămână predominantă în economia orășenească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă. Birnici agricultori, cărăuși, argați, vagabonzi, calfe, meșteșugari, negustori, zarafi, bancheri și cămătari, slugi și boieri, ofițeri și funcționari alcătuiau o societate pestriță specifică unei perioade de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceasta din urmă se afla în stadiul crizei finale a sistemului feudalo-iobagist, amenințat de ascensiunea raporturilor de producție burgheze și de lupta revoluționară a maselor. De altfel, reforma din 1861, care a marcat trecerea Rusiei din orânduirea feudală în cea capitalistă, a fost precedată de o situație revoluționară și a fost pusă în practică pe fondul aceleiași situații revoluționare. Pe de altă parte, politica externă a țarismului între <anii> 1825 și 1861 nu poate fi explicată fără a se lua în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vrej de tomată. La cules, legumele semănau uluitor cu cele din pliantele pentru reclamă. Delegația a primit cataloage, după ce vizitase sera. Am reținut remarca premierului român: dacă-mi dădeați pliantele înainte să vizitez sera, aș fi zis că-i propagandă capitalistă. Conducerea firmei s-a oferit să construiască asemenea sere moderne și la noi. Condițiile păreau acceptabile. Firma avea nevoie de bare de aluminiu românesc pentru structura serelor pe care le construia în Olanda și în alte țări. La acea dată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cale, logic nu poți să o iei și pe o altă cale. Care sunt celelalte două căi? Formularea a devenit celebră de la un sociolog englez, consilier al lui Blaire, și lansată în limbajul politic: față de calea comunistă și de cea capitalistă, el a lansat programul unei construcții sociale alternative, cea de a treia cale. Care sunt primele două căi ale tranziției, față de care contactul cu Occidentul este a treia? Autorul oferă una care sporește confuzia: În aceste condiții, s-a impus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
domnii ingineri" veneau înapoi în licee pentru a-și termina și studiile liceale și a-și lua examenul de bacalaureat. Se întâmpla asta pentru că tovarășii nu aveau soluții. Nu puteau construi lumea "dreaptă" a socialismului cu oameni care aparțineau orânduirii capitaliste "putrede". Teoreticienii socialismului, mai ales Marx, au fost geniali în a dezbate și a analiza mecanismul capitalist, liber, al producției și reproducției. Problema lor este lipsa de soluții pentru lumea "dreaptă" a socialismului 1179. A institui rolul fundamental al statului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
găsit modalități pentru perpetuarea în forme noi a comunităților sunt cele puternice, înțelegem inconsistența unor asemenea idei. Dar și asupra acestor considerații vom reveni. Alții au sugerat că dominarea vieții sociale moderne de către stat precum și confruntarea esențială dintre clasele societății capitaliste au făcut comunitatea un concept anacronic, nostalgic și burghez. Iar enumerarea ar putea continua. Așa cum arată Peter Hamilton, în "Cuvântul înainte" al editorului la lucrarea lui Cohen, este interesant să observi încercările făcute la mijlocul anilor '80 în cadrul unor școli occidentale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
schimbării, ci punctul final. Ceea ce animă țările să parcurgă această tranziție nu este trecutul lor, ci ideea unui viitor încă inexistent (Róna-Tas, 1996). Abordarea tranziției ca o trecere relativ neproblematică, aceeași pentru toate țările, de la economia de stat la cea capitalistă și de la comunism la democrație, a fost de asemenea criticată de diverși analiști ai fenomenului. Criticile aduse se referă la trei aspecte: în primul rând, această conceptualizare a tranziției nu a luat în considerare faptul că transformările sunt complexe și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea unei structuri sociale macrogrupale mai complexe, democrația politică și constituirea și generalizarea mentalității și spiritualității moderne (Roth, 2002: 20). Cu referire la modernitate, trebuie analizat și conceptul de reflexivitate, introdus de Giddens, pentru că prin acesta devin evidente o serie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a dobândi forță de muncă ieftină, materii prime ieftine și deschiderea de noi piețe pentru surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică din punct de vedere al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teoretic au apărut poziții care consideră că există "multiple căi spre modernitatea capitalistă" și că "autoritarianismul este compatibil cu capitalismul".398 Punctul de pornire al acestei poziții este ridicarea Chinei și a Rusiei, care ar marca "o revenire a puterilor capitaliste autoritare încununate de succes economic" și care "ar putea reprezenta o rută alternativă viabilă spre modernitate, ceea ce, iarăși, sugerează că victoria finală sau dominația viitoare a democrației liberale nu este nicidecum inevitabilă"399. Există și o reacție la această idee
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, V. Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste, potrivit căreia evoluția societăților cu mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie, necapitalistă, bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
redistribuirea drepturilor proprietății și a responsabilităților manageriale asupra firmelor și, în ultimă instanță, reconfigurarea rolului statului în economie. Deși foarte important, studiul acestor procese ignoră, totuși, un fapt esențial: schimbarea de sistem înseamnă transformarea unei formațiuni istorice socialiste într-una capitalistă. Teoriile reflexive, inspirate de analize marxiste și weberiene de economie politică clasică, sugerează că, dincolo de schimbările instituționale care fac subiectul analizelor instituționaliste, este necesară și o analiză propriu-zis sistemică a schimbării. Deși această interpretare rămâne în curs de elaborare, există
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de vedere economic, înseamn) c) e în lips) de capital. Acolo unde capitalul este insuficient, el genereaz) și cea mai mare recompens). Confruntându-se cu impulsuri similare de a investi în str)în)țațe din partea actorilor din diferite ț)ri capitaliste, guvernele lor sunt cu ușurinț) convinse s) susțin) revendic)rile cet)țenilor lor privind un tratament corect sau anumite privilegii din partea conduc)torilor din ț)rile în care opereaz). Dac) un guvern își susține proprii oameni de afaceri în str
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al doilea, și în pofida dificult)ții întâmpinate cu cel de-al treilea. Testele doi și trei pot fi luate împreun). S) ne reamintim c), pentru că teoria economic) a imperialismului s) fie valid), majoritatea ț)rilor imperialiste trebuie s) fie atât capitaliste, cât și produc)toare de surplusuri, si c) majoritatea ț)rilor astfel descrise trebuie s) fie imperialiste. De la aproximativ 1870 încoace, interval ce reprezint) perioadă în care se spune c) teoria ar fi valid), toate - sau toate statele care ar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si c) majoritatea ț)rilor astfel descrise trebuie s) fie imperialiste. De la aproximativ 1870 încoace, interval ce reprezint) perioadă în care se spune c) teoria ar fi valid), toate - sau toate statele care ar putea fi numite în mod rezonabil ,,capitaliste” - au fost realmente angajate în cel puțin un sector al activit)ții imperialiste. Cu toate acestea, câteva din statele imperialiste au exportat puțin capital c)tre propriile lor colonii; iar unele dintre ele nu au produs deloc surplusuri de capital
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
r)mân astfel doar pan) când se realizeaz) faptul c), în vremea lui Hobson, ca și în zilele noastre, majoritatea statelor care se afl) în frunte erau capitaliste. Se ridic) atunci întrebarea: Sunt ț)rile avansate ,,imperialiste” pentru c) sunt capitaliste, sau pentru c) sunt avansate? Creșterea economiilor industriale în secolul al XIX-lea a creat condițiile unui imperialism extins pe tot globul. Hegemonia celor puțini asupra celor mulți a fost produs) de contradicțiile inerente capitalismului, sau de dezv)luirea secretelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la mijlocul secolului al XIX-lea, aproape oricine, de pretutindeni, tr)ia la un nivel de subzistent), sau foarte aproape de el. Marx și marxiștii de dinainte par a se apropia de adev)r atunci cand consider) c) f)r) intervenția ț)rilor capitaliste dinamice, cele non-vestice ar fi putut r)mane pentru totdeauna în situația lor de subdezvoltare*. Cauzele s)r)ciei sunt multiple și adânc înr)d)cinate în timp, si la fel sunt și cauzele care au dus la bog)ție
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
convenabil descris drept imperialism, doar dac) p)rțile cele mai puternice posed) atributele prescrise. În felul acesta, în conformitate cu majoritatea teoriilor economice, influența tragic) a celor puternici asupra celor slabi va trebui s) existe doar acolo unde statele puternice sunt și capitaliste. Ins) asta e greu de crezut. Cineva s-ar putea întreba, de pild), dac) Mao Tse Tung consideră statele capitaliste ca fiind cauza unic) a imperialismului, ins) știm c) Chou En Lai nu gândea așa. Dimpotriv), implicația necesar) a teoriilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
februarie 1948 un Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu Uniunea Sovietică. Exclusă din forma instituționalizată a sistemului internațional de state, România va contesta permanent, de pe poziții revizioniste, ordinea postbelică bipolară, unde statele comuniste erau în competiție cu cele capitaliste. Din acest motiv, omogenitatea ideologică a sistemului a fost idealul permanent clamat de diplomația Bucureștiului în prima parte a Războiului Rece. Integrarea „de jure“ a României în noua ordine postbelică a fost amânată până în 1955. „De facto“, guvernul Petru Groza
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în anul 1930), după Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Ucraina, Spania, Polonia și locul 9, dacă includem și Rusia 23. Nivelul economic Economia țării se află în etapa finalizării tranziției de la economia socialistă (centralizată și controlată de stat) la cea capitalistă (de piață) și de trecere la integrarea - inclusiv economică - în Uniunea Europeană. Aceste transformări au determinat și determină o nouă structură a economiei țării, a societății și a distribuției bogăției naționale. Obiectivul strategic În perioada tranziției, România a urmărit două mari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și relativ autoritar. Economia de piață, net mai dezvoltată acum în defavoarea economiei de subzistență și a formelor sui-generis de exploatare a pământului dezvoltate în secolul al XIX-lea, rămâne totuși mai ales o economie de piață și mai puțin una capitalistă. În măsura în care există, capitalismul românesc interbelic este restrâns la capitalismul marilor corporații, dar și ele se adaptează la o serie de particularități mai puțin obișnuite, cum ar fi dependența de stat, subutilizarea capacităților de producție, protecționismul excesiv și corupția pe scară
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca dinamică a decalajelor. Evident că nu numai România proceda astfel. Când Hrușciov a anunțat, de la tribuna ONU, că, în două-trei decenii, URSS și grupul („lagărul”) țărilor comuniste vor depăși din punct de vedere economic SUA și grupul („lagărul”) țărilor capitaliste dezvoltate, el se baza pe asemenea comparații cantitative de tipul producției de oțel pe cap de locuitor, care presupuneau că decalajele sunt în principal de natură cantitativă și că cele două civilizații, capitalistă și socialistă, sunt comparabile între ele. Prăbușirea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producției, iar caracteristicile producției încercau să răspundă cerințelor previzibile ale pieței. Și chiar și în cele mai moderne economii, aceste ajustări reciproce au nevoie de un timp relativ lung pentru a produce efecte notabile. Ceea ce deosebește întreprinderea socialistă de cea capitalistă nu este atât faptul că nu răspundea cerințelor pieței - asta i se poate întâmpla oricărei întreprinderi producătoare din orice economie -, ci faptul că era concepută și construită astfel încât să răspundă cerințelor structurilor administrative superioare și nu celor ale utilizatorilor produselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]