327 matches
-
probabil se foloseau ca piedestal pentru cupe, navicele sau, cel mult, ca suporturi pentru reprezentările cultuale. Figurile de sfincși înaripați, soare înaripat, pom sacru, ce ornamentează adesea aceste postamente, amintesc de decorațiunile din repertoriul iconografic al templului (sfincși, coloane cu capiteluri cu volute, soare înaripat) care marchează prezența divinității. Unii cercetători au încercat să identifice divinitățile reprezentate în imaginile de pe postamentul cultual citat mai sus, de la Tell Taanach, dar e dificil să propunem o lectură de ansamblu sigură (Oggiano, 2005, pp.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
vizitator venit din tribul lui: Vede ceva ce n-a mai văzut nicicînd sau nu a văzut... în asemenea abundență. Vede un întreg complex, și totuși, ordonat, vede un oraș, un organism compus din statui, temple, grădini, locuințe, scări, urne, capiteluri și spații deschise regulate. Nici unul dintre aceste artifacte nu-l impresionează îștiu asta) prin frumusețea lor; îl mișcă, așa cum și noi am fi mișcați de o mașinărie complexă al cărei scop nu-l cunoaștem dar în al cărei plan intuim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul așezării. Sacristia acesteia era însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, la fel și capitelurile care mai conservau inscripții cu caracter creștin. Dintre aceste ultime dovezi științifice se evidențiază prezența unei cruci de piatră din secolul IV cu totul aparte, întrucât poartă o inscripție grecească referitoare la un oarecare episcop numit Ștefan. Inscripția ne vorbește
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datând de la sfârșitul secolului V - începutul secolului VII, contemporane cu bazilica situată extra muros, care trebuie să fi avut rol de basilica coemeterialis. 8.2. Alte descoperiri Pe cuprinsul necropolei (excluzând mormintele) au fost descoperite numeroase bucăți de sculptură arhitectonică (capiteluri, baze și resturi de coloane, plăci și balustrade pentru porți etc.), un mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, cercei, inele), fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii, ca și un mare număr de fragmente de vase variate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Chiar dacă aparțin edificiilor cultuale, trebuie amintite cele două mozaicuri din pavimente, care ce ne oferă o imagine vie despre acest tip de paviment mozaicat la Tomis între secolele V-VI. Numeroase sunt și resturile de sculptură arhitectonică, mai cu seamă capitelurile care atestă silențios activitatea multor ateliere locale. La fel de bogat este și mobilierul de import și cel local constituite din obiecte de metal, de sticlă și mai ales de ceramică. În toate mormintele cercetate s-a constatat practicarea exclusivă a ritului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cunoaștem un exemplar de marmură decorat cu o cruce, bine păstrat, dar și plăci fragmentare, decorate cu motive geometrice (romburi) și vegetale. De la bazilicile dezvelite în Tomis și Callatis se păstrează unele plăci de marmură pentru acoperirea pereților, fragmente de capiteluri decorate cu cruci, precum și rame pentru ferestre cu ornamente ajurate. Simboluri creștine, mai ales crucea, figurează pe o serie de opaițe din epoca romano-bizantină. Amintim, aici, câteva exemplare din Constanța, unde ciocul alungit, în continuarea discului, formează un canal, pe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
află un fort de perioadă romano-bizantină, fort ce supraveghea întreaga valea Slavei. Cercetări arheologice sporadice, începând chiar cu sfârșitul sec. XIX, au dus la dezvelirea - în centrul cetății - a unei bazilici cu trei nave și trei abside, cu coloane și capiteluri din marmură și paviment din mozaic policrom, unicat arhitectural în Dobrogea romano-bizantină, și la stabilirea stratigrafiei cetății (sec. I - VII p.Chr.). Primele săpături arheologice de la Ibida au avut loc în 1917 și au dus la descoperirea ruinelor unei mari
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unei mari bazilici romano-bizantine (peste 20 m lățime), de altfel, unică din punct de vedere arhitectonic (cu trei navate și cu trei abside) în toată provincia Sciția Minor. Continuarea cercetărilor în perioada imediat următoare a dus la descoperirea altor 4 capiteluri din marmură albă, având ca decor crucea latină și o frunză cu trei lobi, probabil de la bazilica descrisă mai sus, din a doua jumătate a secolului VI. Cercetările arheologice desfășurate în anul 1987 în teritoriul orașului au scos la lumină
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Inscripției sus-amintite i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine (secolele IV-VII); 8) descoperirea la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) a 4 capiteluri din marmură albă, decorate cu crucea latină (secolele IV-VII); 9) prezența la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) a unui singur capitel din marmură, decorat cu o cruce; 10) prezența la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța) a unor platouri și „fructiere“, realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate, ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme) (secolele V-VI
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ars, ornamentate uneori cu cruci (Tomis și Callatis) etc.; 2. în inscripțiile creștine (porumbelul), pe frontonul unei stele funerare; 3. prin frecvența crucii simple (pe arhitrava fragmentară a unei bazilici din Tomis) (la începutul și la sfârșitul textului; fragmente de capiteluri decorate cu cruci (Tomis și Callatis); 4. prin crucea stilizată în formă de ancoră și pe cea de mari dimensiuni, sub textul inscripției (secolul VI); 5. printr-o cruce sau mai multe figurate, destul de variat, pe o serie de opaițe
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
etc.; 4) la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a fost descoperită: o stelă funerară creștină, o cruce de calcar, ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), o anumită frecvență în săparea crucii în piatra unor morminte ori a capitelurilor vreunei bazilici (pe obiecte), inscripții funerare creștine (caracter doctrinar sau citate din Psalmi), forma de cruce a mormintelor cu galerie, mormintele hipogee, o cruciuliță de aur cu o piatră roșie la mijloc, poziția și orientarea defuncților. S-au mai descoperit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fibule din aur și bronz purtând semnul crucii) și un mare număr de fragmente de vase variate ornamentate cu semnul crucii, precum și a altor diferite simboluri creștine din secolele IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri din marmură albă având ca decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu cripta martirică, inscripțiile creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin (vase de sticlă, opaițe, ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel din marmură decorat cu o cruce; 13) la Siutghiol/Ovidiu (jud. Constanța): morminte creștine (unul dintre ele lipsit de inventar), unele vase de ceramică (platouri, fructiere etc.) ornamentate cu simboluri creștine (cruci de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis etc.) și cercelul cu cruce (Beroe); 3) catarama cu ornamente creștine (Tomis) și sculpturile cu caracter creștin (Sucidava, Tomis etc.), fibulele ornamentate cu semnul crucii (Histria); 4) picturile (Halmyris) și inscripțiile creștine (Callatis, Capidava, Dinogeția, Halmyris, Noviodunum, Niculițel, Tomis), capitelurile din marmură cu semnul crucii (Ibida, Salsovia) și stelele funerare (Callatis, Tomis, Ulmetum) etc. Înlocuirea vechii religii cu creștinismul, în secolele IV-VI, pentru zona Sciției Minor este descrisă de schimbarea fundamentală pe plan spiritual, deductibilă din mărturiile arheologice creștine
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe gură. Am lărgit inelul și mi l-am pus pe nas. Mă durea, dar îmi comprima complet nările. Sala principală a criptei avea forma unei cruci grecești. Tavanul cu trei bolți era susținut de douăsprezece coloane de piatră, cu capiteluri sculptate grosolan. Aici nu existau morți sau morminte, ci doar, în mijloc, o ladă mare de lemn, ferecată cu trei încuietori, fixată de podea cu lanțuri. În ea se afla tezaurul bisericii, și acoperea lăcașul sfintelor relicve. Deasupra acelei case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de tăietori de piatră pentru înlocuirea capitelelor sparte de la biserici? S-a uitat la mine ca și cum aș fi înnebunit și a bolborosit: - Dacă spui tu. Am stăruit: - Aici n-avem pe nimeni care să se priceapă la dăltuirea unui frumos capitel sau a unei pietre de altar. Dacă ești de acord, m-aș duce să caut așa ceva. A ridicat din umeri. - Și-ncotro te-ai gândit să pleci? Aveam răspunsul pe buze. - Unde se află cei mai buni. În Siria. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dus la „stingerea focului sacru”1. Mărturiile literare sunt Întărite de dovezile arheologice care dau seama de o distrugere violentă, dar parțială: „templul... poartă urmele unei distrugeri violente, Însă paguba nu a fost, fără Îndoială, decât parțială; barbarii au sfărâmat capitelurile, au scrijelit arhitravele și au știrbit coloanele...” 2. Strabon (9, 34), Cicero (De Divinatione, 1, 19) și Iuvenal (6, 553-556) notau semnele decadenței sanctuarului și ale tăcerii care Începea să-l Împresoare. Cicero consultase, totuși, oracolul În tinerețea sa (Plutarh
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de bărbat, pe care se sprijină un fel de tirs, sceptru pe care femeile lui Khnopff îl utilizează adesea pentru a sublinia statutul lor întrucâtva sacerdotal. O serie de detalii sunt diseminate și în acest tablou, precum o coloană cu capitel ionic, care în regia cameristicii pictorului belgian conferă locului recuzita hieratică a unui templu. Capul decupat de marginea tabloului vehiculează tema specific decadentă a lui diminutio capitis, pe care am întâlnit-o în reprezentările care-i au ca personaje pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania" (Liliana Vârban) de lângă intrare: " Această casă a fost clădită în anii 1912-1913 Arhitect fiind Clavel iar proprietari și colaboratori Fritz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Colonne este un support formant une <croix> faite de barres d’acier ei prolongée par un axe métallique de section carrée, de 42 cm de côté...” Privită de departe, se poate lesne observa, acest monument nu are „nici soclu, nici capitel, cum au coloanele antice”. Coloana Infinitului „nu are nici început nici sfârșit”. Chiar dacă, inițial, s-a dorit înaltă de „400 de metri și realizată din oțel oxidabil polisat”, o spune artistul însuși, Coloana va trebui să respecte anumite criterii de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Făt-Frumos și-a adăpostit într-adevăr dragostele aici, dar era rege și se numea Francisc I. Însemnul său, salamandra, își scuipă aici flăcările, pretutindeni. Ea sclipește în mii de exemplare pe bolți, puzderie de văpăi ca stelele pe cer. Susține capitelurile cu coroana sa arzătoare, colorează vitraliile cu focurile sale, șerpuiește pe scările secrete și pare că mistuie cu privirile ei dogoritoare triplele semiluni ale unei tainice Diane, Diane de Poitiers, de două ori zeiță și de două ori iubită în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
drepte și ascuțite, de parcă cineva le-ar fi tăiat anume. Stau astfel împrăștiate pe o întindere destul de mare, precum ruinele unor temple, palate sau porticele unui oraș cuprins de ape din care ai putea crede că vezi fragmente de frontoane, capiteluri și cornișe pe care alge verzi s-au prins demult și-acum plutesc, într-o parte și în alta, legănate de valuri. (81) Aruncînd des priviri în direcția cornului de lemn, trăgătorul deschide cartea cu imagini. Se uită la una
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]