336,585 matches
-
duce neîntîrziat unde îi spune slujnica. În grădină (iulie 1639). În cameră de două ori. În pivniță, la lumina unui felinar din tablă. În vechea țiglărie. În mansardă de șase ori. La han. Într-o barcă închiriată cu ziua, o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul lui Jakobsz, pe nume Vanlacre, s-a rănit făcînd țăndări ochiurile de geam. Se clatină. Buza
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
tăcerea ei continuă să-l chinuie. Și-a reluat lucrul în atelierul lui Heemkers. Își lăcuiește plăcile de cupru prin tamponare. Își ascute de două ori dăltițele de gravură pe piatră. În acest moment tînăra fată îi trimite o scrisoare. Capitolul V Scrisoarea fiicei lui Jacob Veet Jakobsz adresată lui Meaume: "Am primit scrisoarea în care îmi ceri vești scrise de mîna mea. E o dovadă de afecțiune pentru care îți mulțumesc. Mîna mi-e arsă de acid, dar e vie
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
mi-a ars mîna, iar tata a socotit că, după vorbele care-au umblat prin oraș, și fiind logodiți mai de mult, acest anunț ar fi binevenit. Ușa mea îți rămîne închisă pe veci. Nu ne vom revedea niciodată. Nanni." Capitolul VI Peste cîteva zile, într-o dimineață de august a anului 1639, o zi superbă, Nanni îl trezește. Lui Meaume nu-i vine să creadă. E acolo, în mansarda lui. Fata pe care o iubește s-a întors. E aplecată
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
măritată. La o nouă întrebare, răspunde că da, are un prunc. Al cui? Ea nu răspunde. Își înalță pleoapele. Rîde. Îi ia mîna. - Vino, îi spune ea. - Nu, spune el. O privește. Apoi, cu capul, face semn că nu. Fuge. Capitolul VII Meaume fuge, a fugit. A plecat din Mainz. Douăzeci de zile a rămas într-un han de pe celălalt mal al Rinului, fără să scoată nasul afară, găzduit împreună cu alți șase bărbați într-un soi de grajd. Douăzeci de zile
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
intimă a cuplului. Într-o lume sfâșiată de rutină și de imposibilitatea ieșirii din plictisul existenței, sentimentele își pierd culoarea și tonusul. Acționând asupra tuturor în același fel, societatea degradează pe fiecare în parte, iar povestirile pot fi în final capitolele unui mozaicat, dar unitar roman. La nivelul narativ, Gabriela Adameșteanu dozează progresiv tensiunea, conduce cu ușurință povestirile grație unui simț deosebit de fin al observației și al investigației acestei lumi, dar și capacității de a mânui un registru narativ variat pe
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
o dați-mi voie (care mă purta în brațe cînd eram copil)/ apoi își intuiește memoria nostalgică îmi spune/ aveți o cicatrice vastă ați putea scrie cu ea v-aș citi cu plăcere aș plînge." O mențiune aparte ar merita capitolul dedicat "prozopoemelor", în care Ion Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea spre post-suprarealism (și implicit, spre postmodernism), a discursului poetic al lui Gellu Naum. În această zonă, "susul și josul, viața și moartea, realul și imaginarul încetează
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
care o traversează. La fel ca Imperiul, această lume e menită, crede bătrînul Slavici, să se prăbușească" (p.159). De cele mai multe ori, analizele de text sînt însoțite de portrete ale autorilor în cauză, unele realizate chiar de Cornel Ungureanu (vezi, capitolul despre Vasko Popa) sau de alți scriitori care au lăsat rînduri memorabile, aflate la limita legendei, despre personalitatea aflată în discuție. Iată portretul mitic-amuzant pe care Anavi Ádám îl face lui Franyó Zoltán: Dacă stătea alături de personalități importante, își depășea
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
semantice preferate de moda poetică a momentului: acestea nu ne interesează, atît timp cît nu rămîn marcate de uzul lor în poezie. Cu firescul cu care atingea în treacăt subiectele complicate și controversate, Sextil Pușcariu ilustra, în Limba română, în capitolul despre eufonie, distincția stilistică: "între cuvintele unei limbi, unele sunt mai "poetice" decât altele. Astfel, dor, codru, cuib, plai... trec de cuvinte pline de farmec - și romanticii făceau des uz de ele - altele ca brânză, cârcă, târnăcop, șpriț... sunt "nepoetice
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
România: țară de frontieră a Europei e o carte de popularizare, iar a te uita la tine însuți cu ochii unui necunoscut e totdeauna dificil; ceea ce rezultă pendulează între scurt atlas istorico-geografic, editorial Financial Times și ghid turistic (cu precădere capitolul despre București), construit pe principiul unui panaceu pentru țări exotice, est-europene, unde prin definiție circulă boli imposibil de identificat. Românii își vor regăsi trăsături mai mult sau mai puțin familiare, important e că un asemenea exercițiu de a ne uita
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
de presă prin care ministrul Administrației Publice, Octav Cozmâncă, anunță că a luat notă de demisia lui Corneliu Rusu Banu - înșirînd realizările acestuia - citindu-l, ne întrebăm de ce a renunțat guvernul la un prefect atît de valoros. * Mai înregistrăm, la capitolul demisii, o contribuție din gîndirea ministrului de Interne, Ioan Rus. Admițînd că se pregătește o remaniere de guvern, Ioan Rus a declarat presei că el nu va fi demis niciodată. Motivul? Cînd va simți că l-a nemulțumit pe premier
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
ocupă de perioada berlineză. Noutățile de natură documentară sînt extrem de importante. Dar contează foarte mult și faptul că putem citi o biografie scrisă într-un ritm al criticii actuale, fără călinescianisme, fără intruziuni nepermise ale operei în biografic și invers. Capitolul "Berlin - orașul furnicar" este, din acest motiv, un eseu de referință. Criticul interpretează literal sintagma "orașul furnicar" și are dreptate pentru că Berlinul acelor ani trecea într-adevăr prin niște schimbări cu totul excepționale. Populația cunoscuse un salt fără precedent. Transportul
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
umanității. Mai mult decît o cronologie a artei ca fenomen de sine stătător, acest album este o radiografie a existenței însăși, o analiză, prin imagine directă, a chipului interior pe care omenirea și-l descoperă din mers. În acest sens, capitolele albumului sînt chiar marile momente - de criză, de echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresioniștii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangarda, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și între cele două războaie nu reprezintă doar capitole de istoria artei, ci și, dacă nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goană irepresibilă. Cei o sută unu de artiști care se regăsesc aici, de la expresionismul coșmaresc al lui Goya și pînă la
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
vreo gafă de genul acelora, sângeroase, în care fusese implicat, mai mult sau mai puțin, în primii doi ani postcomuniști. Partea proastă e că în România nu contează imaginea internațională - decât dacă ești sportiv... Așa se explică de ce plusurile la capitolul extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici, acasă, iar Ion Iliescu e neîntrecut la acest capitol. Pe de altă parte, președintele însuși intră într-o altă etapă
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
internațională - decât dacă ești sportiv... Așa se explică de ce plusurile la capitolul extern nu i-au adus beneficii în planul luptei politice interne. Petre Roman are disperată nevoie de-o trambulină aici, acasă, iar Ion Iliescu e neîntrecut la acest capitol. Pe de altă parte, președintele însuși intră într-o altă etapă biografică. Nimeni nu știe cum va arăta cariera lui după plecarea de la Cotroceni. Va redeveni șeful P.S.D.R.-P.S.D-ului? Ultimele evoluții arată că Adrian Năstase nu e
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Rodica Zafiu Într-o istorie a poeziei care ar lua în considerare instituțiile și procesele socio-culturale (modalități de publicare, cenzură, instanțe validatoare, receptare, stabilire a canonului școlar, ierarhii paralele, interferențe extraliterare) și-ar putea găsi locul, în capitolul despre actualitatea imediată, un fenomen care dă o formă nouă unui conținut mai vechi: cenaclurile din Internet. în cele ce urmează încerc să schițez cîteva observații - preponderent lingvistice - nu asupra textelor poetice cuprinse în astfel de pagini virtuale, ci asupra
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
carieră cu acest sens, nu înseamnă nici pe departe obiectivitate așa cum e înțeleasă de noi, modernii. Exact din aceste motive, ediția îngrijită de Gheorghe Ceaușescu e un excelent și foarte util instrument de formare intelectuală. în general, studiul introductiv și capitolul despre "Anul celor patru împărați" se adresează unui public destul de avizat, însă notele și indicele prozopografic, oferind multe date de realia, de istorie și mentalități romane (căci în special textele istoricilor latini sînt pline de aluzii și subtilități tipice unei
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
textele lui Radu Cosașu o transmit nedezmințit. Personajul seamănă mult cu altele din romanele epocii. Are ceva din Surupăceanu lui Preda, mai ales în relația cu nea Dinu, "maistrul și stăpînul meu la freza din hala mică". Ființele din acest capitol au ceva grotesc: un bărbat puternic, stăpîn, dar cu accese de înduioșare sau de răzvrătire, o femeie urîtă, mare, cu cozi groase în jurul capului, o adolescentă nerușinată cu un tată securist, o lume întreagă cu ceva dereglat, mutant și în mijlocul
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
le culeg în timp. Nici nu știu cît a durat. Vreo doi ani. Mult. Da, pentru că bănuiesc că ți s-a întîmplat și să te duci în cîte o seară și să nu se întîmple nimic. Absolut. Am și un capitol în carte, în care descriu chiar acest fenomen. Se cheamă "Echecs". Totuși, mi-am dat seama că nu trebuie să caut, în mod deliberat, incidente, evenimente. Trebuie să fie un joc între spontaneitate și, totuși, această idee care să curgă
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
intenția de a repera ce se întîmplă la Les Deux Mâgots și la Café de Flore, în zilele noastre, astăzi, acum. Și am descris exact ceea ce vedeam. Am descoperit tot felul de lucruri la care nu mă așteptam. Cu acest capitol se termină cartea. Dar înainte de asta, am prezentat două tipuri de cafenele: una hipersofisticată, de pe Champs-Elysées, un fel de transpunere abstractizată a cafenelelor tradiționale, cu un design destul de contemporan, care atrage un alt fel de public, iar alta - la extrema
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
putut să apară în Albania anului 1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război mondial. Plecat
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Albania anului 1963. Obsesii împărtășite și de ideologii vremii (rezistența antifascistă, mișcarea de partizani albanezi în timpul invaziei italiene din 1939) sunt tratate, fără exagerări patriotarde, într-o serie de parabole. Nu fără rost se află, printre capitolele numerotate, câte un �capitol fără număr", plasabil oriunde. Un general și un preot (probabil italieni) sunt trimiși, în urma unui acord între guverne, să dezgroape și să repatrieze soldații căzuți pe pământ albanez în cel de-al doilea război mondial. Plecat cu sentimentul unei misiuni
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
redactarea acestei sinteze pentru partea de istorie antică și medievală guvernul a apelat la Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Xenopol și Ion Bogdan. Alegerea făcută întrunește sufragiile lui Maiorescu. Mai puțin entuziast se arăta senatorul conservator la desemnarea lui Bianu pentru capitolul de istorie literară, deoarece îl considera "foarte puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Maiorescu. Mai puțin entuziast se arăta senatorul conservator la desemnarea lui Bianu pentru capitolul de istorie literară, deoarece îl considera "foarte puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți închipui", spune Maiorescu, "că la auzul acestui fapt" - e vorba de numirea lui Colescu-Vartic , "care sânt convins că va părea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]