179 matches
-
teritorii sub stăpânirea islamului - dar-ulislam și dar-ul-harab, casa războiului, care trebuiau aduse în casa islamului ? Statutul de dar ul-ahd consemnat în actele numite ahdname-le era considerat un privilegiu, acte deosebite de diplomele imperiale numite berat care au stat la baza „capitulațiilor”, eliberate domnilor români începând cu Suleyman Magnificul, care deschide o pagină nouă în relațiile românootomane. Pentru perioada anterioară domniei lui Suleyman Magnificul (1520-1566), care considera campania sultanală din 1538 împotriva Moldovei lui Petru Rareș drept cucerire, considerându-i pe cei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cutume din perioada migrației din Asia Centrală), conținutul acestora rămânând neschimbat cel puțin până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Pentru boierii secolului al XVIII-lea, înțelegerile românootomane țineau de tradiție, erau cutume, necunoscându-se nici un document scris, deși conținutul „fabricat” al capitulațiilor n-a fost 145 contestat de otomani la tratativele de pace de la Focșani, din 1772 . Controversa asupra existenței sau inexistenței „capitulațiilor” ca acte scrise din istoriografia românească într-o bună parte a secolului al XX-lea a dus la rezolvarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
al XVIII-lea, înțelegerile românootomane țineau de tradiție, erau cutume, necunoscându-se nici un document scris, deși conținutul „fabricat” al capitulațiilor n-a fost 145 contestat de otomani la tratativele de pace de la Focșani, din 1772 . Controversa asupra existenței sau inexistenței „capitulațiilor” ca acte scrise din istoriografia românească într-o bună parte a secolului al XX-lea a dus la rezolvarea pozitivă a disputei, în sensul atestării capitulațiilor ca acte scrise după cercetări întreprinse în arhivele otomane . N.Iorga nu credea în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
otomani la tratativele de pace de la Focșani, din 1772 . Controversa asupra existenței sau inexistenței „capitulațiilor” ca acte scrise din istoriografia românească într-o bună parte a secolului al XX-lea a dus la rezolvarea pozitivă a disputei, în sensul atestării capitulațiilor ca acte scrise după cercetări întreprinse în arhivele otomane . N.Iorga nu credea în existența „tratatelor” cu Poarta: „căci așa zisele tratate cu ei au fost fabricate de noi, în secolul al XVIII-lea ă. Și precum în războiul precedent
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
între ele263. Într-o intervenție în cadrul Adunării, I.C. Brătianu cerea o clarificare a atribuțiilor acesteia, insistând pe acordarea dreptului de a alege un domn ereditar și străin cu un guvern reprezentativ, care urma să fie expresia drepturilor țării obținute prin capitulații 264. Dorințele românilor căpătau, la sfârșitul anului 1857, o formă clară, cuprinse într-un program politic. Diplomația europeană nu dădea însă semne că ar accepta cererile formulate în primele adunări reprezentative românești. Astfel, ambasadorul francez la Constantinopol, Thouvenel, îi cerea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
istoria românilor, evidențiind mai ales abuzurile otomanilor ce serviseră drept pretext intervenției "protectoare" a Rusiei. Reluând o tendință sesizabilă în memoriile redactate anterior anului 1859, Brătianu insista asupra relațiilor speciale ce existau între români și turci, atâta timp cât fuseseră respectate vechile capitulații, mai ales că ele permiteau păstrarea de către primii a dreptului de autonomie. Cunoscând atitudinea marilor puteri vis-à-vis de statul otoman, Brătianu dezvolta acum o critică nu la adresa acestuia, ci a domniilor fanariote pentru nerespectarea amintitelor înțelegeri 336. Dacă față de Imperiul
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
parte integrantă a Imperiului Otoman", considerată de către acesta a fi "o expresie ofensatoare". Abilitatea și insistența monarhului român dădeau roade în cele din urmă, ministrul de externe Ali Pașa acceptând să completeze controversatul text cu sintagma: "în limitele fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza în cele din urmă prin schimbul de scrisori, din 7 și 8 octombrie 1866, între acesta și marele vizir Mehmed Rușdi Pașa. Rezultat al
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Londra <ref id="26">26 Green c. Clarendon, București, 22 noiembrie 1869, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office-Constantinopol/ 95, Turkey, vol. 928, f. 417 v., la ANIC, colecția Microfilme Anglia, r. 367. </ref>. S-a discutat concret despre renunțarea la „capitulații”, dar s-a testat și ideea independenței, chiar dacă nu imediate. Cu acest prilej, Green a remarcat că oricum România se manifestă foarte independent, căci refuză să fie „legată” de vreun tratat, respingând chiar tratatul comercial al marilor puteri cu Poarta
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
bazat pe argumente istorice, clare și repetate În orice ocazie. Dovadă sunt afirmațiile lui Carol făcute noului consul britanic la București, Vivian, că progresele României nu mai sunt compatibile cu statutul de vasală și că Poarta nu a retras niciodată „capitulațiile” care ne permit să Încheiem tratate, să trimitem soli (agenți diplomatici), să avem o jurisdicție independentă și chiar să decidem pacea sau războiul, tributul fiind singura legătură, un semn al protecției. Atâta vreme cât suntem considerați vasali „vom conspira tot timpul Împotriva
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
întreaga națiune română răscolită de tentativa Ungariei de a se servi în aparență, de interesele a două-trei sute de supuși unguri, pentru a stabili jurisdicția că România nu este independentă, că are să sufere și azi și mâine și întotdeauna regimul capitulațiilor căci cum altfel ar putea fi socotit regimul preferențial cerut de unguri ?”. După 6 august 1929, data deschiderii lucrărilor Conferinței Comisiei Reparațiilor de la Haga, reprezentanții României au insistat tot mai mult pe reglementarea problemei optanților prin formula compensațiilor. Delegația maghiară
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a Țării Românești a Munteniei, teritorii în dispută cu Rusia, dar aflate sub suzeranitatea Porții Otomane. Cu toate că Țările Române erau de câteva secole sub dependența Porții, iar raporturile româno-otomane fuseseră fixate prin tratate numite, începând cu secolul al XVIII-lea, capitulații <footnote Vezi: Mihai Maxim, Țările Române și Înalta Poartă, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 76-102. footnote>, în sensul respectării autonomiei interne și a apărării integrității teritoriale, contra unui tribut anual, declanșarea „crizei Orientale” determinată de căderea Porții, era de natură
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Mieg, reprezentant al Curții din Viena. Cel mai important protest adresat Porții a venit din partea domnitorului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, care, într-un memoriu documentat și argumentat, datat la 4 ianuarie 1775, protestează contra cedării teritoriale, invocând vechile capitulații care reglementau raporturile dintre puterea suzerană și Moldova, atrăgând atenția că trupele austriece pot fi respinse cu forța armelor. La instigarea diplomaților austrieci acreditați la Istambul, turcii înțeleg să ia măsuri drastice împotriva domnitorului care le apăra și demnitatea lor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
recunoscuse independența. Ceea ce solicita Guvernul princiar era participarea la Congres nu pe picior de egalitate cu puterile semnatare ale Tratatului de la Paris, ci pentru a-și susține punctul de vedere În tratarea acelor chestiuni care o privesc Îndeaproape. În virtutea vechilor capitulații cu Poarta, România avea dreptul de a declara război și de a Încheia pacea, de a Încheia tratate. Puterile europene nu pot discuta despre situația românilor, fără români. Tratatul de la San-Stefano era fără nici o valoare, pentru că s-a Încheiat fără
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
s-a decis mutarea capitalei la Cluj (vezi Cluj). capitalele Țării Românești - în prima etapă a statului feudal, capitala statului a fost la Cîmpulung (1390), după 1396 s-a așezat la Târgoviște, apoi la București (din 1659). capitulare - cedare, predare. capitulații - tratate încheiate între Țările Române și Imperiul Otoman, în care este înscrisă autonomia românilor și obligația lor de a plăti tribut (vezi tribut) în schimbul protejării granițelor. Datorită acestor tratate și a luptei antiotomane, Țările Române, deși aflate sub suzeranitate otomană
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
1944, pe lângă atribuțiile de a gestiona dezastrul în care se afundase țara, erau obligate în primul rând să respecte și să îndeplinească ad literam prevederile Convenției de Armistițiu semnată la 12/13 septembrie 1944. Iuliu Maniu o considera „o adevărată capitulație, nu contract liber de armistițiu”. Această recunoaștere a fruntașul țărănist evidențiază ce statut internațional avea de facto România, după lovitura de stat de la 23 august 1944, adică un stat ocupat de sovietici. Ocupația se va accentua continuu, înregistrându-se stadiul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
29 septembrie 1802, se preciza că Rusia “are cuvânt de dreptate a face mijlocire pentru pământurile Țării Românești și Moldovei”. în sfârșit, Tratatul de la Adrianopol precizează în mod clar, în Art. V: “Principatele Moldovei și Valahiei punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea ...”. în aceste condiții, fără ca Marile Puteri să intervină, interesele lor în această zonă geografică nefiind clar definite atunci, Principatele au constituit obiectul unor negocieri și acte “speciale” ruso-turce, cum a fost
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care se bucurau cele două țări române, Poarta arăta, în 1815, că cea dintâi era o provincie cucerită, în vreme ce Țara Românească și Moldova “s-au dat” prin “vechi tractaturi” respectate “cu strictețe” de-a lungul timpurilor. Este vorba despre așanumitele “capitulații”, necunoscute în original, dar a căror existență a fost atestată de documentele turcești, publicate până acum. „Vechile drepturi” ale Principatelor vor intra, de altfel, în dreptul public european, dar numai în măsura în care erau „recunoscute” de Poartă, prin tratatele încheiate între aceasta și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
viitorului tratat de pace definitivă între Rusia și Poarta otomană”. Revoluția de la 1821 nu a determinat, prin ea însăși, o schimbare semnificativă de statut juridic, decât indirect, și mult mai târziu, mișcarea pentru „dreptate și slobozenie” evoluând în limitele legalității capitulațiilor și ale prevederilor tratatelor ruso-turce. Cum observa Gh. Platon, revoluția nu a contestat regimul juridic impus Principatelor; aceasta s-a ridicat împotriva regimului spoliator al fanarioților, păstrând normele internaționale și respectând drepturile decurgând din relațiile cu puterea suzerană. Aceste limite
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
practică a tuturor acestor prevederi, care vor fi reformulate și extinse chiar, în cuprinsul Tratatului de la Adrianopol, din 2 / 14 septembrie 1829. Esența stipulațiilor relative la Principate se află în Art. V: “ Principatele Moldovei și Valahiei, punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea, este de la sine înțeles că ele își vor păstra toate privilegiile și imunitățile care le-au fost acordate, fie prin capitulațiile lor, fie prin tratatele încheiate între cele două imperii, sau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Art. V: “ Principatele Moldovei și Valahiei, punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea, este de la sine înțeles că ele își vor păstra toate privilegiile și imunitățile care le-au fost acordate, fie prin capitulațiile lor, fie prin tratatele încheiate între cele două imperii, sau prin hatișerifurile date în diverse momente. în consecință, ele se vor bucura de libera exercitare a cultului lor, de o siguranță perfectă, de o administrație națională independentă și de o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în domeniu al statului. Teritoriul câștigat conferea Principatelor o importanță strategică deosebită. Sesizând importanta controlului Principatelor asupra Dunării, Bois-le-Comte afirma că acest fluviu conferea problemei statutului internațional al Principatelor o importanță europeană. Consulii francezi începeau o campanie de acreditare a capitulațiilor pe planul dreptului public internațional, metodă legală, menită să tempereze pe plan juridic apetitul anexionist al Rusiei. Regulamentele organice își au originea de jure în Actul separat relativ la Principatele Moldova și Țara Românească, cuprins în Tratatul de la Adrianopol, prin care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
recunoaște drepturile și “starea lucrurilor”, generată de revoluție. Revoluționarii pașoptiști susțineau că statutul juridic internațional al Principatelor trebuia să se bazeze pe principul suveranității naționale. Ei nu atacau direct suzeranitatea otomană, pentru a cărei instituire românii își afirmaseră acordul prin „capitulațiile” încheiate de domnitorii lor cu sultanul otoman, privite ca „tratate de alianță inegală”, deci cu caracter convențional. în schimb, se solicita încetarea încălcării acestora de către Poartă, precum și înlăturarea protectoratului țarist, care, fiind încheiat între Rusia și Turcia, fără consultarea românilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Uniunea personală a reprezentat, în fapt, un statut tranzitoriu până în 1862, când recunoașterea Marilor Puteri, inclusiv a puterii suzerane, ia conferit dimensiunea juridică, de drept internațional. Un aspect în strânsă legătură cu tematica lucrării îl reprezintă jurisdicția consulară. întemeiată pe capitulațiile încheiate de Imperiul otoman cu statele europene, Poarta acordase supușilor acestora din urmă, care se găseau pe teritoriul turc, dreptul de a fi judecați de proprii lor consuli, ca urmare a diferenței de religie și de statut personal. Odată cu înființarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să reia relațiile diplomatice cu Turcia. Dat fiind că intervenise o stare de război, un Tratat de pace a fost necesar și acesta a fost semnat la Dardanele, la 5 ianuarie 1809. Prin acest document, vechile privilegii conferite Angliei în virtutea capitulațiilor erau restabilite, Anglia reușind chiar să obțină includerea în textul Tratatului a interdicției accesului prin Strâmtori a tuturor vaselor străine de război, prevedere îndreptată împotriva Rusiei, care beneficiase de o clauză favorabilă în acest sens, inclusă în Tratatul de alianță
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să le dezbin”. Pretextul declanșării noii crize „orientale” la constituit „chestiunea Locurilor Sfinte”. Franța, sprijinită de Austria, Spania, Sardinia, Portugalia, Belgia și Neapole, a pus problema situației ordinelor catolice din „Țara Sfântă”, dezmoștenite în favoarea Bisericii Ortodoxe de drepturile garantate prin capitulațiile din 1740. încă din 1842, Ludovic Filip a solicitat dreptul de a repara Biserica Sfântului Mormânt, iar un an mai târziu a numit un consul la Ierusalim. în 1847, patriarhul latin, rezident până atunci la Roma, s-a reinstalat la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]