3,744 matches
-
în SUA, apoi, după un interstițiu polonez, în 1951, în Franța. Aici se decide să rămînă în exil și, în consecință, cere azil politic. Marea, extraordinară sa carieră literară și profesională acum începe. Dar în anul 1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
epoca a deceniilor dictaturii vin mereu în minte. Această carte a lui Czeslaw Milosz ne interesează acut, ea fiind, de fapt, o radiografie impresionant de exactă, a unei triste epoci pe care am trăit-o cu acuitate. Czeslaw Milosz,Gîndirea captivă. Traducere din polona de Constantin Geambasu. Postfața de Wladzmiertz Bolecki. Editură Humanitas, 1999.
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
aici în fața unei lucide și raționale, strălucite și elegante construcții românești a idealului palat mallarméean" (p.19)? - Babilonia nu e, numai, vacarmul nostru postbabelic, dar și acest "prizonierat", - la care suntem "condamnați", poeți, sau nepoeti, cu toții. În plus, poetul e captivul nu doar al limbii (naturale) în care cugeta și scrie, ci și al propriului său stil: al idiolectului, adică. (În ceea ce privește "soluția Mihai Pop" nu cred că e, ea, cheia acestei vechi probleme.) - Există mai mulți oameni de cultură bănățeni care
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
de program. Poeta e insuflata de o ebrietate a totalității. Adresîndu-se "departelui", îl postulează nu ca pe un reper al neîmplinirii, ci ca pe un cochet prilej al proiectării unui prezent debordînd de vitalitate metaforica: "Tu, departele meu/ mă ții captivă/ că pe o floare între file/ sub statuia de bronz; mi te plîngi/ că e grea libertatea/ de-a fi înălbit culorile toate/ că pînă și sîngele/ la ora această posaca/ e roz;/ visele toate adorm/ învoite/ dinspre ceasul cînd
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
simte ca acasă. Misiunea lui e deja îndeplinită, n-are pe cine să mai prăbușească, n-are ce să surpe. Și-atunci, pentru că se teme să lenevească, începe să țină lecții de morală". Inadaptatul, victima sigură este intelectualul: David, informatician, captiv mai întîi al lumii virtuale a calculatorului este ispitit de "diavolul" elvețian să coboare pe pămînt, printre oameni, să comunice cu ei. Impactul dur cu realitatea îl aruncă pe un pat de spital de nebuni. Viitorul e maculatura este, fără
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
generoasă, Estera să treacă granița în Iugoslavia. Grănicerii însă îi surprind și o ucid pe Estera, într-un mod barbar. Visarion reușește să traverseze Dunărea și ajunge în Occident, convins că și fratele lui a fost ucis, iar Matei rămâne captiv într-o țară transformată în întregime într-o temnița. Protagonistul românului lucrează într-o mină, urmând exemplul tatălui lui. Împreună cu un prieten, plănuiește să arunce în aer sediul PCR și în acest scop adună acasă dinamita, dar este descoperit de
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
-ți oferi două perspective asupra aceluiași fluviu trebuie să dispui de bani". Consecința absurdului o reprezintă compromiterea valorilor înlocuite de domnia capriciului absolut. Prin de-valorizare, făptura umană își pierde țelurile, motivația și în cele din urmă identitatea. Se simte captivă, o simplă marionetă a hazardului: "Într-o singură clipă devii o marionetă care nu știe ce face și ce va face. Nu știi cine face mișcările tale. Nu știi cine gîndește gîndurile tale. Cine împrăștie hîrtiile tale pe toată lungimea
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
cu regresul într-un trecut aflat într-un continuu proces de mito-poetizare. Singură posibilitate de contact cu noua paradigmă, pare să rămînă doar cultură, în fapt tot o a-realitate sau o modalitate de a-socializare. Inapt pentru depășirea alterității, captiv nostalgic într-un trecut ce pare să se depărteze tot mai mult de adevărată figură a trecutului, experimentînd un complex eșec identitar, Dan Damiano își caută de fapt în prezent trecutul, prin grila unui esențial Mimesis, unificator și recuperator. Deși
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
de viață maselor largi. Două decenii mai tîrziu, Czeslaw Milosz a folosit murti-bingismul că o metaforă capabilă să explice convertirea scriitorilor polonezi de după război la comunism. Cartea este celebră și a apărut recent și în traducere românească la Humanitas: Gîndirea captivă. Deși publicată în 1953, după plecarea lui Milosz din Polonia, nu și-a pierdut deloc frumusețea și puterea de convingere. Pare a avea vîrstă cărților lui Havel sau Michnik din deceniile 8 și 9. Contemporaneitatea ei ne șochează, la zece
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
poeta s-a dedicat memoriei celor căzuți în tragediile veacului ("Memorialul Sighet"), dînd viața unui mecanism de valorificare a documentelor și a relicvelor, de celebrare a victimelor, de identificare a celor vinovați de genocid. Îmi dau seama că un ins, captiv încă al zvonurilor și spuselor în doi peri, decepționat că nu se urnește carul economiei din loc, furios pe noii guvernanți, ale căror păcate electorale sînt lepădate uitate, litera moartă - acest amărît, încărcat de porniri resentimentare, nu e atras poate
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
făcut intelectual aproape exclusiv sub forma unor rechizitorii pe cît de vehemențe, pe atît de nediferențiate. Examenul critic al regimului prăbușit în doar cîteva ore a fost substituit de o simplistă retorica a delimitării patetice, verbal anticomunista și în spirit captivă celei mai rudimentare, celei mai lamentabile și celei mai distructive dimensiuni a marxismului că doctrina politică aplicată - dimensiunea acuzatoare. "Marxismul - afirmase cîndva Albert Camus - este o doctrină de acuzare, a cărei dialectica nu triumfă decît în universul proceselor". Acestei deraieri
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
din formă discursului teologal al secolului al XIII-lea, exprimat în schema aristoteliciana, prin aportul decisiv al Sfîntului Toma din Aquino. Astfel discursul comunist, creat în Rusia, în primii ani ai puterii sovietice, care a trecut țel quel în țările captive, apare stăpînit de universalia. Fiecare întrupare verbală particulară descinde din discursul tutelar, intemporal, care se revendică de la o autoritate ideologică, substitut al celei metafizice. Autoritate dată de textele "clasicilor marxism-leninismului", asociate cu documentele esențiale ale partidului în chestiune, la care
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
acumulat din cauza faptului că energia electrică a fost achiziționată de la furnizori la prețuri și de trei ori mai mari, Compania Naționala de Căi Ferate CFR SA nefiind consumator eligibil și neputând achiziționa energie electrică de pe piața liberă, devenind astfel consumator captiv.
Gara de Nord este în pericol de a fi executată silit () [Corola-journal/Journalistic/24904_a_26229]
-
ca minciună, ca proiecție demagogică a unei ideologii alienante. Reconstituirea, prin scriitură netă, neconcesivă, a unor evenimente din „miezul celui mai rău timp din istorie“ (Întoarcerea huliganului) traduce voința de restaurare a unui trecut în care eul se simte mereu captiv, ultragiat, dar pentru care simte, mereu, nevoia să depună mărturie. Acest scris depozițional e cel care completează, în fond, o existență fracturată, desenând conturul unei geografii deopotrivă mutilante și utopice. Memorie, exil, marginalitate, ultraj - acestea sunt cuvintele-cheie ale romanelor lui
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
refuzuri, interogații, aici se află în plenitudinea sa. Fără o mare grijă a manifestării imaginarului pe un anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
de unde fiecare așteaptă, mai mult sau mai putin conștient, o schimbare a norocului. O pensiune sărăcăcioasa, locuită de înși amărîți și jerpeliți, cu un trecut vag sau pur și simplu complet uitat chiar de ei înșiși. Tema e banală: emigrantul captiv într-o lume străină, pe care nu vrea să o părăsească pentru cea odinioară familiară, căci nu poate, dar în care greu izbutese să trăiască, întrucît nostalgii greu domolite îl subminează din interior. Firește, la Nabokov fermecător este stilul, acea
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
Întrebările Regelui Milinda). Regizorul Alexandru Dabija ne propune să ne gîndim, indiferent ce vîrstă avem, ce înseamnă înțelegerea, adaptarea, ne propune să descoperim mecanismul după care funcționează un cuplu în mod fundamental și felul în care poți privi lumea nefiind captivul agitației ei, ci locuitorul unei ferme singuratice, nonșalanța cu care accepți la un moment dat că viitorul nu mai există sau că este asamblat din imaginile trecutului. Este a doua oară cînd regizorul se oprește le piesa Frații a irlandezului
Legăturile văzute și nevăzute ale unui altfel de cuplu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16687_a_18012]
-
ședințe de licitație, efectele ei vor fi, în afara oricărei discuții, de o importanță fundamentală pentru dinamica și metabolismul fenomenului artistic contemporan. Faptul că arta iese din spațiile ei consacrate, uneori destul de încremenite, alteori izolate în relația exclusivă cu un public captiv, că ea pătrunde în teritorii proaspete, că stabilește parteneriate noi și diversificate și, lucrul cel mai important, că ea intră în contact direct cu mediile de afaceri și cu oamenii de acțiune, nu are cum să rămînă fără consecințe, indiferent
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
manuscriselor dintre editură și cenzură care cerea modificări, înlocuiri, înfrumusețări etc. Nu numai oamenii erau arestați, dar și cuvintele erau condamnate. Era interzis cuvîntul biserică, înlocuit cu "monument istoric"! Nu se putea scrie despre "sex, orgasm sau masturbație". Gîndirea era captivă iar genocidul cultural cobora la nivel de meditație, expresie: "micul securist ascuns în fiecare dintre noi". Jucam un dublu rol: prizonieri și gardieni! O performanță, nu-i așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Alexandra Olivotto Consecințele hibridizării, adică o sumă de confuzii pe care ea le iscă la tot pasul sunt puse în discuție după lectura volumului Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv de Elvira Sorohan. De la început, miza cărții pune probleme: "refacerea, din fărâmele textului, a unui profil al autorului" - critică literară sau psihologie ? Primul capitol transgresează grațios ambele domenii, abandonând cititorul în derivă; confuzia ia proporții abia odată cu al doilea capitol
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
acest jurnal, dar și observațiile despre literatura reflexivă, despre funcționalitatea fragmentarismului, a aforismului, a paradoxului și a jocului parodic. O carte dublă despre un scriitor dublu (diurn și nocturn, în accepția autoarei). Elvira Sorohan - Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv, Editura Junimea, Iași, 1999.
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
par excellence al grupării, care a lăsat "singura operă de "sertar" importantă a literaturii române din anii comunismului". Unica exegeză notabilă consacrată până acum operei lui Ion D. Sârbu îi aparține doamnei Elvira Sorohan (Ion D. Sârbu sau suferința spiritului captiv, Iași, Ed. Junimea, 1999), care a reușit să surprindă nuanțat, profund, comprehensiv caracteristicile esențiale, inconfundabile ale creației și personalității scriitorului. Crohmălniceanu și Heitmann, potrivit propriului lor demers axat pe opera literară, au insistat îndeosebi asupra afinităților "cerchiste", "euphorioniste" ale literaturii
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
organice, fragmente de gînduri incomplet formulate și resturi din senzațiile înregistrate de simțuri cu o clipă înainte, toate acestea revărsate în grabă și luînd contact cu amalgamul opresant de elemente ale realului exterior printr-o flamă electrostatică". Sebastian Reichman - Audiență captivă, antologie alcătuită de Constantin Abăluță, cu aprobarea autorului, traduceri de Constantin Abăluță și Dan Stanciu, cuvînt înainte de Gellu Naum, postfață de Constantin Abăluță, București, Ed. Eminescu, 1999, 190 pag., preț neprecizat.
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
ca niște nume ce ar strica jocurile deja făcute. Dar cazul cel mai izbitor al injustiției îl reprezintă probabil Ion D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Captiv atît în sensul trimiterii sale de către regimul comunist, care l-a prigonit în Gulag și-n adîncurile de mină (aidoma lui Ion Caraion, și el un sclav modern), apoi cenzurîndu-i pana și amînîndu-i apariția scrierilor, cît și în sensul
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
niște nume ce ar strica jocurile deja făcute. Dar cazul cel mai izbitor al injustiției îl reprezintă probabil Ion D. Sîrbu, căruia universitara ieșeană Elvira Sorohan i-a dedicat o carte, expresiv intitulată Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Captiv atît în sensul trimiterii sale de către regimul comunist, care l-a prigonit în Gulag și-n adîncurile de mină (aidoma lui Ion Caraion, și el un sclav modern), apoi cenzurîndu-i pana și amînîndu-i apariția scrierilor, cît și în sensul legării
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]