820 matches
-
încurajîndu-i să se ridice. Puteți pleca acum!, le strigau, trăind împreună cu ei presupusa bucurie a libertății. Le înțelegeau spaima; mai mult, vroiau să-i asigure de simpatia lor pentru soarta de sclav ce le fusese hărăzită pînă atunci. Dar, stupoare! Captivii nu făcură nici un pas. Rămaseră ghemuiți la pămînt, lipsiți de orice intenție de a fugi. Căpătaseră curajul de a-și privi atacatorii în ochi. Și, dacă limbajul le era de neînțeles, privirea spunea totul: lupii captivi preferau să rămînă! Aici
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
meu. Poate mai multă decât ți-ai dorit vreodată. - Ce vrei să spui? - Nu-ți voi îngrădi libertatea de care ai nevoie, sau pe care ți-o dorești. O relație nu e o închisoare. Sentimentele mele nu te vor ține captiv într-o relație pe care nu ți-o dorești. Nici măcar ale tale nu reușesc, despre care spui că există, ale mele nu ar avea nici o șansă. - Pleci? - N-ai fost niciodată al meu, n-am fost niciodată a ta pe
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
trebuie să fi făcut el ceva. Și suntem adesea dominați de acest mod de a gândi fără să sesizăm că suntem prinși de fapt în puterea obișnuinței, în lenea unei minți ce își caută ațipeala într-o scurtătură, că suntem captivii vinii de a ne considera perpetuu inocenți. ٭ Vizitarea altor ținuturi îți poate deschide ochii pentru meleagurile natale: vezi dintr-o dată mai mult. Aici, ca și oriunde în altă parte, a vedea ține de conexiunile pe care poți să le faci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bombastic în spațiul securizant al paginilor sale, atribuin-du-și merite inexistente, inventân-du-și calități, interpretând trecutul biografic după cum îi convine. Pe o treaptă mai înaltă de subtilitate stau "masochiștii", cei care se ponegresc sub privirea lacomă a cititorului, făcându-l pe acesta captiv al unei plăceri vinovate. Spun "subtilitate", fiindcă încet-încet, prin aceste manevre scriitoricești, lectorul este dus exact acolo unde a vrut autorul, chipurile, sincer în autocritica lui. Nimic din aceste jocuri scripturale cu falsă adresă nu transpare din filele de Jurnal
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
în jurul acelorași teme, obsedante, dar diferă semnificativ prin strategiile narative adoptate de autoare. Miza e pusă, de fiecare dată, pe identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei Bittel au o problemă comună: ajung să trăiască la modul mecanic, să se târască de pe o zi pe alta, visând, în compensație, la fantasmagorice alternative biografice și istorii personale contrafactuale. E
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat, amplifică, spuneam, miza spectacolului. A relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat, amplifică, spuneam, miza spectacolului. A relației însăși dintre Mefisto și Faust. Luna
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
a construit-o pînă acum îi lasă tot mai puțin spațiu neocupat și, probabil, tot mai puține opțiuni. Boca este artistul care și-a pierdut, în timp, prerogativele de stăpîn și a devenit, încetul cu încetul, un instrument miraculos (și captiv) al propriei sale creații.
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
la care accede, aidoma unui canon imprescriptibil. Defel fortuit în pofida înfățișării sale ludice, actul scriptic reprezintă echivalentul unui destin, id est o formă de captivitate: "Sîntem prizonierii unei fraze; ai uneia, e drept, celebre, dar niște prizonieri ai ei. Sîntem captivii, fie și de lux, ai unei propoziții anodine: "Marchiza a ieșit la ceasul cinci". Sîntem ostatici ai unui anunț din care-i greu să ne răscumpărăm..." (Regele Marc și rîul Iza). Sublim "prizonier", "ostatic" de lux al limbajului, Șerban Foarță
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles, însuși textul Jurnalului îndreptățea una sau alta dintre dioptriile deviante între ale căror rame a rămas captiv pînă astăzi." Ingeniosul netemperat În numărul 8 - 2007 al revistei mureșene Vatra, citim surprinși (pozitiv, cum altfel?) un grupaj de poezii semnat de Mircea Horia Simionescu. Atunci când autorul atâtor masive și subtile romane, prozator prin excelență ca și colegii săi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
domestică". Traumele protagoniștilor, drama ființei sunt însă aceleași, chiar dacă ele intră într-un proiect artistic diferit, la granița dintre modernism și postmodernism. Câmpia Borges, placheta lui Vasile Gârneț, este impregnată de această sensibilitate crepusculară a unui autor-personaj "singur și inactual", captiv într-o lume "care și-a umilit de mult existența" - și într-o istorie fără stil. Basarabia este văzută ca o uriașă provincie a ratării, un "land leprozat" în care orice ambiție se sufocă din fașă. Discursurile politice găunoase, provocând
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
asemenea reacții, ce să mai spui în București unde se mai rătăcesc și localnicii, nu pe străduțe, ci încercînd să ajungă pe bulevarde pe care le cunosc? Nefericiții din provincie care nu cunosc Capitala sau care ajung să se simtă captivi într-o circulație cu a cărei lentoare nu sînt deprinși, ajung probabil să-și piardă calmul și au aerul că vor să-i învețe pe localnici ce să facă. N-ar fi de ignorat nici schizofrenia pe care a stîrnit-o
Moartea pândește la drumul mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9437_a_10762]
-
așa, pur și simplu, în virtutea faptului că existența colectivă impune norme, criterii, precepte și identifică nenumărate trebuințe, soluții și decizii, ci ele sînt premeditate undeva într-un spațiu vag, au premise suspecte și finalități bine calculate, iar noi, românii, sîntem captivii serafici ai acestor infernale mașinațiuni. Asta în cazul nefericit în care soarta noastră este măsurată, croită și festonată aici, pe pămînt, pentru că în celelalte cazuri, cînd de buna noastră administrație se ocupă direct Dumnezeu, lucrurile se schimbă. Cine nu știe
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
și alienare. Fără speranță. Despre conviețuire, despre toleranță și in-toleranță, despre ne-noroc, despre îmbolnăvirea din noi, despre ne-stare și ne-liniște, despre dublul nostru, feminin sau masculin, cu care populăm ființa, spațiul și timpul. Bîntuiți de alienare, devenim captivi ai maladivului. Ai imposibilității de a comunica cu celălalt, cu ceilalți. Toate punțile dialogului sînt frînte, limbajul este complet diferit, codurile, ritualurile ne îndepărtează, fără nici o altă șansă, unii de alții. Ne privim, unii pe ceilalți, suspicioși, respingîndu-ne, de fapt
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
a lucrat înainte de 1986 cu "efectele deviatoare ale codificării", care sunt "încețoșarea, excesul stilistic și opacitatea". Corin Braga numea această tehnică, foarte răspândită în epocă, "ritualizarea estetică a evaziunii". Situarea e valabilă pentru romanele anterioare ale lui Norman Manea, de la Captivi (1970) sau Atrium (1974) la Cartea fiului (1976) și Zilele și jocul (1977). Scriitura din Plicul negru eu aș numi-o mai potrivit ritualizare estetică a subversiunii. Prima strategie e specifică lui Leonid Dimov, lui Dumitru }epeneag, adică oniricilor și
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
din "jucăreaua" levantină se potriveau și se potrivesc unui anumit orizont de așteptare; și unui cerc select, de cunoscători ai istoriei și stilurilor literare. Mircea Căr-tărescu, cel de azi, îmi pare a fi un beneficiar al propriei imagini și un captiv al gustului public: un autor devenit brand prin concesii făcute comercialului și politicului. Adevăratul creator, profund și subtil, este de găsit în operele mai vechi, gratuite, la care scriitorul încearcă să alipească trilogia Orbitor. Ce este Levantul? În primul rând
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
vanitatea nu s-ar îmbrăca niciodată în haine de sărbătoare, ci în zdrențe menite să alunge insolența ori pe acel uzurpator barbar, care pretinde totul, ne iertând nimic, bănuind întotdeauna, pedepsind fără limită și care nu vrea să vadă decât captivi în jurul lui și să pronunțe numai sentințe. Nici măcar acum, la șaizeci și cinci de ani Voicu Enăchescu nu se lasă corupt de virtuțile și calitățile care fac din el un muzician perfectibil. L-am urmărit în concertul aniversar din ultima zi a
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
pe care o citim pagină cu pagină, tresărim uneori pe nepusă masă, neplăcut surprinși de lovitura unor măciuci verbale. Este cazul articolului "Despre noi...", semnat de Ioana Cistelecan, ce se vrea probabil o recenzie la cartea Alexandrei Târziu, Libertatea pentru captivi. Din păcate, recenzia e atît de clară că cititorul nu înțelege nici măcar despre ce e vorba în carte, darmite ce vrea să spună recenzenta pe marginea ei. Iată o mostră de claritate și concizie a exprimării: "Rețeta formal-structurală a Alexandrei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
corecte și capital onest. Numai că regizorul s-a scufundat în străfundurile oligarhiei românești, ca un scafandru hotărât să scoată la lumină o lume întunecată, ascunsă. Adevărul lui Solomon e crud, relevat prin simbolistică caricaturală și realism jurnalistic: suntem cu toții captivi în mica lume stăpânită de ei. Filmul său are o putere uriașă de esențializare în imagini brute și metafore revelatorii. Filmul începe simbolic cu marele jaf de la Banca Națională, tema altui documentar de referință semnat tot de Solomon. Imaginile de la
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pentru posturile-cheie din Guvern - finanțe, economie, muncă -, nu veleitari și anonimi „care merită o șansă“, nu politruci obscuri din provincie propulsați de oameni de afaceri suspecți, nu CV-uri pestrițe, subțirele. Însă PDL, la fel ca PNL sau PSD, este captiv rețelelor financiare construite în timp și nu mai poate oferi soluții administrative rezonabile. Cu ei vrea Traian Băsescu să modernizeze statul? Cu ei, cu oameni ca Tabără sau Ariton, va reforma instituții și va scoate România din criză? Răspunsul este
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și Întunecos, unde să dospească și să se Înmulțească. Deacolo, prin tot felul de combinații și alchimii misterioase, vor Întreține imaginația și imaginarul. Un fenomen de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
eram student la București, mi se adresa același reproș „grijuliu”ipocrit. Mai ales că făceam și regie, plus scenografie! Dar decît să n-ai ce risipi, mai bine „risipești”, cît ai... Cartea despre care voi vorbi În continuare se numește Captiv În epoca de aur. Cum În 1989 autorul prindea abia...al 10-lea bobocel În buchetul vieții, realizați că nu poate fi vorba aici de amintiri propriu-zise; ci de fabulații pe teme cețoase, coroborate cu experiențe de viață clare, ale
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de pe cer ne-a zîmbit, florile din ghivece și-au ridicat capetele, natura a izbucnit În hohote de bucurie”(111); „Vagoanele transportau destinele unor oameni singuri, care veneau de nicăieri și se Îndreptau spre nicăieri”(p.126) ș.a.m.d. Captiv În epoca de aur Îl obligă pe Călin Ciobotari să revină la proză, măcar Între două lucrări teatrologice. Nu ar fi vorba de o „risipire”, ci de o rotunjire a unei certe vocații literare... Cele două volume de memorii ale
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și Întunecos, unde să dospească și să se Înmulțească. Deacolo, prin tot felul de combinații și alchimii misterioase, vor Întreține imaginația și imaginarul.Un fenomen de magnetizare nimbează imaginea, așa Încît, cu ușurință, cădem pradă acestei puteri de atracție, ajungînd captivii ei adulatori”(p.5); sau :”...Ca o desfrînată vrăjitoare, imaginația aprinde În noi bezmetice ruguri pe care se mistuie dezirabilul și visul”(p.300). Acroșaje stilistice găsim În teză În foarte multe alte capitole și subcapitole, autoarea , omul de teatru
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
deces -, care l-ar fi Împiedicat să-și Încheie romanul. În ceea ce privește mesajul ascuns al rândurilor din urmă, a făcut apel la solidaritatea masculină a judecătorilor. „Ce pedeapsă poate fi mai diabolică pentru un bărbat, Întreb onorata instanță, decât să rămână captiv În fața unui dulap deschis, plin cu rochii de mărimea XXL?“ a spus Franz, făcând jucăuș semn cu ochiul onorabililor juzi. „Cred că fiecare dintre noi a fost silit măcar o dată să aștepte ore Întregi lângă o cabină de probă, răspunzând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]