8,654 matches
-
o să mori, Zanet! ... De mâna mea! Tâlhar blestemat!..Tot de glonț o să mori și tu! Jandarm mă fac ... Jandarm! ... ”. Si-n graba lui zbuciumată, căzu de câteva ori, cât s-arate totuna cu lutul cel frământat, în făgașul drumului, de carele satului și de copitele boilor, plăvanii cei mari cât elefanții, blânzi și, în neștiința lor, solidari cu cei care-i țin de funie. Referință Bibliografică: CUM A MURIT NICĂ IONAȘCU (AMINTIRI MOȘTENITE) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit mai atent, Donul se înroșise de sângele nostru... Eu am avut noroc cu carul...Am apucat un cal de căpăstru și am intrat în apele Donului... Dintrodată mi-a înghețat sufletul în mine, apa era rece și m-a înfierbântat, parcă m-a trezit odată dintr-un somn adânc...M-am agățat de coama
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
mari coarne de bour. Să ai posibilitatea unei vânători simple, ocazia unui alai de rațe sălbatice în avânt, din care să ochești un rățoi gras, priveliștea unor somni bătrâni, dezvoltați (ca halterofili ai apelor) care se pescuiau cu, am auzit, carele din Dunăre, îndemânare la vâslit, pentru a-ți purta iubita înspre mal și înspre inima ta, păstori care să zăgăzuiască o brânză trainică, angajați de tine sau tu să ai o asemenea (în general e moștenită) veche îndeletnicire; pe cer
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/despre-familie-i/ [Corola-blog/BlogPost/339587_a_340916]
-
și florile înfloresc. Cu trecerea timpului,.... ,,Ianuarie” și ,,Februarie” se țin de mână și joacă-n ,,Cireșar”. ,,Triunghiul Bermudelor” este complet! Vara își admiră chipul în oglinda vieții. Pe (in) vers Tropotele cailor își lasă Urmele pe bolta cerească. În car se prind stelele! Acul ceasului se rotește Către stânga dând timpul înapoi. Dansez pe re-major cu soarele!... Razele lui îmi piaptănă părul, Luna mi-l prinde în agrafă, Natura se (dez)lănțuie în vers și poezie. Anii bătrâneții se (con
PRINTRE ABURI DE CAFEA de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1482857689.html [Corola-blog/BlogPost/362806_a_364135]
-
minimum două pagini (600 de cuvinte) și să dezvolte subiectul propus. REZOLVARE SUBIECTUL I 1. Sinonime: curaj - lașitate, teamă; victorie - eșec, înfrângere. 2. Cratima marchează elidarea unei vocale și rostirea într-o silabă a două cuvinte diferite. 3. Decât un car de minte, mai bine un dram de noroc. 4. Perspectivă subiectivă, acțiunea se relatează la persoana întâi. 5. Sunete, educația. 6. Cele două motive literare identificate în textul dat sunt: muzica, nostalgia. 7. Rolul interogațiilor retorice este acela de a
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
ei le cultivă numai cu pepeni. Pământul acelor locuri este foarte roditor și pepenii cresc mari, greutatea lor depășind zece kilograme chiar și în anii secetoși. În ultimele două săptămâni ale lunii iunie se seceră grâul. Fiecare familie merge cu carele pe Burnaz la seceriș lunea de cu noapte și se întoarce în sat sâmbătă seara. Înainte de plecarea din sat carele grele, trase de boi, se încarcă cu tot ce este de trebuință traiului în câmp, timp de o săptămână, fiind
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
kilograme chiar și în anii secetoși. În ultimele două săptămâni ale lunii iunie se seceră grâul. Fiecare familie merge cu carele pe Burnaz la seceriș lunea de cu noapte și se întoarce în sat sâmbătă seara. Înainte de plecarea din sat carele grele, trase de boi, se încarcă cu tot ce este de trebuință traiului în câmp, timp de o săptămână, fiind nelipsit un butoi mare de lemn cu apă de băut pentru oameni și animale, pentru că în tot Burnazul nu se
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
și animale, pentru că în tot Burnazul nu se află fântâni, stratul freatic fiind la mare adâncime. S-a încercat săparea unei fântâni la Pachetul Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
încercat săparea unei fântâni la Pachetul Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de șușlețul din spatele carului. Secerișul grâului este cea mai grea muncă a câmpului pentru oamenii acestor meleaguri. Secerătorii înaintează în rând, aplecați înainte, tăind cu secera paiele de grâu în mănuchiuri pe care le așează în grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Coviltirul carului nu poate fi folosit ca umbrar, deoarece apa din butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai păstra ceva din răcoarea nopții. De munca istovitoare a secerișului nu sunt scutite nici gravidele, care, din cauza aplecărilor în față, nasc înainte de soroc, moșite sub care de femeile ce se află prin preajmă
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
prin preajmă. Nici cele care au născut în sat cu două - trei luni mai înainte nu sunt lăsate să-și facă lehuzia. Ele muncesc în rând cu ceilalți, iar copilul plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
de culori, de zămislire a spiritului, de imaginație, pe care numai meșterii români o pot transmite în festivalul ce poartă numele localității. La Ciocănești s-a premiat acum câțiva ani, cel mai mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică și-a pus semnătura : Silvia Scheul, care a pictat chipul lui Ștefan cel Mare. Pe partea opusă au abundat motivele populare locale, o revărsare de imaginație și de culoare! Peste toată această
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
luna a fugit din dudul vecin, nu mai știu orele când cântă cocoșii, nu aud portița pe care o deschide femeia. Surâsul ei desfrunzit și leneș ochii nu-l mai percep, pragul de trecere în odăile inimii e ros de carii vremii. Iubirile acelea furtunoase noaptea m-au lăsat singur și gol, să locuiesc iarna hrănit cu întâmplările tinereții. Referință Bibliografică: Retrospectivă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 627, Anul II, 18 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
RETROSPECTIVĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Retrospectiva_llelu_nicolae_valareanu_1347968780.html [Corola-blog/BlogPost/343609_a_344938]
-
la pulverizat steluțe. Era o muncă plăcută pe care toți o faceau zâmbind, era ca o joacă. Colț de Stea era așa de bucuros încât, în graba și tumbele lui, mai se ciocnea de o planetă, ba se urca în Carul Mare să zboare cu el și acesta nici chip să se urnească de pe bolta cerească sau uita să ia coșulețul cu praf de stele și-l căuta bezmetic prin toate zodiile...Râdeau toți de el, până și Vornicul Asteroid scăpă
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
arată un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpăna de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apa și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă țâțele nemulse, Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
va fi dus Și ți-aș plăti pe tot simbrie În mari de-azov m-aș adună, Să nu te știu, melancolie Tu, strop sărat sub geana mea... M-aș pune în oglinzi cu nuduri De cer desprinsa, fulg topit La Carul tău aș prinde fluturi, Zerouri de la infinit Și cât ar ține lungă seară, Pe timpul meu nimic să dai Să nu-ți știu gustul și povară, Ți-aș pune stelele din Rai Nebuni, nebună nebunie Doar joc pe scena să te
SĂ NU TE ȘTIU, MELANCOLIE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1421510777.html [Corola-blog/BlogPost/366030_a_367359]
-
Rai Nebuni, nebună nebunie Doar joc pe scena să te-mpart Și mască ta de tragedie S-o scot din chip, în ultim act, De mine toată să te scuturi Cu ce-ai fi vrut, ce-ai fi sortit- La carul tău aș prinde fluturi Zerouri, de la infinit... Shanti Nilaya Referință Bibliografica: Să nu te știu, melancolie / Shanti Nilaya : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Shanti Nilaya : Toate Drepturile Rezervate
SĂ NU TE ȘTIU, MELANCOLIE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1421510777.html [Corola-blog/BlogPost/366030_a_367359]
-
în timpul anului universitar, pește 50.000 de studenti îi trec pragul, aici a fost fondată și funcționează prima universitate din România, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, astăzi una din cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din lume. Citește tot... Classic Car Day @ Palatul Culturii, 30 mai În data de 30 mai 2010 la ora 15:00 în fața Palatului Culturi din Iași va avea loc o întâlnire cu mașini Classice și Retro. Evenimentul se adresează posesorilor și pasionaților de mașini clasice din
Palatul Culturii by http://www.iasi4u.ro/stire/palatul-culturii/ [Corola-blog/BlogPost/95626_a_96918]
-
am ramas surprins că pe faleză nu era la acea oră nimeni. Întunericul nopții de vară era luminat de o lună nouă care trona că o regină în mijlocul unui cer plin de stele. La scară tronului aștepta că o caleasca, Carul Mare, având în capătul oistei steaua nordului. În minte mi-a încolțit ideea că probabil m-am pripit gândind că Iuliana mă iubește. Totuși m-am îndreptat spre pavilionul central în care era internată Când mai aveam câțiva metri până la
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_iuliana_dan_petrescu_1357740259.html [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
început...ajungând, cum era și firesc, la sprijinul și încrederea deosebită a Editurii „Singur”, la Ștefan Doru Dăncuș. Au urmat apoi celelalte prezentări ale editurii...Dan Șapala, Emilia Dănescu...și iar n-am mai auzit nimic, decât un huruit...de car dogit. “Scrie ... pentru Virgil Ciucă...pentru Ana Blandiana...” Dăncuș îmi dicta, și eu le scriam...ridicam capul și le zâmbeam...Nu vedeam pe nimeni. „Te uiți prin mine! Vezi, acum iar te uiți prin mine...” mă atenționa uneori Mădălina-secretara-fiică. Nimeni
O VIAŢĂ, ÎNTR-O ZI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_viata_intr_o_zi_.html [Corola-blog/BlogPost/355190_a_356519]
-
în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Toată viața lui, Popescu Altoi a fost un foarte bun creștin. A mers în fiecare duminică la biserică, și-a adorat aproapele, iar celor sărmani le făcea pomeni cu carul. Nu a luat vreodată numele Domnului în derâdere și nu și-a înșelat nevasta. Popescu Altoi a murit de infarct. Sufletul bietului om trecu prin tunelul la capătul căruia se zărea luminița care creștea, creștea văzând cu ochii, după care
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1431620698.html [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]