517 matches
-
ei creatorii. Ei diferențiază nu doar savanții de artiști, ci, mai mult, pe un fizician de un istoric, pe un muzician (sensibil la consonanțe) de un pictor (fin observator de nuanțe coloristice). 2.2. Factori caracteriali tc "2.2. Factori caracteriali " a. Predispozițiile și capacitățile intelectuale nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină inventator ori creator de artă. Faptul de a-ți veni o idee nu e suficient pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie demonstrată, se impune crearea unui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
colegii de serviciu, învățând să-și expună și să-și susțină punctele de vedere în cadrul grupului. Bineînțeles că folosirea unui stil sau a altuia de soluționare a conflictelor ține de anumite trăsături de personalitate, cum ar fi cele temperamentale sau caracteriale, dar mediul, respectiv compania în care angajatul își desfășoară activitatea are o contribuție, o influență destul de mare în formarea acestor stiluri, fie prin încurajarea, fie prin dezaprobarea lor. Diferențele existente între cele două grupuri de subiecți, precum și corelațiile semnificative din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fi distorsionate în favoarea imaginii-stereotip prezente în grup, adică tipurile respective sunt uneori mai degrabă în ochii și mintea grupului decât în realitate. Cele două explicații se află îndeobște în raport de complementaritate. Între profilul constituțional și cel de personalitate (însușirile caracteriale) s-ar putea să existe o corelație și ca rezultat al determinării în aceeași direcție de către substratul genetic a fenotipului și psihotipului, chiar dacă nu în sensul indicat de Kretschmer și Sheldon (Allport, 1984). Pe de altă parte, după cum am văzut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o sferă extrem de largă, În sensul ca ea include toate acele situații ale copilului și tânărului care merg de la copilul fără familie până la adolescentul criminal, unde intră: deficiențele cauzate de infirmități și disfuncții somatice; deficiențele psihointelectuale și tulburările afective și caracteriale; fenomele de devianță provocate de mediul socio-familial și erorile de educație; fenomenul de vagabondaj și delincvența . Integrarea școlară a copiilor cu probleme de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
a normelor, În scopul Înlăturării ambiguității acestora; creșterea solidarității emoționale a grupului; producerea unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile caracteriale. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportanentelor indezirabile mediului școlar. Orice copil poate Întâmpina dificultăți de Înțelegere sau de adaptare la mediul școlar datorate unor cauze. Colaborarea Între elevi
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
Împotriva barierelor restrictive impuse de normele morale, indicând o anumită stare de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este caracteristică fie unor tipuri degenerate de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări, lipsiți de modele sau formați sub influența unor modele negative etc. În sensul acesta, conștiința pervertită este expresia unei naturi deviante sau pur patologice a persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însă selectivă. Eu Îmi aleg prietenul după un model ideal personal, care este interior persoanei mele. Din acest motiv, fiecare persoană are prietenii care i se potrivesc, sau pe care-i merită. Prietenii unei persoane sunt reflexul imaginii sale psihologice, caracteriale și morale. De aici și proverbul: „Spune-mi cu cine te Însoțești ca să-ți spun cine ești”. Fiecare individ se vede și se recunoaște pe sine În prietenii și În prieteniile sale. Stabilitatea, seriozitatea, durabilitatea unei prietenii depind de caracterul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-se În felul acesta accentul nu pe aspectul structural și dinamic, ci pe cel al frecvenței statistice. Toate clasificările psihologice privind tipurile de personalitate sunt de acord În a recunoaște existența a trei categorii principale de tipuri: somatofizice, psihologice și caracteriale. În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În această privință, lucrurile sunt bine stabilite. Psihologia Morală urmărește Însă delimitarea unor tipuri morale de personalitate care, departe de a schimba sau de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a contrazice tipurile psihologice, le aduc o completare, prin sublinierea raportului dintre psihic și moral. Tipurile caracteriale sunt limitate de către mulți specialiști, cadrele tipologice despre care unii autori cred că răspund intențiilor Psihologiei Morale. După părerea acestor specialiști, tipurile caracteriale răspund necesităților de a explica tipurile morale. Trebuie să admitem că lucrurile sunt mult mai nuanțate și că este absolut necesar, pentru definirea și delimitarea acestor tipuri de personalitate, să se aibă În vedere, În primul rând, corelația dintre psihic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală permanentă. Persoanele care acordă ajutor Cine sunt persoanele care pot acorda ajutor? Practic, orice persoană, Întrucât fiecare individ are o stare potențială morală de „a-fi-cu-și-Împreună-cu-celălalt”. În ceea ce privește ajutorul, acesta depinde foarte mult de structura sufletească, intelectuală, morală, educativ-culturală, religioasă și caracterială a celui care se angajează În acțiunea de ajutorare. În sensul acesta, J. Moore pune un mare accent pe aptitudinile persoanelor care Își consacră timpul și activitatea ajutorării celorlalți, „ocrotirii persoanelor aflate În dificultate”. Este adevărat că toți vor să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ă. Nebunul este imaginea tragică a damnatului care, Împotrivindu-se voinței zeilor, primește pedeapsa nebuniei. bă Nebunul ca personaj comic, sub Înfățișarea bufonului, apare În Renaștere și, odată cu acesta, apare și nebunia, ca „personaj critic”, care arată și comentează defectele caracteriale ale oamenilor, având prin acest rol de caricaturizare o funcție de catharsis social. Însuși Nebunul, ca personaj comic are aspectul unei caricaturi umane care distrează asistența dar strecurând Însă În acest context și elemente critice morale. că Nebunul ca personaj pasional
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
glischroid, vâscos, epileptoid; d) tipul displastic, în care nu intră nici una din clasificările de mai sus, împrumutând trăsături de la fiecare; acesta este din punct de vedere temperamental apropiat tipului exploziv, epileptic. Fiecăruia dintre tipurile enumerate îi corespund o anumită configurație caracterială și o anumită formă de sănătate mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru obținerea unor avantaje; afecțiuni psihice induse prin sugestie, de tipul ipohondriei, sau bolnavi imaginari (stări ipohondriace); crize scurte, de tipul unor accidente emoțional-afective și vegetative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală, factorii de protecție sunt cei care mențin sau favorizează starea de sănătate mintală. S-ar părea că există aici o suprapunere de termeni. Trebuie însă precizat că factorii de protecție sunt legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dirijării lor adecvate sau a corectării lor, în cazurile în care apar tulburări ce amenință sănătatea mintală a individului. Instinctele grupează pulsiunile, trebuințele, tendințele, totalitatea actelor reflexe automate și inconștiente cu care individul se naște și care poartă amprenta tipului caracterial al personalității acestuia. S. Freud pune instinctele la baza vieții psihice, acordând cea mai mare importanță instinctului sexual. A. Adler vorbește despre tendințele sau instinctele orientate către putere, către voința de afirmare și dominare a individului, valorificând în acest sens
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate mintală, constituind un stimulent al acesteia din urmă. Spre deosebire de ea, inactivitatea are consecințe extrem de negative (cu forme și intensități diferite). Consecințele inactivității pot fi: biologice, de ordin fiziologic sau metabolic; psihice, de natură emoțional-afectivă, comportamentale și chiar de tip caracterial; sociale, reprezentate prin izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a imaginii de sine, a sentimentului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
parteneri; interesele materiale comune; nivelul social și profesional; aspectul moral și religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la tulburările afective, caracteriale și de comportament ale copiilor. Ei constată prezența indisciplinei școlare la copiii unici, a instabilității afectiv-temperamentale la primii născuți, a tulburărilor de vorbire la copiii intermediari și a nevrotismului la benjamini. b) Psihiatria familială relațională Aceasta se ocupă de analiza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracter cu totul special, fiind diferită de „nevroza-boală” din Clinica psihiatrică. 4. Nevroza de instituționalizare Nevroza de instituționalizare nu trebuie privită și înțeleasă ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sine predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice ce conferă subiectului o predispoziție mai mult sau mai putin accentuată de a trece la actul suicidar. Există dezechilibre caracteriale care favorizează tentativa.Impulsivul va avea motive futile ,va surprinde prin bruschețea actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
vizează depistarea și Înlăturarea sau atenuarea unor factori cauzali de natură individuală, organogenă sau neuropsihogenă, cu conținut patologic care În anumite cazuri predispun la conduite deviante, la acte antisociale. Astfel se impune depistarea precoce a copiilor și tinerilor cu tulburări caracteriale și comportamentale, cu instabilitate emotivă și tendințe agresive, a celor cu tendințe spre psihopatii sau alte boli neuropsihice Încriminate, de multe ori În delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
fie curent utilizat încă de la începutul secolului al XVII-lea. J. Boehme va scrie în 1620 o Psychologia vera în care tratează destinele eschatologice ale sufletului uman. Cercetările și interesul științific începe să se orienteze, în această perioadă, asupra investigării caracteriale. Putem afirma că din acest moment începe să se configureze domeniul psihologiei ca știință. Pentru G. Gusdorf „fiecare știință reprezintă un punct de fixare pentru o atenție epistemologică, în contextul global al gândirii la un moment dat”. Aceasta implică o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]