928 matches
-
în frunte și altare. ----------------------------------------------- Publicată în „ZARATHUSTRA”, ianuarie 1941, Buzău, placheta 3 și „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 10, din 7 martie 1942 PORTRET Eu sunt sălbatec ca un vis Ce noaptea liniștea sugrumă, Ca un profet păgân închis În carapacea mea de humă. Eu sunt înalt ca un stindard Ce-i ros de umbră și de glorii, Ca un păcat spălat de nard În patruzeci de purgatorii. Eu sînt pribeag ca un strigoi Ce scuipă lumea cu blesteme, Ca un
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
noi, cu un peisaj cum nu mai văzusem. Peste tot pomi înfloriți, livezile de pruni revărsau perdele albe de fulgi, roz-aurii piersicii, se îmbrăcaseră în verde strălucitor pădurile și pajiștile, apa în vale clipocea limpede peste bolovanii suri ca niște carapace de țestoase (Valea proscrișilor). Uneori momentul descrierii este atât de scurt ca reflexia razelor de soare pe lama coasei, dar rolul acestuia este decisiv: Dimineața atârnă plumburie (Vâltoarea). Astfel, prin referire la ritmul circadian, autorul oferă un reper temporal, o
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1481306474.html [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
pace, de prietenie, de însăși dragostea cu tot ceea ce înseamnă ea în noi. Atașamentul de a ma prinde sau agăța de cineva pentru a-mi da acela tot nu-I altceva decât - egoism pur, prin care nu se iese din carapacea proprie, unde în permanență aflându-mă, nici eu nu mă pot cunoaște, ce-aș mai putea spune despre iubirea mea proprie...? În acest caz, mereu mi-ar trebui câte cineva care să mă facă fericit, și în puține cuvinte să
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
simțise că ei nu sunt coautori la efemer și temporalitate, ci că trăiau aceea vibrașie ănaltă care aprindea sângele, izbea închipuirea, trezea sufletul și mișca printr-o forță miraculoasă, întreg Universul. Ce urmase apoi apoi?Ca la o naștere, în carapacea întunecată a ei se aprinseră luminile, iar, printr-un ochi din afara realității s-au privit unul pe altul, și au simțit libertatea miraculoasă a cântecului în nemărginirea sufletelor lor. Zâmbi când îi veni în minte primul ei,,da” și primul
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
bietului copil. Nicolae nu se așteptase la reacția dură a Laurei, se obișnuise ca ea să-i înghită toate mojiciile. Tăcerea Laurei era o pavăză de apărare împotriva durității cu care se manifesta tot mai des Nicolae, se închisese în carapacea sa și își descărca toate emoțiile, prietenului său, jurnalul de suflet. Pentru Laura,orele cu copiii erau o adevărată plăcere, diminuându-i starea se surescitare, iar, când ajungea acasă, oricât ar fi fost de obosită, își lua copilul și colindau
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463597191.html [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților generate de morala creștină, ne îndreptăm de data aceasta gândul către un alt tip de personaje ilustrate de către diverși autori prin arta incitantă a scrisului (figuri emanând un puternic miros de diavol izvorât din înseși faptele vremelnicului
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1418429188.html [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
Pe drumul spre apus mai fac un pas Și pun pecete vieții înc-un an Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas. Cotidianul meu, banal cancan, Îmi lasă veșnic sufletu-n impas. Mă pierd ades în vers Bacovian Și stând în carapacea mea retras Pecetluiesc cu viață înc-un an din volumul” Între două tăceri” Referință Bibliografică: Cât rătăcesc pe-un minutar de ceas (rondel) / Elena Glodean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2001, Anul VI, 23 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CÂT RĂTĂCESC PE-UN MINUTAR DE CEAS (RONDEL) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_glodean_1466700308.html [Corola-blog/BlogPost/378900_a_380229]
-
se surpă cuvintele în gură,le înghit, scap teafărși nu-mi vine să cred.... IV. LIBER SCHIMB, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdăm și nu închiși în carapace, trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcuș clapele unei orgi într-o catedrală așază-n inimi extaz. Nu ne istovește nimeni tăind oasele visului leagănul între stâlpii cerului, mișcare răcoroasă ca vântul. Liberi zburdăm
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
coamele timpului îmbătrânit. Nu ne așteaptă nimeni în fața porții de brumă niciun semn de mâhnire cernut prin site de argint, totul se întrupează în liberul schimb cu natura. Citește mai mult Nu ne întreabă nimeni, liberi zburdămși nu închiși în carapace,trăirea, ca molusca. În aripi vibrăm arcuri cu rotunjimi de con în urcușclapele unei orgi într-o catedralăașază-n inimi extaz.Nu ne istovește nimeni tăind oasele visuluileagănul între stâlpii cerului,mișcare răcoroasă ca vântul.Liberi zburdăm cu ceasuri sub pielePeste
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
de infeciență („eu nu pot”, „eu nu sunt în stare să...”); tendințe defensive și evazive, în special în relația cu părinții dar și în relația cu profesorii și chiar cu grupul de apartenență (atitudinea „homarului care urmează să rămână fără carapace” - F. Dolto, preluat de Duclos, Laporte și Ross); nevroze; tendințe de izolare; ticuri nervoase (motorii, verbale); tendințe de dependență față de cineva sau ceva; inconsecvență în relația cu semenii (nu prezintă încredere); nerăbdare în a asculta și opinia celorlalți, tendința de
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi by http://revistaderecenzii.ro/mircea-ruicu-rolul-comunicarii-in-ameliorarea-anxietatii-si-depresiei-la-adolescenti/ [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
mătase stătea liniștită împreună doar cu ea însăși, uitându-se pe geamul mașinii spre nemărginirile cerului...soarele strălucea fierbinte peste frisoanele retrăirilor nefaste...Ca într-o rezervație cu animale pensionate pe caz de prea multă viață ne retrăsesem fiecare în carapacea lui , meditând la meandrele unei vieți răstignite pe altarul hazardului și al durerii... Cine o fi responsabil de drumurile noastre? Poate noi, poate divinitatea, poate norocul, poate... Până la urmă, suntem toți ființe dificil de fixat în timp și în spațiu
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Maimuta_de_matase.html [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
și-a părăsit mama. Nu s-a putut familiariza cu dezbararea de copilărie, de nostalgie și de aspirația de a fi slujitorul bisericii, acasă. Dar nu numai misia de păstor al obștii l-a statornicit la Buhuși, preoția nefiindu-i carapace. Alegerea sa are resorturi sufletești a toate și mult mai profunde! Azi, părintele, deși e mai singur fără mama deplânge în tăcere și cu demnitate despărțirea de ea. Legile vieții și cele de dincolo de viață nu pot fi strămutate de
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1415554214.html [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
minunății. Zina nu-și mai putea lua ochii de la muscă. Tot privind-o, începea să simtă cum un sentiment care-i părea atât de cunoscut, începea să-și croiască loc spre suprafața conștiinței sale, tot așa cum un pârâiaș reușește erodând carapacea unei pietre calcaroase, să iasă la suprafață. Și treptat, în ochii cu pupilele dilatate asupra muștei, părea să se șteargă imaginea acesteia și în locul ei se contura o altă imagine; nu a muștei ci... a ei. Era ea, lunecând prin
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
multă literatură... Am simțit ca oamenii au nevoie de scrierile mele... iar criticii, în majoritatea lor, au scris la modul laudativ despre cărțile mele. Însă eu mă feresc de laude și nu iau în seamă critica învăluită în elogii! Sub carapacea ei se ascunde deseori sâmburele veninului! George ROCA: Sunteți director al revistei „Agora literară”. Aceasta este publicația centrală a Ligii Scriitorilor Romani? Mai sunt și alte reviste aparținătoare de aceasta? Al Florin ȚENE: Desigur! Dau doar câteva exemple: „Cetatea lui
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
lui Arin care își scoase de îndată sabia lui lungă și curbată! Începu o luptă aprigă între fiul lui Triton și Valkan. Monstrul mușca cu ambele capete, dar de fiecare dată își mai pierdea câte un șir de dinți în carapacea rezistentă a țestoasei. Pe când cei doi erau mai înfierbântați, din defileu apăru Coral, bătrâna prezicătoare a oceanului. - Vino la mine, Anemona, eu am să te salvez și am să te duc la palatul tatălui tău, strigă ea peste vârtejul stârnit
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1442372158.html [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
prin omătul afânat. Nici nu simțeam că suntem uzi până la piele, ci doar că eram numai noi doi, în primul nostru concediu, într-un peisaj ca în filme, cei mai fericiți oameni de pe pământ. Obrajii lui Genny erau roșii, precum carapacea racilor din amintirea copilăriei mele și radiau de fericire. Când am intrat în cameră eram complet uzi, dar cine se uita la asta? Trăiam prin toți porii această minunată senzație, singuri - în mijlocul peisajului de basm. Ea era pentru prima dată
LUNA DE MIERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444995235.html [Corola-blog/BlogPost/343281_a_344610]
-
desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților ... Citește mai mult „Dar este o lașitate a nu vorbi despre tristețe,nimicnicie și alte evidențe ale vieții.” Emil CioranS-a vorbit de-a lungul timpului despre un om reprezentativ al Renașterii - exponent definitoriu al unei epoci
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
desigur, întru alegerea felului personal de a-și trăi viața și de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților ... XXII. MAGDALENA ALBU - MALADIA FRICII ȘI ZEUL ÎMPĂIAT, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1334 din 26 august 2014. „Odată am avut părinți. Am avut surori. Prieteni. O casă. Un pat. Am avut cerul și soarele
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
nu aud modul prin care se propagă anumite idei despre sex, insistența prin care se încearcă să-mi deschidă privirea și să-mi destupe auzul, chiar obstinența atâtor și atâtor non-pareri despre acest fapt, mă fac să-mi ies din carapace de multe ori recoltându-mă...! De-a lungul vremilor specialiști în psihologia cuplului au tras concluzia nefericită precum că nu lipsa sexului produce nefericire, pentru că acesta e, așa cum o fi, mai vioi ori mai bleguț(dar, poate fi așa din
S-AR NUMI INTIMUL...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1437861532.html [Corola-blog/BlogPost/344042_a_345371]
-
prin omătul afânat. Nici nu simțeam că suntem uzi până la piele, ci doar că eram numai noi doi, în primul nostru concediu, într-un peisaj ca în filme, cei mai fericiți oameni de pe pământ. Obrajii lui Genny erau roșii, precum carapacea racilor din amintirea copilăriei mele și radiau de fericire. Când am intrat în cameră eram complet uzi, dar cine se uita la asta? Trăiam prin toți porii această minunată senzație, singuri - în mijlocul peisajului de basm. Ea era pentru prima dată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399829280.html [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
cu trotineta, să mă ia. Se priviră un moment, izbucnind în râs. -Știi ... credeam că ești mai retras. Mi-am dat seama că-ti iubești fanii, ai făcut multe opere de caritate, însă te simțeam restrictiv, oarecum distant, intr-o carapace protectoare. Se pare că m-am înșelat. -Nu ești singura. Alții au depășit cu mult limitele realității. Nu vor să accepte, că sunt un om în carne și oase, două mâini, două picioare, nas, urechi ... sentimente. -Nu vor accepta niciodată
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Surprize_camelia_constantin_1340654830.html [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
a fost găsit. O stradă de vreo 600 de metri, pe care o străbați în maximum 10 minute, ne-a ținut ore în șir sub soarele verii, mai apropiați unii de ceilalți, mai aproape de oraș, dincolo de zidurile clădirilor și de carapacea mașinilor. Vă lăsăm cu o galerie de imagini și ne revedem și anul viitor, pietoni în Capitală!
Oameni şi poveşti de la Street Delivery 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2861/oameni-si-povesti-de-la-street-delivery-2012 [Corola-blog/BlogPost/99330_a_100622]
-
a scufundat pluta și au rămas cei doi părinți pe insula nemaiavând cu ce-și să-și aducă apă. După opt luni au venit pe insula niște monahi de la Rait și i-au găsit pe amândoi morți; pe dosul unei carapace de broască au găsit scris: " Avva Grigore faronitul a murit după ce nu băuse apă douăzeci și opt de zile; eu, însă, am ajuns până în ziua a treizeci și șaptea fără să beau apă". I-am găsit pe amândoi întregi, i-am luat
LIVADA DUHOVNICEASCA (39) de ION UNTARU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382672597.html [Corola-blog/BlogPost/347192_a_348521]
-
căutând perla primei iubirii tăcute,/ Enigmă a Adolescenței. La granița Paradisului/ Cuvântul nescris. Doar noi facem pasul...dincolo, /Prin vreme. Ca să ne regăsim în el, ca într-o apă. / Suntem lunaticii adolescenți din făurarul Timpului. Câteodată, culegătorii de perle sparg carapacea/ Tăcerii lui. Trecem linia prin iubire, doar tu și eu./ De câte ori am fost ilegal în adolescența Cuvântului ?!” (cf. Ilegal în adolescența cuvântului). Logos-ul Adolescenței este, deci, “ilegal”, în sensul că va crea/isca, dinăuntrul Demiurgiei Iubirii, alte legi (al
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_botez_cronica_la_vo_elisabeta_iosif_1386758438.html [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
multă literatură... Am simțit ca oamenii au nevoie de scrierile mele... iar criticii, în majoritatea lor, au scris la modul laudativ despre cărțile mele. Însă eu mă feresc de laude și nu iau în seamă critica învăluită în elogii! Sub carapacea ei se ascunde deseori sâmburele veninului! George ROCA: Sunteți director al revistei „Agora literară”. Aceasta este publicația centrală a Ligii Scriitorilor Romani? Mai sunt și alte reviste aparținătoare de aceasta? Al Florin ȚENE: Desigur! Dau doar câteva exemple: „Cetatea lui
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]