477 matches
-
Gramsci, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V. Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. 8 Idem, Opere Alese, trad. Eugen Costescu, titlul original, "Opere di Antonio Gramsci" (Einaudi), Editura Politică, București, 1969, p. 212. 9 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., p.131. 10 Antonio Gramsci, Opere Alese, op. cît., p. 212. 11 Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino, 1955. 12 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p. 89. 13 Idem, Crearea statului italian
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
212. 11 Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino, 1955. 12 Ioana Cristea (Drăgulin), Școli de gândire în abordarea fenomenului risorgimental, op. cît., p. 89. 13 Idem, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 14 Antonio Gramsci., Quaderni del Carcere, op. cît., pp. 2038-2039. 15 Ibidem, p. 2011. 16 Giampiero Carocci, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pp. 2038-2039. 15 Ibidem, p. 2011. 16 Giampiero Carocci, Îl trasformismo dall' Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, , p. 1238. 18 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Unità ad oggi, Edizioni Unicopli, Milano, 1997, p. 7. 17 Antonio Gramsci, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, , p. 1238. 18 Antonio Gramsci, Quaderni del Carcere, op. cît., vol. III, p. 2012. 19 Ioana Cristea Drăgulin, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, op. cît. 20 Guido Liguori, Pasquale Voza (îngrijita de), Dizionario Gramsciano 1926-1937, Carocci editore, Romă, 2009, p. 861. 21 Antonio Gramsci, Enzo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Romă,1978. Idem, Îl Risorgimento, Einaudi, Torino 1955. Idem, "Socialiti e fasciști" (Socialiști și fasciști), în (ediție îngrijita de) Guido Liguori și Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V.Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. Idem, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Scrieri (1914-1926), Editura Adenium, Iași, 2015, p. 198. Idem, Quaderni del Carcere, (îngrijita de) V.Gerratana, vol. I, Einaudi, Torino, 1977, p. 681. Idem, "Îl trasformismo come una formă della rivoluzione passiva nel periodo 1870 în poi", în Quaderni del Carcere, op.cit., vol. III, , p. 1238. Idem, "L'alibi degli intellettuali borghesi", în l'Unità, 10 octombrie 1925, publicat în Idem, La costruzione del Partito comunistă: 1923-1926, Einaudi, Torino, 1980, p.413. Idem, "La Stampa e i fasciști", în L'Ordine
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
processo di egemonizzazione politică. Note 1 Cfr. L. Wittgenstein, Ricerche Filosofiche, Einaudi, Torino 1967, p. 118, §243. Sull'argomento și veda soprattutto S. Kripke, Wittgenstein on Rules and Private Language, Basil Blackwell Publishing, Oxford, 1982. 2 Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001, vol. ÎI, pp. 1375-1395 - p. 1383. 3 Ibidem, p.1394. 4 Ibidem, p.1382. 5 Ibidem, p.1392. 6 Ibidem, pp.1392-1393. Bibliografie GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001. KRIPKE S., Wittgenstein on Rules and
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Blackwell Publishing, Oxford, 1982. 2 Antonio Gramsci, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001, vol. ÎI, pp. 1375-1395 - p. 1383. 3 Ibidem, p.1394. 4 Ibidem, p.1382. 5 Ibidem, p.1392. 6 Ibidem, pp.1392-1393. Bibliografie GRAMSCI Antonio, Quaderni del carcere, Edizione Einaudi, 2001. KRIPKE S., Wittgenstein on Rules and Private Language, Basil Blackwell Publishing, Oxford, 1982. WITTGENSTEIN L., Ricerche Filosofiche, Einaudi, Torino, 1967. Croce e lo stato (Croce and the State) Angelo CHIELLI Abstract. The essay analyzes the concept of
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
celeste, confondendo îl piano del peccato con quello dell'effettivo bisogno delle sterminate masse di indigenți che popolano îl pianeta 40. Îl Grande Inquisitore, allora, un vecchio novantenne che compare all'improvviso nella trama del romanzo, ordina di mettere în carcere Gesù, îl profeta atteso, spesso scambiato dal popolo per un novello Elia, rimproverandogli di aver consegnato la fede a un atto di libertà, proponendo cioè agli uomini un compito del tutto superiore alle loro forze 41. La missionarietà, per l
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
copilăroasă, având în vedere că era prima ninsoare mai zdravănă din acel an... Cioancă zisese mai întâi, după ce își aprinsese una din mărășeștile lui puturoase: Io... dacă era după mine... io îți ardeam o lună dă zile la mititica... la carceră, filfizonule,... cu apă ș-o cojă dă pâine, atâta!... și consemn trei luni să nu te mai duci duminica la curve și să ți-o iei la labă, la mititica, m-auzi?! Cioancă parcă dădea în bobi. Cum era nou
Recrutul (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10219_a_11544]
-
voie să ne așezăm la umbra lui”. Sau: „Seara, cînd ne întorceam frînte de oboseală, cînd eram de serviciu, trebuia să curățăm 600 kg de cartofi, doar cu coada lingurii, căci doar atîta aveam”. Fumatul unei țigări era pedepsit cu carcera: Nu știu cum, dar eu n-am apucat să sting repede țigara la apariția «Mareșalului», unul dintre milițieni. M-a prins și așa am făcut cunoștință cu «carcera». Ce erau carcerele? În spatele barăcii erau un fel de cutii de păpuși din scîndură
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
doar cu coada lingurii, căci doar atîta aveam”. Fumatul unei țigări era pedepsit cu carcera: Nu știu cum, dar eu n-am apucat să sting repede țigara la apariția «Mareșalului», unul dintre milițieni. M-a prins și așa am făcut cunoștință cu «carcera». Ce erau carcerele? În spatele barăcii erau un fel de cutii de păpuși din scîndură, urcate pe cîteva trepte. Nu puteai sta decît drept în picioare și nu te puteai mișca. Amărîta de lîngă mine a țipat tot timpul: «Mamă, mamă
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
lingurii, căci doar atîta aveam”. Fumatul unei țigări era pedepsit cu carcera: Nu știu cum, dar eu n-am apucat să sting repede țigara la apariția «Mareșalului», unul dintre milițieni. M-a prins și așa am făcut cunoștință cu «carcera». Ce erau carcerele? În spatele barăcii erau un fel de cutii de păpuși din scîndură, urcate pe cîteva trepte. Nu puteai sta decît drept în picioare și nu te puteai mișca. Amărîta de lîngă mine a țipat tot timpul: «Mamă, mamă, de ce m-ai
Un „element dubios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3056_a_4381]
-
-i muncă pentru femei! Rosti clar și răspicat: „Împușcați-mă! „Noi deportații urmăream muți de spaimă ce putea urma după cutezanța rusoaicei Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă”, îmi povestește doamna... „și am urmărit-o din priviri pe Jenia, cum o escortau doi soldați înarmați, până la carcera care de fapt nu era decât o groapă adâncă săpată
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă”, îmi povestește doamna... „și am urmărit-o din priviri pe Jenia, cum o escortau doi soldați înarmați, până la carcera care de fapt nu era decât o groapă adâncă săpată în pământ. N-avea scară, decât un acoperiș sprijinit de patru bârne și fără nici un perete. Au îmbrâncit-o de sus. Unul dintre soldați i-a luat pufoai-ca, după care
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
Pătrășcanu. Era apreciat de deținuți pentru modul în care împărțea mâncarea; într-o zi fasolea era necoaptă, mucegăită, fermentată și pentru că a refuzat să o împartă și nu a cerut iertare, a fost considerat instigator și trimis o săptămână la carceră (o celulă mică la subsol, cu apă pe jos, fără scaun și pat). Ca la Auschwitz În perioada 15 noiembrie 1950 - 27 august 1953, dl Cosma s-a aflat în colonia de muncă Capul Midia, unde șefii de detașamente erau
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
poți să lupți împotriva a ceva care nu există? Deci voi dovediți prin aceasta că Dumnezeu există și că voi sunteți vrăjmașii Lui!”. Și aceia îl luau iar la bătaie... A fost aruncat patru zile în „frigider”. Era numită „frigider” carcera, celula cea mai întunecată și mai adâncă, unde era mai tot timpul gheață pe jos, pe betonul acela mâncat și unde erau tot felul de mizerii. A fost aruncat acolo în carceră împreună cu un tânăr ucenic al lui, și știau
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
aruncat patru zile în „frigider”. Era numită „frigider” carcera, celula cea mai întunecată și mai adâncă, unde era mai tot timpul gheață pe jos, pe betonul acela mâncat și unde erau tot felul de mizerii. A fost aruncat acolo în carceră împreună cu un tânăr ucenic al lui, și știau că cei care erau în carceră nu mai primesc nimic de mâncare și de băut zile întregi, tocmai ca să fie lăsați să moară. Părintele Daniil i-a zis profesorului Mihai Rădulescu, ucenicul
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
mai adâncă, unde era mai tot timpul gheață pe jos, pe betonul acela mâncat și unde erau tot felul de mizerii. A fost aruncat acolo în carceră împreună cu un tânăr ucenic al lui, și știau că cei care erau în carceră nu mai primesc nimic de mâncare și de băut zile întregi, tocmai ca să fie lăsați să moară. Părintele Daniil i-a zis profesorului Mihai Rădulescu, ucenicul lui care era condamnat cu el la carceră, să nu facă nimic altceva decât
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
știau că cei care erau în carceră nu mai primesc nimic de mâncare și de băut zile întregi, tocmai ca să fie lăsați să moară. Părintele Daniil i-a zis profesorului Mihai Rădulescu, ucenicul lui care era condamnat cu el la carceră, să nu facă nimic altceva decât ce îi spune el. Și s-a întins Părintele Daniil pe jos în semnul crucii, cu brațele deschise larg, cu fața la pământ și i-a zis: „Așază-te peste mine, cu fața în sus, și
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
moment foarte frumos pentru noi. În noaptea Paștelui și în ziua de Sfintele Paști, ne dădeau varză acră cu apă, că așa erau foarte cinici, doreau să-și bată joc de noi și de credința noastră. Când te băga la carceră vreo trei zile pentru că ai cântat vreo colindă, te simțeai fericit. Momentele acestea frumoase noi nu le-am mai avut în libertate. Desigur că în închisoare au fost fel de fel de oameni. Cine a fost bun afară, înainte, a
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384529_a_385858]
-
spațiul cifrelor care semănau cu semne de păsări și pești, apărute brusc pe hârtiile lui contabile, sub magia luminii și umbrelor. Eu însămi, pradă unei noi neliniști, răsfoiam un album cu gravuri de Piranesi, hoinărind printre gânduri, rătăcind în labirintele carcerelor imaginare, trecând de la o stare de prizonierat la una de proaspăt eliberat și încercând să găsesc o cale de ieșire din întuneric. Când toate foile de hârtie fuseseră umplute de cifre cu aer de păsări și pești, ascunzând formula magică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
a lungul coridorului plin de tropot de picioare, de glasuri și de strigăte; ieșii pe palierul scării. După ce închisei ușa după mine, și zgomotele se contopiră într-un vuiet confuz, privii în jur. Cu un palier mai jos, lângă ușa carcerei care nu mai fusese folosită în ultimii zece ani și de care atârna un lacăt ruginit, stătea Burkeviț. Era așezat pe scări, cu spatele la mine. Stătea chircit, cu coatele pe genunchi, cu capul în palme. Începui să cobor scările foarte încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care a mărșăluit a cincea unitate de infanterie staționată la Maribor; numele ofițerilor și subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit cînd se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul e banal, ca orice stagiu și orice detașare, numai că acel Požarevac sau cele șapte luni În cazarmă, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nu stă în loc doar pentru că unii suferă. Și ticăloșii rămân ticăloși. Poate că hazardul nu există, mi-am spus-o adesea. Suntem foarte egoiști când vine vorba de dramele personale. I-am uitat pe Belle de jour, Destinat, Josăphine în carcera ei, Mierck și Matziev. În momentul în care ar fi trebuit să fiu acolo, nu am fost, iar cei doi nemernici au profitat de asta pentru a-și face de cap, netulburați, crezând poate că moartea lui Clămence a picat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]