787 matches
-
clinic sau paraclinic) și clinică (detectabilă clinic). Bryan a descries stadiile evolutive ale transformării maligne: inițierea, creșterea, promovarea, conversia, propagarea și progresia. Inițierea este o etapă premalignă latentă caracterizată de modificări ireversibile ale AND-ului celulei stem sub acțiunea unor carcinogeni. Celulele inițiate se dezvoltă și se multiplică (creșterea). Sub acțiunea unor co-factori celulele inițiate se transformă în celule maligne (promoția). Aceste celule sunt supuse interacțiunii cu gazda selectându-se clonele ce vor dezvolta tumori (conversia). Urmează propagarea caracterizată de înmulțirea
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ineficace. 17.5. METODE DE DIAGNOSTIC șI STADIALIZARE Stabilirea diagnosticului tumorilor se face pe baza examenului clinic și a explorărilor paraclinice, cu o mențiune specială pentru examenul anatomopatologic. Anamneza poate identifica o serie de factori predispozanți genetici, imunitari, expuneri la carcinogeni, stări și/sau leziuni precanceroase. Vor fi reținute și semne necaracteristice ca: astenia, scăderea apetitului, scăderea în greutate, mici sângerări, tulburările de tranzit etc. Toate aceste semne vor direcționa examenul clinic. Examinarea fizică trebuie să fie completă și atentă. Va
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
consumul de alcool (exprimat în grame alcool 100% pe zi sau săptămână afectare hepatică), droguri inhalatorii sau injectabile etc.; trebuie evidențiate condițiile propriu-zise de muncă: mediu cu pulberi (mineri, forjori, agricultori), substanțe alergice (țesători, combinate chimice, etc.), expunerea la substanțe carcinogene (azbest, gudroane etc.), obiceiurile alimentare, ultimele tratamente medicamentoase efectuate; istoricul bolii surprinde evoluția cronologică a afecțiunii din momentul apariției primelor semne subiective și obiective și până în prezent; se vor nota: debutul afecțiunii (modalitatea acut, insidios, simptomatologia de debut), evoluția semiologiei
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
asociați cu adenocarcinomul esofagian sunt mai puțin bine definiți. 13 Cancerul pavimentos (scuamos) Fumatul Consumul de alcool (tare) Etnicitate (americani negri) Sex (la bărbați) Iritante mucoase expunere prelungită la băuturi foarte fierbinți (aromatice) stenoza radică achalazia leziuni caustice Expunere la carcinogene nitriți alimentari toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite și deficit de fier) Adenocarcinoame Refluxul gastro-esofagian
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
dintre grupa sangvină A și cancerul gastric, riscul fiind mai mare de 1,2 ori față de cei cu grupa 0. Această diferență a fost pusă pe seama secreției de mucopolizaharide la pacienții de grup A și o mai mare susceptibilitate la carcinogenele ingerate. Această diferență s-a remarcat la tipul difuz (după clasificarea Lauren) nu și la cel intestinal. În întreaga lume riscul cancerului gastric este invers proporțional cu starea socioeconomică. Dacă expunerile profesionale nu par să aibă importanță este dificil de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
straturile superficiale ale peretelui esofagian. Este localizată la o arie mică sau mai mare nu poate fi multifocală, considerată ca tip de extindere superficial. Se consideră că apare la indivizi cu anumită susceptibilitate și este rezultatul unei expuneri prelungite la carcinogene pe o mucoasă instabilă. Uneori apare ca leziuni plate datorită creșterii esențial intraepitelial sau submucos, dar prin creștere pot apare arii mai ridicate cu ulcerații și invazie în profunzime, invazia vasculară ca și metastazarea ganglionară. Prognosticul este variabil și depinde
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
rezecției sau citologie de impregnație după extirparea tumorii. După rezecție numărul celulelor este redus, probabil fiind mascate de polimorfismul și de celulele mezoteliale și în plus datorită faptului că celulele maligne existente aderă la peritoneul normal sau denudat. Prezența antigenului carcinogen embrionar în cavitatea peritoneală în timpul gastrectomiei se corelează pozitiv cu numărul redus de supraviețuiri. Este logic să considerăm că producția locală de antigen carcino embrionar (CEA) de către celulele canceroase din cavitatea peritoneală este cel mai important factor în determinarea valorii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mg aspartat de magneziu și 10,42 mg clorură de zinc. Se cer: a) raportul molar dintre combinațiile aflate în produs; b) raportul masic dintre cationii aflați într-un comprimat. 15 Azotatul de cadmiu este un compus foarte toxic, fiind carcinogen. Doza letală medie este de 300 mg/kg. Să se calculeze masa ionilor de cadmiu ce determină decesul unui om de 80 kg. 5.4 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL (n-2)f 5.4.1 Lantanidele
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după Sell S., 2003Ă. Celulele stem Primele demonstrații ale prezenței celulelor stem hepatice aparțin lui Farber E. (1956Ă care le-a constatat la șobolanii tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și în prezent. În anumite circumstanțe, aceste celule se transformă fie în hepatocite, fie în epitelii ductulare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
chirurgicală față de aceste leziuni nu ajută la prevenirea cancerului oral, întrucât întrega mucoasă orală prezintă modificări ce pot fi considerate pre-canceroase. Ansamblul acestor noi aspecte conduc la conceptul de „teren al cancerizării”, care poate fi pus în legătură cu expunerea la factori carcinogeni (cum ar fi tutunul sau alcoolul) a întregii mucoase care căptușește cavitatea orală. CHIMIOPROFILAXIA În ultimii ani, s-au testat diferite medicamente în ideea prevenirii acestor cancere. Această conduită medicală, numită chimioprofilaxie, este în mod particular necesară persoanelor care au
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
200 de ani, mai întâi la plante, apoi la animale și, în cele din urmă, la om. Astfel, se știe de multă vreme că înțepătura unor insecte provoacă astfel de fenomene în lumea plantelor, iar unele substanțe chimice au efect carcinogen, la animale și om. Până în prezent, se cunosc peste o sută de tipuri diferite de neoplazii, care afectează cele mai diverse țesuturi și organe umane. Aceeași diversitate de neoplazii este întâlnită și la animale, cele mai bine studiate fiind cele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cele de origine epitelială (carcinoamele), acestea reprezentând 90% din spectrul tumorilor umane. Frecvența mare a carcinoamelor are o explicație relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici carcinogeni, teratogeni și mutageni. Deși în țesuturile conjuctive se produc numai 10% din spectrul neoplaziilor umane, acestea sunt totuși prevalente la om, ca incidență. Concepția actuală despre transformarea malignă a celulei admite că procesul nu poate să apară printr-un singur
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
desfășurarea normală a diviziunii celulare. În esența sa, cancerul este un proces patologic multistadial. Exemplul cel mai concludent în ilustrarea multistadială a progresiei spre instalarea condiției de transformare malignă este oferit de apariția carcinomului de colon. În concepția modernă, unii carcinogeni chimici au rolul de inițiatori ai malignizării. Inițiatorii sunt carcinogeni care acționează prin efectul lor mutagen, dar, de obicei, singuri, ei nu produc malignizarea (deși uneori acționează atât ca inițiatori, cât și ca promotori, ai acestui proces), deoarece mecanismele de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un proces patologic multistadial. Exemplul cel mai concludent în ilustrarea multistadială a progresiei spre instalarea condiției de transformare malignă este oferit de apariția carcinomului de colon. În concepția modernă, unii carcinogeni chimici au rolul de inițiatori ai malignizării. Inițiatorii sunt carcinogeni care acționează prin efectul lor mutagen, dar, de obicei, singuri, ei nu produc malignizarea (deși uneori acționează atât ca inițiatori, cât și ca promotori, ai acestui proces), deoarece mecanismele de reparare a ADN sunt eficiente numai atunci când ele acționează rapid
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
esterii forbolului. Agentul promotor nu poate modifica metabolismul celulei, decât după acțiunea agentului inițiator. Rezultatul acțiunii sale poate fi reprezentat de alterarea structurii ADN sau schimbarea stării de diferențiere a celulei. Gudroanele rezultate din arderea țigaretelor par a avea acțiune carcinogenă de tip promotor. Studiul fenomenului de transformare malignă este deosebit de complex și realizat la nivele diferite - molecular, celular și organismic. Era geneticii moleculare în studiul neoplaziilor a început odată cu descoperirea „oncogenelor celulare activate ce acționează dominant”(Shih și colab., 1981
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în patru grupe principale: 1. sporadice; 2. cu grupare familială; 3. cu o cauză genetică cunoscută; 4. bazate pe mecanisme de rupere cromozomală. Majoritatea neoplaziilor sunt sporadice și sunt datorate acțiunii unor factorii de mediu: substanțe chimice mutagene și/sau carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea să reflecte o sensibilitate crescută a membrilor acestora la factorii de mediu cu efect clastogen / carcinogen
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
carcinogene, radiații, traumatisme. Mutațiile se detectează numai în celulele tumorale. Unele neoplazii, fără o bază genetică recunoscută, evidențiază o grupare în familii, ceea ce ar putea să reflecte o sensibilitate crescută a membrilor acestora la factorii de mediu cu efect clastogen / carcinogen. Puține malignități au o cauză genetică definită cu certitudine. Genele implicate au o importanță mai mare decât cele din forma sporadică și adeseori sunt aceleași. Exemplul clasic este gena APC, responsabilă pentru condiția moștenită a polipozei adenomatoase familiale (FAP), prima
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
activă. Inactivarea prin mutație a genelor de supresie a creșterii tumorale conferă celulelor capacitatea de proliferare autonomă, anarhică, necontrolată. Mutația genelor „de stabilitate genomică” face ineficient sistemul de reparare restituțională a leziunilor induse în ADN, sub acțiunea diferiților factori mutageni/carcinogeni. Apar astfel mii de leziuni stabile în ADN, care sunt transmise în descendență celulară. Ele pot afecta și genele implicate în controlul proliferării celulare. Mutația acestor trei tipuri de gene poate avea loc în celulele somatice generând neoplazii cu caracter
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Gena ATM conferă femeilor purtătoare un risc mai mare decât gena BRCA1 de a face neoplazii mamare. Persoanele aflate în risc trebuie să evite expunerea la iradiere, chiar minimală, fie ea și în scop medical. Răspunsul individual la acțiunea agenților carcinogeni care produc leziuni ale macromoleculei ADN este condiționat genetic și, în consecință, diferă de la un individ la altul. În cursul vieții individului uman se desfășoară aproximativ 1016 diviziuni celulare. Considerând rata mutației spontane de 1 la 106 diviziuni celulare, rezultă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
HSR). Integrarea cromozomală a DM-urilor este reversibilă, astfel că DM și HSR reprezintă forme interconvertibile ale ADN amplificat (fig. 17.1). Amplificarea unor secvențe endogene este indusă prin selecția celulelor pentru rezistență la anumiți agenți cu efect mutagen sau carcinogen sau cu efect citostatic. Astfel, methotrexatul (mtx) blochează metabolismul folatului, un precursor în sinteza bazelor azotate din nucleotidele ADN. Liniile celulare de ovar de hamster chinezesc (CHO) supuse unor concentrații progresiv ridicate de mtx, devin rezistente la acest medicament citostatic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutații genice în celula tumorală. Modificări genetice specifice sunt caracteristice unor tumori ce apar în anumite țesuturi (Cohet, 2001). În cursul dezvoltării celulelor tumorale, apar numeroase dereglări ale mecanismelor de reparare a leziunilor induse în ADN sub acțiunea mutagenilor și carcinogenilor, precum și perturbații ale apoptozei normale. Protooncogenele codifică pentru reglatori pozitivi, proteine care asigură un control pozitiv al ciclului celular, fiind funcționale în perioada dezvoltării embrionare, când se înregistrează ritmuri intense de diviziune în vederea realizării creșterii embrionului, diferențierii de țesuturi și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
identificării similitudinilor de secvență cu oncogenele dominante sau cu oncogenele recesive își are rostul, deoarece pe o asemenea cale ar putea fi identificate noi gene implicate în tumorigeneză, astfel că analiza genomică va trebui aplicată și în acest domeniu. Factorii carcinogeni fizici (radiații), chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
chimici (substanțe chimice mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mutagene) și biologici (virusuri oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene cu genom ADN sau cu genom ARN) induc neoplazii la animale și om. Experiențele de carcinogeneză experimentală la șoarece, hamster chinezesc și șobolan au dovedit că NU ORICE FACTOR MUTAGEN ESTE ȘI CARCINOGEN, DAR ORICE CARCINOGEN ESTE ȘI MUTAGEN. Carcinogenii chimici ca N-nitrozo-N-metilureea, N-nitrozo-N-metil-guanidina (NTG), nitrozoetilureea și 7-12-dimetilbenzen(α)-antracenul, acționează specific asupra protooncogenei ras, transformând-o în oncogenă celulară activă ras. O singură oncogenă ras nu este însă suficientă pentru inducerea stării de malignizare a celulei, fiind necesară cooperarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]