157 matches
-
Mavrocordat, mareșalul Curții Majestății Sale Regelui, comandorul Spiropol, inginerul Râmniceanu, inginerul Ștefănescu, directorul Navigației Fluviale Române, și doamnele Bengescu și Poienaru, doamne de onoare ale Majestății Sale Regina. La Isaccea familia regală a fost întâmpinată de către domnii "subprefect Alexandrescu, primar Cardaș, primarii de prin împrejurimi, cu eșarfele lor tricolore, notabilitățile din Isaccea și împrejurimi"3063. Nava pe care se afla familia regală a trecut prin fața portului Tulcea îndreptându-se spre localitatea Ceatal din Delta Dunării, "unde a rămas peste noapte"3064
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Isaccea, Chilia Veche și Mahmudia. Printre semnatarii telegramei expediate din Sulina se afla atât primarul orașului, domnul A. Petra, cât și ajutorul primarului, domnul D. Jalbă. De asemenea, telegrama expediată din Isaccea era semnată, printre alții, și de către domnul Ștefan Cardaș, președintele comisiei interimare din localitate, și domnul Zisu Psaropol, vicepreședintele comisiei. Telegrama expediată din orașul Chilia Veche era semnată de numeroși cetățeni, printre care și domnul Theodor Serian, primarul localității. La 20 februarie 1912 Direcția Administrației Generale a Personalului din cadrul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1971. Traduceri: Euripide, Ifigenia în Aulida, Cluj, 1879, Ifigenia în Taurida, Gherla, 1880. Repere bibliografice: Omagiu profesorului Petre Dulfu cu prilejul sărbătoririi sale la 29 mai de către foștii săi elevi și colegi, București, 1927; Gh. Cardaș, Petre Dulfu, „Albina”, 1936, 17; Petre Pușcașu, Vasile Alecsandri și Petre Dulfu, „Buletin științific”, seria A, Baia Mare, 1971, 171-178; Dicț. scriit. rom., II, 163-164; Datcu, Dicț. etnolog., I, 243. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
episcopului Daniil Vlahovici privitor la îngroparea morților. Materialele erau semnate de dr. Octavian Lupu, dr. Iosif Bulbucă, dr. Maria Maxim, dr. Iacob Câmpeanu, dr. Gh. Borcănescu, dr. Alex. Halchini, dr. Radu Josan, dr. Gh. Constantinescu, dr. Ioan Minulescu, dr. Maria Cardaș, dr. G. Posticescu, prof. univ. Orest Bucevschi, dr. Grigore Tăbăcaru, dr. Ioan Nandriș, dr. Vasile Blându, dr. Iulia Găină, dr. M. Teliman, dr.Casian Țopa ș.a. Aron Cotruș semna versuri. Revista era ilustrată de graficianul Constantin Tarnovschi. * Secera Secera, revistă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
limbi străine, susținerea de cursuri, seminarii, conferințe, instituirea de premii. Între membrii Institutului figurau, în 1922, Gheorghe Adamescu, George Baiculescu, A. Bădăuță, Al. Bogdan, Victor Brătulescu, Emilian I. Constantinescu, G. Murnu, D. Panaitescu, Scarlat Struțeanu, precum și studenții G. Călinescu, Gheorghe Cardaș, Șerban Cioculescu, D. Ciurezu, Ion Colan, Pompiliu Constantinescu, Mihail Gregorian, Teodora Ioachimescu, Alexandrina Istrătescu, Avram Todor. În anul întemeierii consiliul universitar de conducere era constituit din Mihail Dragomirescu - președinte, Constanța Marinescu - casier, Scarlat Struțeanu - redactor, N. Russu - secretar, Emilian I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
Paul Gherasim (membru în conducerea U.A.P. din R.S.R.), acad. Petru Jitariu - academician, prof. univ. la Iași; Const. Ciopraga (din Pașcani, fostul județ Baia; a urmat liceul la Fălticeni); Dan Nemțeanu - pictor scenograf la Teatrul de Comedie din București; Gh. Cardaș - istoric literar, folclorist ș.a. Orașul posedă peste 100 de case cu valoare culturală certă, încât e vorba de un oraș muzeu: un mic Weimar, o mică Florență. Ca aport la cultura națională - raportat la numărul de locuitori - ocupă locul I
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
l-ați făcut donând această fotografie 291 „Galeriei oamenilor de seamă” din orașul Dv. natal. Istoria literară se îmbogățește cu noi date despre M. Sadoveanu, poetul N. Vulovici ș.a. Am reținut sugestia Dv. de a cere explicații D-lui C. Cardaș 292 și C. Ghelemé293 asupra personalităților din fotografie. Piesa - de o deosebită valoare documentară, a și fost expusă în vitrină, iar numele Dv. va rămâne înscris în cartea de onoare a donatorilor din instituția noastră. Sunt plăcut impresionat de aprecierile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de peste hotare. Activitatea venerabililor Vasile Ciurea și Aurel George Stino, care ne au fost profesori, va rămâne o pildă vie de abnegație cu care 291 E vorba de o fotografie de epocă, în care apar personalități fălticenene marcante. 292 Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 293 Avocatul Constantin Ghelemé, fost coleg de gimnaziu cu pictorul Aurel Băeșu. A locuit pe Ulița Rădășenilor. Fost primar al Fălticenilor. 247 trebuie să lucrăm pentru valorificarea moștenirii culturale. Trăim într-o mică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Ciurea și Aurel George Stino, care ne au fost profesori, va rămâne o pildă vie de abnegație cu care 291 E vorba de o fotografie de epocă, în care apar personalități fălticenene marcante. 292 Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 293 Avocatul Constantin Ghelemé, fost coleg de gimnaziu cu pictorul Aurel Băeșu. A locuit pe Ulița Rădășenilor. Fost primar al Fălticenilor. 247 trebuie să lucrăm pentru valorificarea moștenirii culturale. Trăim într-o mică Florență, într un mic Weimar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Cu altă ocazie, voi încerca să vă prezint o listă. Secția de literatură are documente interesante, nu prea multe, adunate de întemeietorul Muzeului Fălticenilor, prof. V. Ciurea, încă din 1914. O parte au fost publicate de I. E. Torouțiu și Gh. Cardaș, în ampla lor lucrare „Studii și documente literare”. Din păcate, nu există la Fondul nostru nici o corespondență către Artur Gorovei și G. Tutoveanu. Poetul bârlădean a trăit la Fălticeni în perioada 1902-1903, ca institutor. Despre prezența sa în acest oraș
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bisericile din Oprișeni și Buciumeni - Fălticeni. Publicist. Istoric al culturii din zonă, culegător de folclor. 366 O referire, probabil, la unele extrase din ce am publicat în reviste sau Anuare, despre spiritualitatea fălticeneană. 303 2 Aglaia, învățătoare, căsătorită cu C. Cardaș, învăț.(ător) Rădășeni și Oprișeni. 3 Haralamb, profesor fizico-chimice, n. 1898 †1954. Înmormântat la Slătioara. 4 Toader, elev Șc. Normală P. Neamț, decedat. 5 Gheorghe, decedat prunc. 6 Nicolae, decedat prunc. 7 Maria, născută 1905, aug. 20, învățătoare, căsătorită cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Răvașul poporului”, revistă scoasă între 1907 1908 de Artur Gorovei și Mihai Sadoveanu la Fălticeni. 504 Emil Bratu, fiul învățătorului Alexandru E. Bratu; medic în Suceava, la Sanepid. Mi-a fost coleg de liceu la „Nicu Gane” în Fălticeni. 390 CARDAȘ, Constantin 505 1 C.P. Fălticeni, 23.VII.1972 Dragă d-le Dimitriu, Am nevoie de unele date, în legătură cu cei doi Matei Millo. Unul a fost actor 506 și a jucat în travesti în Baba Hârca 507 a lui V. Alecsandri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
amândoi din Spătărești? Mihai Lupescu (folclorist și învățător, n.m.) e tot acolo născut. În 1851, sau 1861509? E decedat în 1922. De n aveți alte izvoare, consultați-l pe dl. Ciurea. Veniți pe la noi. Vă aștept. Sănătate și bine. C. Cardaș 505 Constantin Cardaș (n. 1894 - m. nov. 1979), institutor, editor de reviste pentru învățători. Fratele scriitorului și folcloristului Gheorghe Cardaș. Ambii s-au născut la Drăgușeni, jud. Suceava. 506 Matei Millo - actorul (1814-1896) s-a născut la Stolniceni Prăjescu, în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mihai Lupescu (folclorist și învățător, n.m.) e tot acolo născut. În 1851, sau 1861509? E decedat în 1922. De n aveți alte izvoare, consultați-l pe dl. Ciurea. Veniți pe la noi. Vă aștept. Sănătate și bine. C. Cardaș 505 Constantin Cardaș (n. 1894 - m. nov. 1979), institutor, editor de reviste pentru învățători. Fratele scriitorului și folcloristului Gheorghe Cardaș. Ambii s-au născut la Drăgușeni, jud. Suceava. 506 Matei Millo - actorul (1814-1896) s-a născut la Stolniceni Prăjescu, în jud. Suceava, cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
1922. De n aveți alte izvoare, consultați-l pe dl. Ciurea. Veniți pe la noi. Vă aștept. Sănătate și bine. C. Cardaș 505 Constantin Cardaș (n. 1894 - m. nov. 1979), institutor, editor de reviste pentru învățători. Fratele scriitorului și folcloristului Gheorghe Cardaș. Ambii s-au născut la Drăgușeni, jud. Suceava. 506 Matei Millo - actorul (1814-1896) s-a născut la Stolniceni Prăjescu, în jud. Suceava, cu capitala Folticeni. A trăit și la Spătărești. 507 Operetă în două acte scrisă de actor; muzica de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Caba, M. (1983)- în funcțiune un nou obiectiv energetic, în cotidianul Flacăra Iașului, nr. 11628/9 dec. 1983. 18.Cantemir, D. (1973)Descrierea Moldovei, Ed. Minerva, București. 19.Caraman, P. (1988)Studii de folclor, vol.II, Ed. Minerva, București. 20.Cardaș , M. (1983)Mic lexicon ilustrat al noțiunilor de sistematizare, Ed. Tehnică, București. 21.Călinescu, R., Bunescu, A., Pătroescu, M.N. (1972)Biogeografie, E.D.P.. București. 22. Cămărășescu, I. (1928)Ghidul drumurilor din România, A.C.R.R., București. 23.Chirica, V., Tanasache, M. (1984
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Chișinău, 1944. Repere bibliografice: A., „Istoria vieții mele”, CL, 1908, 11; Ciobanu, Cultura, 194-200; N. Iorga, Neamul românesc în Basarabia, II, îngr. Iordan Datcu, București, 1997, 194-197; Aurel V. Sava, Crâmpeie din viața Basarabiei sub ruși, VBA, 1934, 7-8; Gheorghe Cardaș, Teodor Vârnav, PBU, 77-78; Haneș, Scriitorii, 5-7; G. Bezviconi, Costache Stamate. Familia și contemporanii săi, Iași, 1942, 72-75; G.G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 29-31; Laurențiu Faifer, Primele amintiri din literatura română: Teodor Vârnav, „Istoria vieții mele”(1845), ALIL, t
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290437_a_291766]
-
Ștefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Victor Nichifor, Doina Ioanid (Ferestre ’98, 1998). Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I-VI, passim; Studii și documente literare, I-VI, publ. I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, București, 1931-1936; Titu Maiorescu, Însemnări zilnice, I-III, îngr. și introd. I. Rădulescu-Pogoneanu, București, 1937-1943; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 343-456, passim; Antologia ideologiei junimiste, îngr. E. Lovinescu, București, 1942; Panu, Junimea, I-II, passim; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 149-336; Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989. Antologii: Suspine. Poezii populare din Basarabia, pref. G. Coșbuc, București, 1897; Cântece și versuri alese din cei mai buni scriitori români, București, 1904. Repere bibliografice: Bogdan Istru, „Răsunete din Basarabia”, VBA, 1937, 5-6; Gheorghe Cardaș, Gheorghe V. Madan, PBU, 462-489; Petre V. Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
V.V. Haneș și cu C. Gerota), F. alcătuiește antologii literare: cu Gh. Neagu, Antologia Bărăganului (1935), iar cu V.V. Haneș, Cartea amintirilor (1944). Tot pentru elevi elaborează, în 1940, o Introducere în literatură, coautori fiind Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș. Mai pretențios este un Dicționar de terminologie poetică (1973), pus la punct în colaborare cu Gh. Ghiță; ediția revăzută și adăugită se intitulează Mic dicționar îndrumător în terminologia literară (1979). Redactând introduceri cu net caracter didactic și atașând note lămuritoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
Schițe), Petre Ispirescu (Legendele sau basmele românilor), Al. Hâjdeu (Domnia Arnăutului). „Contribuția documentară” D. Țichindeal (1937) este un extras din „Preocupări literare”. SCRIERI: D. Țichindeal, București, 1937; Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Crețu și Gh. Cardaș), București, 1940; Dicționar de terminologie poetică (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1973; ed. (Mic dicționar îndrumător în terminologia literară) (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1979; Dicționar de terminologie literară (în colaborare cu Gh. Ghiță), București, 1975. Antologii: Antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286987_a_288316]
-
gresie arsă, piatră și lemn, operele sale sunt prezentate în muzeele de artă din București, Vaslui, Galați, Botoșani, Iași și colecții particulare. În 1989, la solicitarea Ministerului Agriculturii, a realizat busturile monumentale ale lui Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș amplasate în fața Universității Agronomice și de Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași. De-a lungul anilor, Ion Antonică a participat cu lucrări de sculptură la mai multe expoziții colective, la anualele de la Iași și bienalele din București, precum și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Academiei Române. El a avut mai mulți copii dintre care și o fată f. frumoasă și deșteaptă pe care a luat-o în căsătorie marele cărturar Neculai Iorga. Până aici mi-a spus Gh. Papadopol și dl învățător de elită Costică Cardaș fost învățător în Rădășeni și ginerele înv. V. Ciocan a cărei soție a chemat-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară N. Iorga a venit și a dormit în Baea la Grădinărița pe prispă afară. A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vă trimit vouă. Și toate scrisorile scrise de Iorga către socru-su Vasile Tasu, și ale lui V. Tasu către N. Iorga îs publicate în 2-3 volume de un profesor din Bucovina Torouțiu [79], dar au fost adunate de Gh. Cardaș de loc din com. Drăgușeni, jud. Suceava. Și tot Simion Mehedinți mi-a spus, că atunci când l-a primit pe ginerele său mare profesor de istorie la Academie, toți profesorii de samă au luat parte numai N. Iorga nu. Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967 după o lungă și grea suferință. A avut cancer la limbă, nu putea mânca nici vorbi, scăzuse la 30 Kg din 80 Kg. Așa scrie Costică Cardaș, 20.IV.1967. Și timp de 40 de ani de când ne-am cunoscut am fost tot prieteni buni. Și n-a fost odată să ne întâlnim și să nu bem un pahar de vin ori de bere ori să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]