25,745 matches
-
Torontalului nr. 9 sc. A (peste drum de sediul Sucursalei Timiș a C.E.C. ) funcționează cabinetul medical individual „Prof. Dr. Riviș Ioan“. În cadrul acestuia, reputatul medic timișorean Ioan Riviș acordă consultații de medicină internă, cardiologie și gastroenterologie, realizează ecografii abdominale și cardiace și electrocardiograme. Sunt consultați toți pacienții, indiferent dacă s-au programat sau nu, programul fiind flexibil (el se încheie după plecarea ultimului pacient din ziua respectivă). Tarifele practicate sunt cele uzuale. Cabinetul are următorul program: de luni până vineri între
Agenda2003-15-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280888_a_282217]
-
avea să ajungă "verificator" la C.C... lucra direct cu Cabinetul 2... tăia și spînzura la figurat, căci la propriu nu-l lasă inima slabă... Purta un nume frumos, de voievod, si acumulase, odată cu anii, destul țesut adipos, altminteri contraindicat cardiacilor. Pesemne, dacă mai trăiește, nici pînă astăzi n-ar pricepe de ce-i plăceau cîntecele legionare ăluia roșcovan și pistruiat care zburase din redacție. Stupiditatea este căptușeala prostiei. Iar prostia n-are leac. Cu arătătorul la tîmpla stai și te gîndești
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
perfect sănătoși, împușcați într-o noapte dintr-un ordin codificat venit de la Moscova. Erau apoi accidentele de avion urmate de răspândirea zvonului că piloții erau beți, lichidarea în baie cu un electrod cuplat la priză pentru a simula o criză cardiacă, supunere îndelungată la radiații și cancerul, dar și o nouă lovitură țintită cu un ciocan sau o ranga." Mișcările sufletești ale celor doi, specifice unor oameni neevoluați, dar complicați, din cauza peripețiilor tragi-comice pe care istoria i-a obligat să le
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
morții. Obsedată de extazul pe care numai pieirea i-l poate da, Mélanie e o efigie strălucitoare a morții. Finalul, însă, e brusc și contorsionat, confuz după limpezimea fără ambiguități a povestirii: Mélanie e găsită moartă, doborîtă de o criză cardiacă subită, exact atunci cînd un vechi prieten, un bătrîn care o înțelege pentru că el însuși trăiește, prin vîrstă, atît de aproape de sfîrșit, îi pregătise un dar special: o ghilotină cioplită din lemn de cireș în stil Ludovic XVI. Dimensiunea estetică
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
iarăși prilejul să ne revedem și să stăm la povești pînă la ziua". Nu putem spune altceva, în încheiere, decît că, înfătisîndu-se ca personaj el însuși, mai întîi în postura de "adolescent quadragenar" pasional îndrăgostit, apoi în cea de vîrstnic cardiac, încrezător însă în "viteza" lui specifică "de refacere", care "a scandalizat medicii", Cezar Petrescu ne descoperă surprinzătoare afinități cu... Camil Petrescu: febrilitatea intelectualului, propensiunea analitică, ambiția de autodepășire, energia, abnegația literară și, nu în ultimul rînd, stăpînitorul miraj erotic. Cezar
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Dragoș Bondoc-Ionescu Cuvinte cheie: atleții săritori în lungime, comportamentul psihomotric, grafic al frecvenței cardiace, alergare uniform accelerată, momentul exploziv al bătăii. Rezumat Starea de prestart și de concurs în proba de lungime este marcată de concentrarea atenției, care se înscrie în plan atitudinal al deprinderilor și obișnuințelor de a concura, de a se adapta
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
tehnic complet”. Atleții care nu au experiență competițională au un comportament inconstant pe parcursul săriturii, cu ezitări în abordarea probei, elan inconstant, inconstant în performanță. Aceste aspect au reliefate în graficele comportamentului psihomotric pe elan și saritura oglindită în curbele frcvenței cardiace care reflectă și modul de abordare a probei în funcție de experiența competițională. Introducere În scopul de a studia comportamentul psihomotric al atleților săritori în funcție de stabilitatea și echilibrul psihic pe parcursul săriturii, în climat de competiție am folosit înregistrarea FRECVENȚA CONTRACȚIILOR CARDIACE cu ajutorul
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
frcvenței cardiace care reflectă și modul de abordare a probei în funcție de experiența competițională. Introducere În scopul de a studia comportamentul psihomotric al atleților săritori în funcție de stabilitatea și echilibrul psihic pe parcursul săriturii, în climat de competiție am folosit înregistrarea FRECVENȚA CONTRACȚIILOR CARDIACE cu ajutorul unui pulsometru model S 610 care, prin interfanta cu infraroșu, înregistrează valorile până la 15 s. Înregistrările au fost prelucrate pe calculator special cu interfantă în infraroșu, în Elveția, pe baza unui program Polar Precision Performance SW iar datele obținute
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
valorile până la 15 s. Înregistrările au fost prelucrate pe calculator special cu interfantă în infraroșu, în Elveția, pe baza unui program Polar Precision Performance SW iar datele obținute au fost prezentate în tabelul 3.5, care prezintă înregistrările frecvenței contracției cardiace și corespondența lor în performanță. Analizând rezultatele înregistrărilor grafice din tabel constatăm urmatoarele. Tudor Bogdan înregistrează valori în frecvența contracțiilor cardiace de 150/s pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8,10 m
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
Polar Precision Performance SW iar datele obținute au fost prezentate în tabelul 3.5, care prezintă înregistrările frecvenței contracției cardiace și corespondența lor în performanță. Analizând rezultatele înregistrărilor grafice din tabel constatăm urmatoarele. Tudor Bogdan înregistrează valori în frecvența contracțiilor cardiace de 150/s pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8,10 m, 8,06 m și 8,08 m, cu o curbă uniform ascendentă a graficului, ceea ce denotă o alergare uniform accelerată până în
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
uniform ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de 7,47 m, sub posibilitățile sale. În urma testării frecvenței contracției cardiace (frecvența contracțiilor cardiace) se concluzionează că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o stabilitate psihică de concurs adecvată, precum și o acomodare biologică la toți factorii (starea pistei, climat social, adaptarea
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de 7,47 m, sub posibilitățile sale. În urma testării frecvenței contracției cardiace (frecvența contracțiilor cardiace) se concluzionează că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o stabilitate psihică de concurs adecvată, precum și o acomodare biologică la toți factorii (starea pistei, climat social, adaptarea rediurn, fus orar
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participă, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea fizică
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
și sistematic repetată este în măsură să asigure, mai ales la vârsta adultă, în stadiile II și III, capacitatea de independență în relația individ-mediu societate. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvența cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atât mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a adultului. Introducere Creșterea duratei
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
Metoda utilizată a fost studiul de caz; prelucrarea datelor s-a efectuat prin metoda statistico-matematică, rezultatele au fost prezentate grafic. Pentru evaluarea funcțională s-a folosit examenul dispozitiv Holter pe o perioadă de 48 ore, măsurarea tensiunii arteriale și frecvenței cardiace pre, intra și postefort, determinarea VO 2 max cu pulstester-ul Polar S625X. Subiecți Subiectul supus cercetării a fost DR, fost sportiv de performanță (rugbyst): înălțime - 1.72 m, greutate - 76 kg, vârstă - 54 ani. Persoana în cauză practică în mod
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
cauză practică în mod constant fitness de întreținere. Rezultate. Etapele cercetării 1. Evaluarea inițială Examenul clinic efectuat evidențiază prezența unei tahicardii sinusale de repaus. Se decide monitorizarea subiectului, timp de 48 de ore, în privința tensiunii arteriale (24 ore), a frecvenței cardiace (24 ore) și electrocardiogramei prin aplicarea unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui efort fizic greu. Se măsoară VO 2 max de repaus pentru stabilirea pragului anaerob la care va lucra subiectul cercetat. Rezultă o valoare
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive (tabelul 1). În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 (tabelele 2 și 7); în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecvenței cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare (tabelele 3, 4, 5 și 6). S-a lucrat cu
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvența cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0 extrasistole ventriculare, din care: 0 izolate, 0 cuplate, 0 RUN, 0 bigeminate, și 0 episoade de tahicardie. b) Evenimente supraventriculare: în total au fost 1 extrasistole supraventriculare din care: 1 izolate, 0
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvența cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
bătăi / minut (minima 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
50 și maxima 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindică efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
încadrat în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvența cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună pentru un subiect cu tahicardie sinusală de repaus. În concluzie, după efortul prestat în prima zi, putem afirma că toleranța este foarte bună. b) Ziua 2 Din măsurătorile
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolică variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]