579 matches
-
stărilor cu suveranul vor fi schimbate în detrimentul Cortèsurilor, ideea de echilibru remarcată și aplicată în acest punct al istoriei lusitane rămâne o realitate. 4. Monarhia și Adunările de stări în condițiile divizării politice: Imperiul german și Italia De la destrămarea Imperiului Carolingian până la înfăptuirea unificării statale, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Germania și Italia au rămas țări tipice ale diviziunii politice în Europa occidentală 300. Cauze multiple au contribuit la menținerea și adâncirea diviziunii politice în ambele țări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dacă originea instituției Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate din principatele teritoriale al Imperiului german se află în "sfatul și ajutorul" prevăzut de ordinea feudală, se consideră că temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori, va delimita strict prerogativele adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori, va delimita strict prerogativele adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste adunări, în care se auzea numai clinchetul armelor (fremitus armorum)304, se produc schimbări remarcabile: Câmpul cavalerilor este înlocuit de Dietă, în care vor prinde contur atribuții precis determinate. La început prerogativele judecătorești
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech (955). Transformările preconizate de suveran privesc și "marca răsăriteană" (Ostmark). Expansiunea spre Est, așezarea în aceste teritori sau cucerirea acestora 710, începută sub Carolingieni, continua sub împărații saxoni și franconieni. De la începutul secolului al XII-lea și până la finele celui de-al XIV-lea se desfășoară o adevărată mișcare de colonizare, însoțită de încercările de creștinare a teritoriilor din zona central și estică a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
44. 419 L. Ranke, op. cit., pp. 271-272. 420 apud Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 196. 421 L. Konopczyňski, op. cit., p. 43 422 În "Monarhia hispanica", C. XIV, apud L. Ranke, op. cit., p. 280. 423 G. Dupont-Ferrier, op. cit., p. 336. 424 Carolingienii dețineau puterea politică efectivă. Aceasta le era conferită prin alegere și ungere. Alegerea de către adunarea poporului "după obiceiul francilor" (secundum morem Francorum) și ungerea, ca binecuvântare a Bisericii (prin episcopi în anul 751, de către papa Ștefan al II-lea în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și ungere. Alegerea de către adunarea poporului "după obiceiul francilor" (secundum morem Francorum) și ungerea, ca binecuvântare a Bisericii (prin episcopi în anul 751, de către papa Ștefan al II-lea în 754) au făcut din Pepin adevăratul prim rege al dinastiei Carolingiene. 425 L. Konopczyňski, op. cit., p. 43. 426 Gh. I. Brătianu, op. cit., pp. 196-197. 427 Gh. Bichicean, op. cit., pp. 236-237. 428 M. Tymowski, op. cit., p. 22. 429 Sfatul va deveni "Senatul" Dietei. Apud H. Grappin, op. cit., p. 29. 430 Ibidem, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfârșitul secolului al VIII-lea, Carol cel Mare (768-814) a restabilit în cea mai mare parte vechiul Occident roman, mai puțin insulele britanice, Spania musulmană și Italia de sud rămasă sub longobarzi și bizantini. La mijlocul secolului al IX-lea, Imperiul carolingian s-a divizat în statul franc de apus și statul franc de răsărit, devenite ulterior regatul Franței și regatul Germaniei. Iar între ele, Lotharingia în continuă fărâmițare. În 962, Otto I al Germaniei a proclamat Sfântul Imperiu German de Națiune
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a capacității sale de a promova libertatea, egalitatea și solidaritatea cetățenilor. Neglijarea acestor întrebări în discuțiile contemporane despre societatea civilă este deosebit de stranie, avînd în vedere faptul că rădăcinile lor se află la începutul perioadei moderne europene. După declinul Imperiului Carolingian, a început să apară ca o puternică forță socială un nou sentiment al identității colective, al conștiinței naționale. Acest proces de formare națională a fost puternic sprijinit de pături ale nobilimii și ale clerului care au folosit cuvinte derivate din
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de dinaintea Franței, imaginea unei patrii virtuale anterioare celei reale. Cu alte cuvinte, marii artizani ai națiunii franceze apar mai degrabă ca niște reconstructori decît ca niște constructori, ca reîntregitori decît ca întregitori. "Dar, oare, se întreabă Michelet, evocînd sfirșitul epocii carolingiene, nu putem spera ca acea mare și nobilă demnitate a Patriei, pe care guvernul roman și al francilor au întocmit-o, să revină într-o bună zi? Să fi pierit noi cu adevărat ca națiune? Nu există în mijlocul Franței o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
au refăcut unitatea politică a Franței ocupînd unul după altul marile fiefuri"77. Remanenta terminologică este cu atît mai curioasă cu cît atît unii, cît și ceilalți sînt mereu nehotărîți în ceea ce privește ipoteza nașterii cu adevărat a națiunii franceze. Pentru ultimii carolingieni se pune problema de "a nu lăsa" Franța să piară, pentru Capețieni de "a reface" unitatea politică a țării. Întotdeauna, începînd cu vremurile istorice îndepărtate, s-a considerat că obiectivul artizanilor unității a constat, de fapt, în a face ca
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
le au de la strămoși, privind mereu în trecut, grup care însă nu este lipsit de puteri magice, ci le exercită ca o îndatorire față de comunitate 482. Această ipostază a regelui preot se continuă în istorie cu monarhul bizantin și regele carolingian, cezaro-papismul fiind de fapt o proiecție a regelui cu funcții religioase. Domnitorii Țărilor Române din perioada medievală, și în general toți conducătorii de stat din Evul Mediu, prin funcțiile și puterile pe care le au, reprezintă o formă pe care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
importanță sau cola terale, cum ar fi merovingiana, vizigotica, beneventana). Minuscula carolină, clară și precisă, s-a dezvoltat În mănăstirea St. Martin de Tours Încă de pe vremea abatelui Alcuin (cca 735-804), iar de acolo s-a extins În Întregul imperiu carolingian, fiind utilizată pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea. În scrierea carolingiană, cuvin tele erau separate și interpuncția este foarte pre cisă. Fiecare literă are forma sa proprie și e distanțată de celelalte; nu există multe abrevieri. Se dădea multă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
clară și precisă, s-a dezvoltat În mănăstirea St. Martin de Tours Încă de pe vremea abatelui Alcuin (cca 735-804), iar de acolo s-a extins În Întregul imperiu carolingian, fiind utilizată pînă la sfîrșitul secolului al XII-lea. În scrierea carolingiană, cuvin tele erau separate și interpuncția este foarte pre cisă. Fiecare literă are forma sa proprie și e distanțată de celelalte; nu există multe abrevieri. Se dădea multă atenție ortografiei (Alcuin Însuși a scris un tratat pe această temă). CÎnd
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
fost o epocă de decadență pentru cultura clasică și codicele gotice au fost adeseori deformate prin inter polări. Umaniștii au privit cu dezgust acea scriere a „barbarilor“, iar scrie rea umanistică ce i-a urmat se poate defini ca minuscula carolingiană repusă În uz În secolul al XV-lea. Aceasta are Încă și mai puține abre vieri decît carolingiana și a servit ca model tipurilor de caractere de tipar. Cunoștințele noastre privitoare la codicele grecești medievale sînt mult mai restrînse decît
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Umaniștii au privit cu dezgust acea scriere a „barbarilor“, iar scrie rea umanistică ce i-a urmat se poate defini ca minuscula carolingiană repusă În uz În secolul al XV-lea. Aceasta are Încă și mai puține abre vieri decît carolingiana și a servit ca model tipurilor de caractere de tipar. Cunoștințele noastre privitoare la codicele grecești medievale sînt mult mai restrînse decît În cazul codicelor latinești. Explicația ține Într-o anumită măsură de cantitatea codicelor respective (cele latinești sînt În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
după moartea împăratului, cînd, în urma tratatului de la Verdun din 843, Ludovic Germanicul devine regele francilor de Est, Carol cel Pleșuv, regele Francilor de Vest, iar Lothar, un alt fiul al lui Ludovic cel Pios, ocupă partea centrală a fostului Imperiu carolingian, din Danemarca pînă la Roma. Sfîntul Imperiu renaște cu Otto I la 962. El va dura (sub forma unei puzderii de principate-electorate, ducate, palatinate, markgrafate și comitate) pînă în 1806, cînd Napoleon creează Confederația Rhinului, înglobînd statele germane la vest
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
călugărul savant Alcuin. Împreună cu alți învățați din Irlanda, Anglia și Italia, acesta a realizat purificarea limbii religioase și administrative scrise, luând ca model latina literară: operele autorilor creștini cultivați și tratatele de gramatică ale Antichității. Această limbă, rezultat al „Renașterii carolingiene“, a constituit în Evul Mediu limba administrației, a culturii, a Bisericii, fiind deci o limbă de civilizație. Ea a influențat limbile romanice occidentale; la ea s-a apelat în momentul formării și dezvoltării terminologiilor de specialitate:juridică, administrativă, științifică, ecleziastică
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și sp. balsa sunt din substratul iberic. Dintre domeniile onomasiologice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
enciclopediștilor francezi (care vorbeau nu numai despre necesitatea unei cunoașteri serioase și adânci, de către acesta, a societății și a pasiunilor umane, ci și a capodoperelor lumii din toate domeniile)152, ca și în teoria estetică anterioară, de altfel. Un anonim carolingian de la scoala lui Alcuino din York (sec. al VIII-lea), de pildă, o exprimă în cadrul unui comentariu referitor la Arta poetica a lui Horațiu printr-o imagine cât se poate de ilustrativa: geniul, în sine, nu e decât o forță
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Prin investigarea evenimentelor de la sfârșitul mileniului, el a căutat semne ale intervenției divine și ale sfârșitului istoriei. Făcând legături și interpretând, a căutat structuri figurae. Istoria este până la el istoria punerii în aplicare pe pământ a dreptății, culminând cu Imperiul carolingian. Secolul al XII-lea aduce o revigorare a exegezei scripturale, nu doar față de istoria biblică, ci și în raport cu cea recentă. Pentru a prezice mersul evenimentelor, exegetul nu mai avea nevoie de profeții sau semne vizibile, el descoperind, prin deducții simbolice
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nici Moravia, nici Silezia sau Slovenia), nu se distinge de Europa Orientală. Din contră, variabila culturală axa nord/sud identificată în funcție de raporturile Biserică stat delimitează o frontieră mobilă, mai degrabă sociologică decât teritorială: limitele christianitas medievale sau ale occidens ului carolingian. E vorba și aici de limite, de o periferie pe care Rokkan o califica drept "buffer States" unde cultura intelectuală și spirituală se desparte de modul de producție, interfață împărțită între Occident și lumea bizantină, victimă a unui "mal-être" civilizațional
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
limba lor a dispărut rapid în favoarea latinei și a dialectelor sale, regii longobarzi străduindu-se să apere mănăstirile și pe erudiții lor, ca, de exemplu, Paul Diaconul, istoric "național" al longobarzilor, pe care-1 vom regăsi, la sfîrșitul secolului, la curtea carolingiană de la Aix-la-Chapelle. În rest, descendenții lui Alboin au dezvoltat instituții originale, mai ales în domeniul dreptului, administrației locale (funcțiile ducilor sînt ereditare), al organizării militare, care se vor perpetua în Italia pînă în secolul al XI-lea. Ajunși în Panonia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Desiderius a pus să fie aduși, pentru a decora mănăstirea, mozaicari bizantini, fie în Sicilia sau la Veneția, unde basilica San Marco a fost reconstruită în secolul al XI-lea după modelul bisericii Sf. Apostoli din Constantinopol. Capitolul 3 IMPERIUL CAROLINGIAN ▪ Fiu al lui Carol Martel, Pepin cel Scurt se proclamă, în 751, rege al francilor cu ajutorul Papei care caută un aliat împotriva longobarzilor. Aceștia din urmă vor fi învinși de noul rege care îl recunoaște pe Papă ca moștenitor legitim
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
află în mîinile aristocrației locale. După moartea lui Carol cel Mare (814), fiul său, Ludovic cel Pios, devenit împărat, încearcă să unifice Imperiul. Revoltele fiilor săi, apoi, după moartea sa (840), războaiele care-i opun pe urmașii săi, slăbesc Imperiul Carolingian. Cu atît mai mult cu cît secolele al IX-lea și al X-lea văd Europa supusă unor noi invazii: sarazinii în Mediterana occidentală și în Italia, maghiarii veniți din Panonia și, mai ales, vikingii în Anglia si Galia. Imperiul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Cu atît mai mult cu cît secolele al IX-lea și al X-lea văd Europa supusă unor noi invazii: sarazinii în Mediterana occidentală și în Italia, maghiarii veniți din Panonia și, mai ales, vikingii în Anglia si Galia. Imperiul Carolingian se destramă dînd naștere la trei noi entități, odată cu împărțirea de la Verdun (843). ▪ In acest context, comerțul internațional se menține la scară scăzută, dar societatea are tendința de a trăi prin propriile-i mijloace, între frontierele marilor domenii. Nevoia de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]