277 matches
-
macromoleculară complexă, conținând clorofile și holoproteide. Se găsește în cloroplaste și are rolul de a absorbi și transmite energia solară necesară fotolizei apei. Din punct de vedere chimic cloroglobulina este formată din clorofilele a și b (7,5%), holoproteide (69%), carotenoide (0,5%), lipide (2,2%). (Bodea C. și colab., 1964-1966). Conținutul de cloroplastină din spanac este de 0,1%. Nucleoproteinele au ca grupare prostetică acizii nucleici. C) Modificări cantitative și calitative ale proteidelor sunt caracteristice diverselor specii, în perioada de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
monocelulare sau pluricelulare. Acestea au putut supraviețui în măsura în care au dobândit mecanisme de apărare antioxidative între care se menționează: un sistem enzimatic ce inactivează (descompune) H2O2 și compușii derivați vitamine/provitamine cu acțiune antioxidanta, ca acidul ascorbic, tocoferolii, β carotenul (unele carotenoide) alți compuși cu activitate potențial antioxidantă: unele vitamine B (B9 - acidul folic), vitamina D, substanțele polifenolice (flavonoide, antociani), fibrele, resveratrolul, seleniul, calciul, acizii omega 3. Antioxidanții au o mare importanță în alimentație, împiedicând apariția și acțiunea/activitatea radicalilor liberi (poluare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
alcool sau glicerină. 7.9.2. Pigmenții carotenoidici (carotenoizi) Pigmenții carotenoidici includ circa 70 de compuși, prezenți în numeroase produse horticole. Se găsesc fie în stare liberă, fie dizolvați în lipide sau cristalizați. Există și compuși carotenoproteici, sau glicozizi de carotenoide. Rolul lor fiziologic este complex, fiind implicați în procesele de oxidoreducere datorită caracterului lor nesaturat, în procesele de fotosinteză, fructificare și de protecție față de radiațiile ultraviolete, în metabolismul lipidelor. Din punct de vedere chimic, carotenoidele sunt tetraterpenoide formate din 8
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compuși carotenoproteici, sau glicozizi de carotenoide. Rolul lor fiziologic este complex, fiind implicați în procesele de oxidoreducere datorită caracterului lor nesaturat, în procesele de fotosinteză, fructificare și de protecție față de radiațiile ultraviolete, în metabolismul lipidelor. Din punct de vedere chimic, carotenoidele sunt tetraterpenoide formate din 8 unități izoprenice, cu un număr mare de legături duble conjugate. Colorația lor (galbenă, portocalie sau roșie) se datorează acestor legături și numărului lor. La unele capete sau la unul singur, pot avea cicluri ionice sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care au un efect dublu, atât de stimulare permanentă a refacerii celulare, cât și protector 100 retardant al degradării clorofilelor și maturării (spanac, mazăre, castraveți, ardei, ceapă verde, ridichi, varză) (Pantastico, 1975). Acidul abscisic este sintetizat în cloroplaste pornind de la carotenoide sau de la precursorii metabolici ai acestora. După Delley (1966), are acțiune inhibitoare asupra maturării diverselor fructe sau semințe. Etilena poate fi considerată un hormon de maturare, întrucât este generată de țesuturile vegetale, sporind permeabilitatea membranelor și organelor celulare și intensificând
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
celulari ai cianobacteriilor nu au acid teichoic, polizaharidele specifice sunt legate covalent de peptidoglican într-o manieră care nu este diferită de aceea întâlnită la bacteriile Gram-pozitive. Alți componenți găsiți în membrana cianobacterială externă au fost acizi grași atipici și carotenoide care sunt rar prezenți în unele bacterii Gram-negative. Titrarea acido-bazică a pereților celulari pentru caracterizarea suprafețelor bateriene nu este edificatoare datorită faptului că la unele bacterii (incluzând și cianobacteriile), peretele celular este acoperit de polizaharidele extracelulare (Phoenix și al., 2002
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
acțiune antioxidantă). Principalele lipide din lapte sunt trigliceridele (98-99% din faza grasă a laptelui), alături de care se găsesc și unii compuși liposolubili: * fosfolipidele (0,2-1,0%) predomină lecitina, cefalina și sfing°mielina; * sterinele (0,2-0,4%) colesterina și lanosterina; * pigmenții carotenoidele; * vitaminele liposolubile (0,1-0,2%) A, D2, E și K; * acizii grași liberi (0,1-0,4%). 4. GLUCIDELE. Conținutul de glucide din lapte nu este influențat de alimentația asigurată, dar scade în caz de îmbolnăvire a ugerului. Principala glucidă din
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
domeniul a cunoscut în ultimele decenii o evoluție de sine stătătoare, terminologia păstrează caracterul interdisciplinar al celor două domenii. Iată câteva dintre conexiunile disciplinare, la nivelul comunicării specializate: biochimie, biomoleculă, biochimia metabolismelor, proteine, aminoacizi, glucide, lipide, vitamine solubile, coenzime, retinoid, carotenoide, enzime, anabolism, catabolism, sinteza proteinelor. Așa cum s-a remarcat în literatura de specialitate (C. Mircioiu, D. Miron, F. Rădulescu, C. Ghiciuc, I. Mircioiu, V. Anuța, 2008), biostatistica este un alt domeniu interdisciplinar al medicinii, dezvoltat pe numroase constructe cognitive polilexicale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
adică comestibil, decât pe acela zis turcesc. Dar nu doar acesta, ci și rudele sale ignorate și lăsate animalelor ori acelea de grădină precum dovlecelul, ascund sub coaja lor destule comori: vitamina C, aproape cât lămâia, B1, B2, PP, precum și carotenoide, adică precursorii vitaminei A; oligoelemente, În special potasiu, fosfor, calciu și fier. Dar bostanul ascunde și câteva taine. Una ar fi aceea că În el se află acizii p cumaric și ferulic, agenți alelopatici, adică „arme“ chimice prin care se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de vitamină al acestora este foarte scăzut. Creșterea aportului de vitamina C, cu 1 până la 2 g pe zi, diminuează în mod semnificativ numărul crizelor de astm64. Și alți antioxidanți pot preveni în mod eficient aceste crize. Flavonoidele 65, și carotenoidele, vitamina E, seleniuul și glutationul au capacitatea de a împiedica producerea leucotrienelor, care sunt cei mai puternici mediatori biochimici implicați în astm, de până la 1.000 de ori mai puternici decât histamina. Dintre flavonoide, quercitina împiedică eliberarea histaminelor și întărește
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de ori mai puternici decât histamina. Dintre flavonoide, quercitina împiedică eliberarea histaminelor și întărește puterea vitaminei C. Ceaiul verde, ginkgo biloba, extractele de pin și de sâmburi de struguri ajută de asemenea la reducerea crizelor de astm. Vitamina E66 și carotenoidele 67 întăresc mucoasa respiratorie și inhibă sinteza leucotrienelor, în timp ce seleniul 68 și glutation peroxidaza (GPX)69 asigură degradarea acestora. Rinita alergică sau „boala fânului” „Boala fânului” sau rinita alergică este o alergie comună. Unul din principalii factori responsabili și activatori
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
și mai ales în acest capitol, transmit cunoștințe recente. Iată deci, în introducere, un tabel ce sintetizează, pe categorii, principalele substanțe antioxidante cunoscute. Tabel 6.1 Principalele substanțe antioxidante Vitamine - vitamina C - vitamina E - vitamina Q10 (ubiquinona) - vitamina A - retinol - carotenoide: betacaroten și licopen - vitamina B5 (acid pantotenic) - vitamina M (acid folic) - vitamina P (bioflavonoide) - proantocianidine - flavone și flavonoli: quercitină, camferol, pectină Minerale - seleniu - zinc - mangan - cupru - magneziu Aminoacizi și proteine - cisteina - acid lipoic - acid uric - bilirubina (pigment galben al bilei
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
importantă a acestei cercetări: placenta umană transportă mai bine vitamina E naturală (d-alfa-tocoferol) decât vitamina E sintetică (dl-alfa-tocoferol). Deci placenta știa deja ceea ce tocmai s-a descoperit: vitamina E naturală este mai activă decât cea sintetică. Vitamina A, betacarotenul și carotenoidele Vitamina A se găsește sub două forme de bază: retinolul și betacarotenul. Retinolul este utilizabil în mod direct. Îl găsim în alimente de origine animală cum ar fi untura de pește, ficatul, gălbenușurile de ou și produsele lactate. Betacarotenul se
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
provitamina A”, pentru că el trebuie să fie sintetizat de ficat înainte de a fi transformat în vitamina A. Vitamina A este amintită din ce în ce mai puțin ca antioxidant major, fiind considerată mai degrabă un element care ar declanșa reproducerea celulelor. Dimpotrivă, betacarotenul și carotenoidele sunt recunoscute ca antioxidanți capabili să protejeze proteinele LDL de peroxidarea lipidică datorată radicalilor liberi 4. Iată de ce se recomandă ca betacarotenul să reprezinte 60% din aportul de vitamina A. Doze recomandate: de la 800 la 1.100 ER sau de la
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de la 800 la 1.100 ER sau de la 2.700 la 3.700 UI. 1 ER = 1 mcg de retinol = 6 mcg de betacaroten; 1 UI = 0,3 ER. Surse naturale: untura de pește, ficatul, gălbenușul de ou, produsele lactate. Carotenoidele Deși există aproape 500, cel mai cunoscut este, bineînțeles, betacarotenul. În combinație cu vitaminele E și C, el este și cel care a fost cel mai mult studiat. Succesul său nu se datorează culorilor sale galben, portocaliu și roșu, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
mult studiat. Succesul său nu se datorează culorilor sale galben, portocaliu și roșu, ci puterii sale reale împotriva îmbătrânirii și împotriva bolii. Nu se știe să aibă vreo capacitate de intoxicare. Deși betacarotenul este probabil cel mai cunoscut din familia carotenoidelor, el nu este și cel mai puternic. Studii recente par a dovedi că alfacarotenul, de exemplu, pe care îl găsim în cantitate mare în morcovii fierți în aburi la foc mic (aproximativ 90oC) și în dovleac, este de 10 ori
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
studiu efectuat timp de 6 ani pe 52.000 de bărbați de către Universitatea Harvard arată că bărbații al căror aport de licopen era mai ridicat prezentau cu 21% mai puține riscuri de cancer decât cei care ingerau puțin 5. Alte carotenoide, cum ar fi luteina, zeaxantina sau criptoxantina, sunt, mult mai puțin cunoscute. Totuși, cercetările pun în evidență puterea lor anticanceroasă mai ales în faza inițială, în cursul căreia se restabilește comunicarea celulară între celulele sănătoase și celulele canceroase, primele reluând
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
alimente Tabelul 6.8 ( de la pagina 201) prezintă o vedere de ansamblu asupra antioxidanților și a alimentelor care îi conțin. Tabelul 6.8 Antioxidanți și alimente* Denumiri Alimente Vitamina A Retinol Untură de pește, ficat, gălbenuș de ou, produse lactate. Carotenoide/provitamina A Betacaroten Licopen, luteină Bostan, morcov, dovlecei, pepene galben (cantalup), cartofi dulci, spirulină, brocoli, varză creață, alge albastre-verzi, spanac, legume verzi cu frunze. Roșii, pepene verde, grapefruit roz, caise, spanac, brocoli. Vitamina B5 Lăptișor de matcă, germeni de grâu
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
534-539. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 219 2005787), conține carbohidrați dietetici, cum ar fi oligozaharide nondigestible (NDOs), antioxidanți, vitamine și minerale (Bogdanov et al., 2008788) și substanțe conservante, cum ar fi acizii fenolici și flavonoide, acid ascorbic și carotenoide (Alvarez-Suarez et al, 2010789, 2012790, Tenore et al, 2012791; Marghitas et al., 2009; Cherbuliez & Domerego, 2003792; Ferreira et al., 2009793). Mierea în procesul terapeutic Rolul terapeutic al mierii în tratamentul diferitelor afecțiuni include efecte antioxidante (Mărghitaș et al., 2009; Gheldof
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
reglarea funcțiilor celulare. În calitate de coenzime, vitaminele asigură activitatea enzimatică în multe procese metabolice, în special în procesele de oxidoreducere. Unele substanțe activează în organismul animal ca vitamine numai în urma unor transformări. Aceste substanțe premergătoare vitaminelor se numesc provitamine. De exemplu, carotenoidele sunt provitamine A, iar unii steroli sunt provitamine D. Lipsa vitaminelor din alimentație(avitaminoze) sau insuficiența acestora (hipovitaminoze) determină disfuncții metabolice, modificări structurale la nivel de țesut, ceea ce duce la îmbolnăvirea întregului organism. Carențele vitaminice mai pot apărea și atunci când
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
esențială pentru menținerea sănătății ochilor. 8. Ajută digestia. Conține enzime digestive care ajută la descompunerea proteinelor și susține o bună funcționare a sistemului digestiv. 9. Întărește sistemul imunitar. Combinația de vitamina C, vitamina A și încă 25 de tipuri de carotenoide îți asigură o imunitate de fier. 10. Combate anemia, fiind bogat în fier.
Fructul minune: Combate cancerul plus alte nouă beneficii () [Corola-journal/Journalistic/62661_a_63986]
-
celulelor canceroase” a spus Barry Boyd, de la Spitalul Greenwich, potrivit sursei citate. El a adăugat că: ”Știința a dovedit că nu există un astfel de risc, din contră, soia are posibile beneficii”. Femeile care vor să își crească aportul de carotenoide ar trebui să consume cât mai des vegetale crucifere precum varza, conopida și broccoli. Somonul și codul conțin cantități semnificative de acizi grași omega 3. Într-un studiu din 2011 publicat în Journal of Nutrition, experții au descoperit că prin
Ce alimente reduc riscul de cancer la sân by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63196_a_64521]
-
Oamenii de știință au descoperit că poți obține un bronz frumos și de durată mărind consumul de fructe și legume. Astfel, fructele roșii, galbene sau portocali fac pielea strălucitoare. 1. Consumă alimente bogate în carotenoide. Carotenoidele sunt substanțe care dau fructelor și legumelor culoarea roșie, portocalie sau galbenă. Asigură-te că din dietă nu lipsesc morcovii, piersicile, caisele, roșiile, pepenele galben, capșunile, salata, spanacul sau ardeiul gras dacă vrei ca pielea ta să strălucească. Pe lângă
Top cinci alimente care te bronzează () [Corola-journal/Journalistic/70104_a_71429]
-
Oamenii de știință au descoperit că poți obține un bronz frumos și de durată mărind consumul de fructe și legume. Astfel, fructele roșii, galbene sau portocali fac pielea strălucitoare. 1. Consumă alimente bogate în carotenoide. Carotenoidele sunt substanțe care dau fructelor și legumelor culoarea roșie, portocalie sau galbenă. Asigură-te că din dietă nu lipsesc morcovii, piersicile, caisele, roșiile, pepenele galben, capșunile, salata, spanacul sau ardeiul gras dacă vrei ca pielea ta să strălucească. Pe lângă culoarea
Top cinci alimente care te bronzează () [Corola-journal/Journalistic/70104_a_71429]
-
aceea, pentru un bronz frumos, fetele fac orice: solar, creme auto-bronzante, loțiuni, ore de plajă. Însă acestea nu știu că pentru un bronz cu aspect natural și de durată există o soluție: dietă cu alimente potrivite. Autor: Mocanu Mădălina 1. CAROTENOIDELE Carotenoidele sunt pigmenți galbeni, portocalii și roșii aflați în legume și fructe. Consuma deci: morcovi, piersici, caise, roșii, pepeni, căpșuni, spanac sau ardei gras. Pe langă culoarea arămie pe care o oferă pielii, acestea o protejează de factorii care provocă
Alimente care te "bronzează" () [Corola-journal/Journalistic/66394_a_67719]