478 matches
-
rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi străine... Dar mai mulți suntem aceia Iubitori de neam și limbă, Cum și tu, fiică de lei a Leilor ce-n lei se schimbă Și vor scăpăra scânteia...! Încă-i vremea să
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1441013773.html [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
palpabilă și pusă să legitimeze origini, atitudini, aspirații și caractere. Într-un fel, tot ce au înfăptuit Rucărul și rucărenii capătă sens prin apariția cărții. Sens întru devenire desigur și probează, aposteriori, vocația libertății și dreptătii pe care această nervură carpatină românească - care este comunitatea rucăreană le-a avut în sânge și le-a pus să "lucreze"ori de câte ori ființa îi era amenințată. Valorile perene ale acestei nații sunt recuperate din tenebrele istoriei mai vechi sau mai recente: adevărul (cine suntem, ce
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_o_monografie_scolara.html [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
respinge, nu mai crede în noi, ne arată drept exemplu al eșecului post-comunist în contrast cu expansionismul comunist chinezesc care trebuie să arate triumfător, contagios, de invidiat. Haideți buni și bravi români, deschideți ochii, clătiți-vă fața cu apă rece de izvor carpatin și adunați-vă om cu om, căci veți auzi curând semnalul pe care mulți îl așteptați! Deșteptați-vă, dormirăți Somn de boală fără leac, Vreme-n care zămislirăți Monștri, bestii peste veac, Trădători de neam sărac! Referință Bibliografică: Naționaliști, curând
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nationalisti_curand_veti_auzi_semna_romeo_tarhon_1354947480.html [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
că, de fapt, ea e...(măcar) ceva mai în vârstă decât eroina pe care ne-o închipuim noi, de vreme ce fiica ei e deja studentă la o universitate din Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
ÎN ZADAR... Eu răsfoiesc ”Istoria poporului român”: Când o deschid, țâșnește-un roșu râu de sânge, Ies tunete și flăcări pe unde calc, stăpân, Din veacuri până azi, aud cum Țara plânge... Văd șoimi și vulturi sfâșiind năpârci, Din vârfuri carpatine, ei au țâșnit puhoaie; Când noi am vrut, pieiră gepizi, avari și turci, Căci Dumnezeu ne-a fost Strategul din războaie ! Demult știam că suntem viteji și neschimbați, Doresc să fim și azi precum odinioară; De-aceea strig: Străinii ne
TROIENE DE SPERANŢĂ (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1458862930.html [Corola-blog/BlogPost/375181_a_376510]
-
se înalță masivele muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare și Unghia Mica. Privit din depărtare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamănă cu o "piramidă egipteană înfiptă parcă dinadins aici în frământatul peisaj carpatin", cum este ea descrisă de către un iubitor al naturii montane, care a întocmit monografia zonei, fermecat de frumusețea muntelui. Tot aici se înșiruie munții Pătru, Steiasa, Fundurile și o serie de "clăbucete", ramificându-se mai spre sudul munților Carpați. Localitatea
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
meseriași. Milioanele de șomeri oficiali, cei 17 %, au bacalaureat sau au căzut la bacalaureat. Dar mai există milioane fără loc de muncă care, dacă nu lucrează la negru, trândăvesc și totuși nu mor de foame. Este una din curiozitățile zonei Carpatine, poate și Balcanice. Cu toată lipsa activității de cercetare din universitățile române, cu tot nepotismul și clientelismul întâlnit și în mediul academic, nivelul de predare teoretic este destul de ridicat. Medicul sau inginerul român este bine cotat în străinătate datorită pregătirii
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406133058.html [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
noile structuri europene, dar ceea ce este sigur reprezintă dorința majorității românilor de a depăși carapacea mentalului conservator pentru a circula liber în Europa și în lume, nu umiliți și servili, ci ca cetățeni egali și demni ai Terrei. Vara toridă, carpatină, cu valori sahariene, greu de suportat, m-a determinat să caut răcoarea dimineților și susurul apelor la mii de kilometri spre apus, în misterioasa Scoție, într-un itinerar lung și plin de peripeții. Majoritatea statelor incluse în program îmi erau
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
spiritul ei desăvârșindu-i cultură milenara, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE (de George FILIP) VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. În limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 by http://confluente.ro/Rezultatele_concursului_de_cre_al_florin_tene_1377703124.html [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
cu bucurie, Plini de grația divină, de divină armonie; Brațele vi le-mpletiți într-o rugă-nălțătoare, Pentru-a Domnului mărire și a minții cugetare; Eu închin în cinstea voastră un pahar de bohotin, Ca să-mi întăresc urarea,imn de veacuri carpatin; Piscurile vieții voastre, fie Dorul și Credință, Vorba blândă și duioasă, inspirația-n peniță; Viața vă fie din raze, de Lumină și Noroc, În cuibul viselor voastre, mult sfânțit de busuioc; Să v-aveți unul pe altul, ca pe bunul
PENTRU MIRE ŞI MIREASĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Pentru_mire_si_mireasa_elena_spiridon_1354683654.html [Corola-blog/BlogPost/351664_a_352993]
-
de dialecte!), cu limba romani. Limba sanscrită(peste 5000 de ani vechime): Aham asmi- eu sunt Limba romani căldărărească: Me sim- se observă permutarea sanscritului "asmi" în "sim". Limba Urdu/Hindi ( 1000 de ani vechime) Me hum-eu sunt. Limba romani carpatini, gabori... Me hum/hom/hium-eu sunt. Se observă că CEL MAI VECHI DIALECT ar fi cel căldărăresc (me sim-eu sunt), deoarece este mai apropiat de sanscrită, nu cel carpatin, care este mai nou, fiind apropiat de hindusa modernă. Dar aceasta
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Urdu/Hindi ( 1000 de ani vechime) Me hum-eu sunt. Limba romani carpatini, gabori... Me hum/hom/hium-eu sunt. Se observă că CEL MAI VECHI DIALECT ar fi cel căldărăresc (me sim-eu sunt), deoarece este mai apropiat de sanscrită, nu cel carpatin, care este mai nou, fiind apropiat de hindusa modernă. Dar aceasta este doar o capcană a glotocronologiei. În care noi nu vom persista. În limbile indiene," s" și "h" sunt interschimbabile, fapt binecunoscut domnului Yaron Matras(1). Observăm că sanscritul
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479255186.html [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Biserica de la Voroneț, Andrei Vartic vede în lucrările meșterilor de biserici și în icoanele murale ale pictorilor care le-au impodobit creații “coborâte parcă din ceruri”. În cuvioșii din mănăstirile și schiturile noastre, reprezentați de aceste icoane murale ale bisericilor carpatine, A. Vartic vede (cu ochii săi interiori, cei de savant) că aceștia “sunt iluminați nu întru propria mântuire, ci întru mântuirea întregului neam omenesc”. În același context al prezenței lui Dumnezeu în omul neamului său, în scrierile lui Andrei Vartic
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Trei_ani_de_la_plecarea_la_ceruri_a_unui_gheorghe_parlea_1338735836.html [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
se plătea în valută și față de restaurant, unde se practicau prețurile cele mai mari din oraș, dar pe care totuși, uneori, și le putea permite oricine, pentru sărbătorirea unui eveniment deosebit. O altă variantă era “Gaura dulce”, din spatele restaurantului „Cerbul Carpatin”, de aceeași categorie cu „ARO” sau restaurantul „Cina”, mai acceptabil ca preț, dar de nivel calitativ puțin mai scăzut. Acum însă, promovaseră prea puțini studenți iar aceștia erau foarte obosiți după efortul depus, dar încununat cu succes. Promovarea unei examen
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1464734538.html [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
vorba - n. a.) au făcut parte din familia de limbi turanică. Posesiunile lor erau formate din două părți inegale după suprafață: cele situate între Nistru și Volga (Itil) Deșt-i-Kîpceak (Stepa Cumanilor) și cele din Cîmpia Română. Între ele se intercala Arcul Carpatin. La sud, posesiunile cumane erau hotărnicite de Dunăre. Nomazii cumani încă nu se învățaseră să escaladeze asemenea obstacole naturale precum munții și rîurile late. În afară de aceasta, Regatul Ungar, care stăpînea Transilvania și Imperiul Bizantin, posesiunile căruia se aflau la sud
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși suveranului lor. Cu toate acestea, litoralul
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
spiritul ei desăvârșindu-i cultura milenară, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
au unit, Se prind în horă mână-n mână, Pe-al lor pământ de mult iubit. Un omagiu le adresăm Celor care s-au jertfit Și cu toții noi sperăm Să păstrăm tot ce-au unit. Glia noastră strămoșească Lanțul nostru Carpatin Cu Dunărea cea albastră, Cerul nostru-i mai senin! Lorelai Referință Bibliografică: Poezie de Lorelai. Fetiță de 12 ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422002245.html [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
bere rece de Azuga. Învăluită în legendele munților Bucegi, stânca Sfânta Ana a fost la un moment dat locația unui vechi schit, mică grotă și cele câteva inscripții de pe pereți amintind azi de acest moment. Mai târziu, în 1897, Societatea Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilon din lemn, dispărut azi. ASTĂZI, acest loc extrem de frumos și de la îndemâna
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Belvederile_din_sinaia_1_stanca_sfanta_ana.html [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de fapt acea pată mare și neagră era o grotă în munte. - Măi să fie! - exclamă stupefiat. Atâta muncă pentru o cavernă!... Dar dacă aici sălășluiește vreun moș Martin Carpatin uitat de Dumnezeu? Vai de pielicica mea! Fuga înapoi până nu se trezește domnia sa! Dar înainte să pună în practică planul de refugiu, aruncă instinctiv încă o privire de ansamblu și observă cu surprindere că în peretele stâncos erau săpate
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371298.html [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
de furtună, cât să trezesc întregul sat, în strigătele-mi lucide din viața-mi atât de grea și lumea asta atât de străină, din care și mâine aș pleca. (Paris, 14 iulie 2009) Îmi lipsesc Crede-mă! Îmi lipsesc soarele carpatin și ceața din grădină. Mă-ntreb pașii mei de unde-mi vin? Umbletu-mi lasă umbră pe loc străin deșirat cărări pe care alerg în van s-ajung la mama-n tindă. Îmi scapă condeiul jos, oprindu-mi scrisul... nu mă-ndur
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
același puf de aur? O Doamne! Uite cum pot contura cu degetul șerpuind, țara mea uitată bucium și laur între Dunăre și Marea Neagră. Nu știu cum să fac! Nu știu cum să-ți spun! Pașii mei de nicăieri vin. Crede-mă nu am soare carpatin și ceața din grădină! (Paris, 19 iulie 2009) Cad ploi Cad-ntruna ploi plescăie-n asfalt sonorități prelungi, zăpezile de pe la noi, mi-au rămas doar fenomene mirajul uliței din sat, îmi saltă dorul în poeme. Jăratecul din vatră, unde făceam
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]
-
cuvânt), dar în măsura puterii mele maxime, LA MULȚI ANI, în deplină sănătate! Și, până veți ajunge la vreo sută de ani, așteptăm să răzbată mereu până la noi, pe malul Moldovei, la Hanul Ancuței, dangătul de dor din inima "ursului carpatin" coborât, prin strămoșii săi, în colinele basarabe! P. S. Fiindcă declarația mea de prețuire e azi, în mod expres, și pe buzele celor doi edili mirosloveșteni, primarul Ionuț Gospodaru și viceprimarul Liviu Aioanei, onorarți și ei să vă fi cunoscut, mi
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1401607204.html [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOREL SCHOR - ZICERI (175/176) - REZERVAT & CERBUL CARPATIN Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului REZERVAT • Îi dai dreptate, dar ai grijă s-o primești înapoi... Nu-i poți înțelege pe cei din stânga dacă nu-i înțelegi puțin și pe
REZERVAT & CERBUL CARPATIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1435684224.html [Corola-blog/BlogPost/352821_a_354150]
-
fac pe cultură...". • Credeam că despre prostie știu tot, dar aflu zilnic că nu-i așa. • Nu putem fi la fel de mulțumiți. Asta i-ar nemulțumi pe mulți. • Dacă te duci la doctor, îți va găsi cu siguranță o boală. CERBUL CARPATIN • Dacă te ocupi de proști, nu mai ai timp pentru deștepți. • Ferește-te de umorul omului pe care îl dor măselele. • Lebăda cânta de fiecare dată când moare... (citat). • Pragmatismul slăbește patriotismul. • Mi se părea mai dificil să fii tâmpit
REZERVAT & CERBUL CARPATIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1435684224.html [Corola-blog/BlogPost/352821_a_354150]