469 matches
-
de partea inimii trupului acestuia omenesc, prin natura funcției lor relaționare. De fapt, actorii sunt chiar inima, într-un sens, iar în altul sunt dublajul fiecărui om, repetarea în formă spirituală a oricărui fapt, fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse și multiple
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
ce vor să intre acolo și să devasteze. Mobile vechi și noi, aparatură casnică (de! trebuie să aibă și morții frigider, aragaz, cuptor cu microunde ș.a.) ba și televizor și - culmea! și calculator. Covoare moi, plușate sau doar gresie și carpete elegante. În fine, tot tacâmul. Așa cred ei că mortul se va mântui. Se încing aici, petreceri și picnicuri vesele, gălăgioase, care nu au cu nimic de-a face cu mortul sau cu morții, pentru că, în unele cavouri locuiesc, ca
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
chiuvetă mai răsturnă peste ele și o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul casei. Dădu drumul la robinete și începu să arunce sodă și apă fiartă peste tot acest talmeș-balmeș textil. Spărgând turbata
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
Împreună cu Gheorghe Dinică”, cu Gheorghe Vieru și Eugen Simion, cu Tudor Ghorghe, Adrian Păunescu și mulți alții. Iar dacă ne-am fi lăsat purtați de firul imaginației, în momentul în care atingeam cu privirea leagănul, patul, așternuturile, oglinda, lampa, tablourile, carpetele și celelalte lucruri încărcate de semnificații, ce împodobeau casa, oare ne-ar fi atins pulberi de chihlimbar cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
cu care autorul își stropea poveștile? Războiul de țesut al mamei Paraschiva, alături de suveică, vârtelniță, roată și fire ne-au vorbit de îndeletniciri de demult, despre măiestria cu care țeseau femeile din familie (mamă, bunică, mătușă) așternuturi de pat și carpete pentru pereții casei. Oare, aici a învățat Fănuș să țeasă visele sale atât de minunat? Cu siguranță aici, la rădăcinile sale... Icoanele ce vegheau încăperile casei, m-au îndemnat să mi-l imaginez pe Fănuș Neagu, copil fiind, îngenuncheat, cum
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
supraviețuirii, forța de-a îndura destinul cu orice riscuri, sunt teme pe care autorul le abordează cu o sinceritate debordantă fără să se teamă că ar putea deranja cititorul. Lumea este ca lumea, și lumea lui SAMSON IANCU este precum carpeta de pe peretele unei case de mahala,- o țesătură în care femeia oacheșă și cu cerecei din aur-sadea, retează în incisivii ca de sălbăticiune tânără, tija unui trandafir sângerând. Roșu! Durerea nu mai contează. Patima mustește, se învârtoșește în cartea de
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]
-
casei bătrânești de sub pintenul dealului de la Valea Dăii, pe care adeseori le „prinde” în vârful acului, sulfilează, tivește și calcă cu mașina cu tăciuni aprinși, pe care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite într-o
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
din ograda și curtea proprie, adierea pâlpâitului de fitil al lămpii se strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos în camere sau tindă peste pământul gol erau „trântite” rogojini bine împletite peste
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
autorul s-a îndrăgostit de soția acestuia, d-na Stela Neagu, ne-a fost spusă pe scurt de minunatul meu prieten grădiștean. De asemenea, prof. Nicu Negoiță le-a arătat și explicat copiilor cum se țeseau covoarele și alte cuverturi, carpete, preșuri etc. cu ani în urmă, de către Țața Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia, un vestit lemnar al Grădiștei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind exponate în muzeu, dar ne-a vorbit și despre rudele scriitorului, ba chiar
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
într-un cenușiu sumbru, dădeau impresia că ar conține mai mult beton decât prevăd normele în vigoare vis-a-vis de concentrația legală pentru asemenea clădiri. Casa avea ceva de cazemată, de refugiu, de bunker... În interior nu exista nici un tablou, nici o carpetă, nici un ghiveci de flori, nimic ornamental. De asemenea, cărțile străluceau prin absență. (Și probabil că nici nu se mai ostenea să le șteargă de praf ! comentăm noi.) Iată o femeie de afaceri, cu toate datele ei de identificare, spre a
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
de gătit veche, dotată cu o plită la care se gătise, probabil. Avea chiar și sobiță atașată acesteia unde se făcea focul iarna, semn că mai locuise cineva aici. Aproape tot peretele unde se afla patul era acoperit cu o carpetă țărănească, țesută în război, în culori vii, iar în colțul de la răsărit o icoană cu Maica Domnului împodobită deasupra cu un ștergar din in cusut cu motive naționale. În cameră se mai aflau o masă cu două scaune și un
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
-l mai iubeam până la tine acum parcă eu sunt vânat găsind adapost în amintiri straduțe și alei înguste flori, copaci, ape palide ca niște acuarele uscate sub o icoană a bunicii priveam în torsul sobei și miros de dovleac aceeași carpetă cu un bizon săgetat la masă toți știau că nu mai sunt vânători și eu uitasem de ce în trecut se vâna Referință Bibliografică: întâlnirea pe zebră / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1507, Anul V, 15 februarie
ÎNTÂLNIREA PE ZEBRĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362722_a_364051]
-
floare: „regina nopții”... Crizanteme, lalele, narcise, violete, garoafe, dumitrițe, crini, margarete... toate florile explodate din fascinația culorii și plăcerea parfumului sunt catifele miraculoase pentru glastrele inimilor. Primăvara le recheamă și le adună, în mijlocul ei, la „Florii”, apoi le spulberă jur-împrejur. Carpete întinse de margarete vor împături câmpiile și noi românii, le vom zice „florile Principesei”. Florile Principesei noastre! Albe, crestate, pline de fluturi, margaretele sunt ele însele, prințese între flori, cu rochii albe, valsând în muzica soarelui, pe verzile câmpii românești
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
atenția, în mod deosebit, restaurantul „Aquamarin”, un adevărat muzeu de etnografie, construit în stilul caselor tradiționale bulgărești, cu pereți groși, de piatră, cu tavan cu grinzi, cu icoane pe pereți, cu sobă și cișmea din care apa curge neîncetat, perdele, carpete, velințe țesute în război pe fond roșu, fețe de masă pe fond roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
se năzare că ai rătăcit poza și dai în dambla. Lisa Kieffer se strîmbase de rîs ca balustrada unei scări de care tocmai s-a sprijinit madama Marea Marmara și fetele s-au tăvălit pe jos, pe covoare și pe carpete, pe pereți și pe clanța ușii, care pe unde mai avea loc de celelalte, asta da, comparație, gemea micuța ștorfi Evrika, nici în serialele lacrimogene nu-ți dau atîtea lacrimi și fetele erau de acord cu ea. Văzuse vreuna dintre
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
orice se îmbrăca, o aranja de minune: costume populare vâlcene, dojjene și gorjene, admirate de consumatorii care duceau vorbă de laudă prin toată Oltenia. În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
mămică-ta! -Nicio grijă, îi răspunde plin de siguranță băiatul. Înserarea alunecă liniștit peste sat, fugărind și din casă ultimele raze de lumină. Dio ține cartea în mână dar ochii urmăresc trupul de șarpe al fetei. Viorica lucrează la o carpetă: n-are nevoie de foarfece decât rareori. Stătea în fața lui Dio, pe pat, cu picioarele strânse sub ea. Din cauza grabei cu care lucra, să n-o prindă întunericul, rochia i se ridicase mult deasupra genunchilor, lăsând pradă ochilor băiatului pielea
DEŞERTUL DE CATIFEA (22) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359691_a_361020]
-
mâinile și-o trase cât putu de jos! La un moment dat privirile celor doi se ciocniră, sfărmându-se în bucățele mici: albastre și căprui! Literele din cartea de fizică semănau toate cu ochii căprui ai fetei. Iar cruciulițele din carpeta fetei aruncau fulgere albastre ca ochii lui Dio. Așa trecu prima veșnicie: pândind! Costel Zăgan C Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (22) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 835, Anul III, 14 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DEŞERTUL DE CATIFEA (22) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359691_a_361020]
-
de știut, „Siriul sub vremi și ape”. Alcătuitorii ei sunt biologul și autorul de cărți despre universul biologic, Gheorghe C. Dihoru, om de știință, dr. în Științe Biologice și deopotrivă om al frăgezirii științelor exacte și așternere a lor în carpete în care se cos locuri, case, oameni, trăiri..., care s-a bucurat de sprijinul și colaborarea preotului de la Siriu, trecut azi în neființă, cel ce-a fost un luminat teolog, apostol al satului în toată durata păstoririi sale, pasionat de
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A doua încăpere este rezervată uneltelor legate de ocupațiile tradiționale: păstoritul, pomicultura, prelucratul lemnului și „industria cas �nică”. De remarcat
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
lor modern. Ne invită să descoperim istoria. Piețele din România abundă de ele. Le știu pe cele din București foarte bine. Ador să merg la Muzeul Țăranului și să îmi petrec ziua uitându-mă la iile românești, lingurile de lemn, carpetele frumos decorate, fețele de masă brodate fin, antichitățile interesante, artă contemporană, cărți cu simboluri străvechi, hărți vechi, bijuterii și mult mai mult. Folclor și viața satului. Cred că există un potențial uriaș în prezentarea folclorului și a vieții satului românesc
Uitați de etichetele de preț și de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste () [Corola-blog/BlogPost/337766_a_339095]
-
Bal-Can-Can, o comedie neagră plină de aventuri și suspans, ne poartă într-o călătorie prin lumea interlopă din Balcani, de-a lungul căreia un dezertor din armata macedoneană împreună cu fratele lui de sânge caută o bunică moartă, înfășurată într-o carpetă furată. De asemenea, în programul Divan Film Festival se regăsesc, ca în fiecare an, și filme pentru copii: Dumbrava Minunată (România, 1980) și Zarafa (Franța, 2012), o animație care prezintă povestea adevărată a primei girafe a Franței și a călătoriei
Filmul câștigător al Ursului de Argint la Berlin 2016 va deschide cea de-a șaptea ediție a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100324_a_101616]
-
Bal-Can-Can, o comedie neagră plină de aventuri și suspans, ne poartă într-o călătorie prin lumea interlopă din Balcani, de-a lungul căreia un dezertor din armata macedoneană împreună cu fratele lui de sânge caută o bunica moartă, înfășurata într-o carpeta furată. Filmul a câștigat două premii la festivalurile de film de la Moscova (Rusia) și Motovun (Croația). Centrul Vechi 20,00 - Deschiderea oficială 20,30 - Concert Maria Răducanu Maria Răducanu este o cantautoare și cântăreața cu voce de tip soprana, cu
Programul celei de-a șaptea ediții a Divan Film Festival [Corola-blog/BlogPost/100321_a_101613]