136 matches
-
femei. Suntem prea concentrați. Muncim noaptea. Când ar trebui să fim cu femeia. Nici un tip care lucrează noaptea n-are cum să țină o femeie lângă el, dacă femeia aia e bună de ceva. — Ești un filosof. — Nu, hombre. Un cartofor de orașe prăpădite. Un oraș prăpădit, pe urmă altul și altul și pe urmă vine orașu’ mare și după aia tre’ s-o iei de la capăt. Și pe urmă te Împușcă-n stomac. — Prima dată. Aia nu s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
avea să dureze. Mai era un băiat de vreo șaișpe ani care lucra la o fermă - Își rupsese piciorul și i se fixase prost și acum trebuia rupt din nou ca să-l fixeze bine. Și mai era Cayetano Ruiz, un cartofor de orașe prăpădite, cu un picior paralizat. Domnul Frazer Îi auzea pe coridor cum râd și se bucură de muzica mexicanilor trimiși de poliție. Și mexicanii se distrau. Intraseră de două ori la domnul Frazer, foarte incitați, Întrebându-l ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În cele din urmă să rămână cu acesta În relații de prietenie. Având un nume lung și destul de greu de memorat, Tony Pavone i se adresa simplu, Doctore. Fire excentrică și excepțional de comunicativă, Doctorul avea toate Însușirile necesare unui cartofor...! Pe lângă aceste preocupări, era exagerat de afemeiat și mai cunoștea și practica apsolut toate jocurile de noroc...! Așadar, În seara precedentă, neprevăzutul i-l scosese În cale pe doctor, care-l antrenase la jocurile de noroc, ca după aceea să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Clasei Muncitoare, reușise prin viclenie să instaleze Dictatura personală, să impună cultul personal. E drept, aceștia aparțineau clasei muncitoare. Dar tot adevărat mai era de fapt, bărbatul de meserie cismar - mai bine zis cârpaci de proastă calitate, analfabet,bâlbâit, pe deasupra cartofor instruit pe maidanele unui sătuc pierdut pe harta țării - În timp ce femeia, nevasta lui - o murdară analfabetă, damă de consumație, redusă mintal, vânzătoare de semințe pe unde se nimerea...!! Înfumurați, Îmbătați cu apă clocită, văzându-se puternici, stăpâni ai unei țări
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
scund, suficient de gras, “Șeful Șantierului” purta ochelari de vedere fumurii lucru ce-l avantaja: niciodată nu-i puteai ghici expresia ochilor săi. După primele schimburi de cuvinte protocolare, Tony Pavone deduse, În persoana viitorului său Șef, un mare diplomat, cartofor, farsor de o inteligență demnă de luat În seamă, iar pe deasupra, afemeiat până În “Vârful urechilor” cum avea să afle mai târziu.Pe scurt, trecuse de curând granița celor șaizeci de ani. Extrem de curtenitor față de proaspătul colaborator, Șeful de Șantier Îl
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a mai elementară lipsă de educație, Mingoti Își aprinse o țigară oferind și lui Tony Pavone una. „Mulțumesc, nu fumez...” Tony Pavone nu era deloc bucuros de apariția lui neașteptată. Îl cunoștea pe Mingoti ca un om de rea credință, cartofor, intrigant, șantajist, un periculos informator al miliției. Cu evidentă repulsie, Tony Pavone privi În ochii lui bulbucați ce erau permanent injectați de băutură, fumat, nopți nedormite, iscodindu-l „Căru-i fapt datorez onoarea mă Mingoti, de-a te afla aici, la
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în ciuda faptului că Helen reușise să mă convingă că cei faimoși și bogați vor fi despărțiți de muritorii de rând, speranța a început să-mi țopăie prin stomac ca o broască pe iaz. Și, desigur, dependenții nebuni, alcoolicii, bulimicii și cartoforii din care era alcătuit restul clientelei meritau și ei observați. Așa că, plină de avânt, l-am urmat pe doctorul Billings pe scări până la sala de mese, unde m-a prezentat spunând: —Doamnelor și domnilor, faceți cunoștință cu Rachel care ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
destul de dezamăgit, așa că și-a coborât din nou ochii spre farfuria sa pe care odihnea un munte de gulii, cartofi și cotlete. Tu pentru ce ești internat? l-am întrebat eu. Mi s-a părut că așa era politicos. Sunt cartofor, mi-a răspuns el posomorât. — Pentru alcool, a spus bărbatul de lângă Davy, cu toate că nu-l întrebasem nimic. —Alcool, a spus și bărbatul de lângă el. Pusesem în mișcare un adevărat mecanism. Din clipa în care întrebai pe cineva pentru ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cel puțin, îmi aduseseră la cunoștință motivele pentru care fuseseră internați. Alcoolicii îi luau, ca număr, pe dependenții de droguri cam cu patru la unu. Și mai erau și câțiva bulimici. Dar în tot grupul nu era decât un singur cartofor: Davy. Nu era de mirare că era complet dezamăgit. O femeie grasă, îmbrăcată într-o salopetă portocalie imensă mi-a trântit în față o farfurie cu cotlete și gulii. —Mulțumesc, am zâmbit eu cu grație. Dar sunt vegetariană. Și? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca AA, dar pentru drogați, mi-a explicat el. — Fugi de-aici! am spus eu teribil de amuzată. Vorbești serios? — Da, mi-a răspuns Mike privindu-mă ciudat. Oricât am încercat, n-am reușit să descifrez privirea aia. —Și CA? —Cartoforii Anonimi. —Și BA1? Nu mă puteam abține să nu râd. Nu, lasă-mă să ghicesc - Bătătorii Anonimi - pentru cei care nu se pot opri din bătutul la mașina de scris! —Bulimicii Anonimi, a răspuns Mike deloc amuzat. Fața lui urâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în sufragerie nu era decât o singură persoană. Eram destul de surprinsă că se afla totuși cineva acolo, având în vedere temperaturile de-a dreptul siberiene ce domneau în încăpere. Când ne-am apropiat, am văzut că era vorba de Davy, cartoforul singuratic. Nu-l recunoscusem fiindcă era îmbrăcat cu paltonul, iar pe cap avea o căciulă din aia cu urechi. Stătea pe marginea canapelei și urmărea cu mare atenție Joacă-ți viața 1. Toată, a bolborosit el către ecranul televizorului, haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să dai vina pe nimeni altcineva. Ar trebui să cauți să-ți dai seama care e vina ta în toată povestea asta. La care, toți cei care erau de partea mea - Fergus, Chaquie, Vincent, John Joe, Eddie, Stalin, Peter, Davy cartoforul, Eamonn și Barry copilul au urlat în cor: —Mai taci din gură! Până și Neil a strigat împreună cu ei. Deși aș fi fost fericită dacă n-ar fi participat și el. L-am privit cu atenție pe Chris, disperată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcut eforturi să râdă. — Dar tu pentru ce ești internată, Philomena? Din cauza pariurilor la cursele de cai? Alte chicote forțate, care puteau să-ți provoace o criză de hernie. Se comportau de parc-ar fi fost la un cocteil. Davy, cartoforul, stătea la celălalt capăt al mesei. Am văzut expresia mohorâtă de pe fața lui și am simțit cum mă cuprinde dorința de a-l proteja. —Fiul nostru e aici, a spus Philomena. Unde s-a dus? Christopher? Clar: e mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Sau cel puțin încerca să joace. Se iscau tot felul de dispute din cauza lui Vincent care îl suspecta pe Stalin că trișa când dădea răspunsurile. Vincent se jura că l-a văzut pe Stalin studiind cărțile înainte de începerea jocului. Davy, cartoforul, se ruga de ei să joace pe bani. Sau măcar pe bețe de chibrituri. Certurile lor mi-au adus aminte de familia mea. Cu toate că, sigur, pacienții nu erau la fel de răi. începuse să ningă. Lăsasem perdelele trase ca să putem vedea fulgii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe arțăgosul Charles Manson în miniatură pe care-l cunoscusem în prima zi. Acum era extrem de calm. Ți-l puteai imagina stând în mijlocul unei păduri, acoperit de păsărele și înconjurat de căprioare, veverițe și alte creaturi. Barry-copilul, Peter-piticul râzăreț, Davy cartoforul și Stalin au plecat și ei. Acum rămăsesem una dintre cele mai în vârstă purtătoare de cuvânt. La plecarea fiecăruia dintre pacienți, am plâns și ne-am îmbrățișat, am făcut schimb de adrese și ne-am promis să ținem legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui Hitler și ce se mai spune despre și cum se face că și ce clocește la și care va fi dacă unde când, uite-așa! Faceti cu ochiul, nuiI asa, soriceilor? Seara târziu, la prietenul contabil cutare sau laavocatul cartofor sau la bețivul dascăl de muzică Șnaps sau la duduia Duduia, ascultând discuri, răsfoind albume almanahuri astrologii. Numărul de circ pedagogic, jucat în clasă, la lumina zilei, se diversifica și se contrazicea și se potența prin acrobațiile după-amiezelor lungite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am obișnuit poveștile unui spațiu apropiat și totuși atât de străin. Pentru început, reține atenția specificitatea unei urbe cum este Chișinăul anilor '30, invocat pentru a retrezi la viață lumea cafenelelor unde își făceau veacul mica burghezie, dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai sau a comercianților cârcotași și a hoților de buzunare. Mai apoi, orașul sub teroarea roșie care se instaurează treptat, dar sigur și fără putință de a fi îndepărtată cu ușurință
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lui vânzare, ceva mai târziu. O dată, pe la începutul anilor '30, ceasul i-a fost furat din buzunar, în tramvai. Pe vremea aceea tata frecventa o cafenea celebră din Chișinău, unde își făceau veacul mica burghezie a orașului dar și crema cartoforilor, a jucătorilor la bursă, a pariorilor la cursele de cai. Și printre toți aceștia, de un rang cu nimic mai prejos, se pare, se amestecau și tartorii hoților de buzunare. Tata nu numai că nu era indignat de prezența printre
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
studiară cu un aer meditativ, dar Seal nu spuse nimic. - Ai umblat mult, nu-i așa? întrebă Cayle. Nu era deloc mulțumit de întrebarea pe care o pusese, căci nu asta dorise să întrebe. Seal, chiar dacă nu era decât un cartofor ordinar, se ridica deasupra unei abordări atât de naive. Dar de data asta răspunse fără să se angajeze prea mult: - Mde, așa și așa. Tovarășii lui părură să găsească răspunsul destul de amuzant și izbucniră amândoi în hohote de râs. Cayle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
siguranță în buzunarul de la cămașă... Apoi, mai are, în buzunarul de la pantaloni, și gologanii pe care f-a ciugulit de la noi. Se aplecă înainte și-l privi cu ochii larg-deschiși, plini de ironie: - Va să zică, tu ce credeai, că noi suntem cartofori care, într-un fel sau altul, o să te trișăm, nu? Nu. amice, noi nu lucrăm așa. Sistemul nostru e mult mai simplu. Dacă ai zice că nu vrei să ieși cu banii la zar, ori ai încerca să atragi atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
gemu, se clătină și-și duse mâna mai jos de burtă. Fără să-l bage în seamă, Cayle se repezi la cel de-al treilea, care încerca să-și scoată pistolul dintr-un toc atârnat de umăr. Îl izbi pe cartofor cu toată greutatea trupului și din momentul acela avantajul era de partea lui. li luă arma și lovi sălbatic cu ea mâna cu care acesta bâjbâia până îi țâșni sângele. Îi smulse un strigăt de durere, care fu urmat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
și apoi dădu din umeri: - Văd că nu aveți vreun pistol de la magazinele de arme, zise el, cu mult subînțeles. Nu sunteți deloc înarmat. Hedrock îi răspunse: - Vreți să mă supuneți unui test? îl privi pe individ drept în ochi. Cartoforul fu primul care coborî privirea: - Haide, Jay, nu e senul de treabă la care mă așteptam. Hedrock îl opri în timp ce dădea să plece: - Lucrezi aici? Bărbatul clătină din cap: - Nu, dacă aveți ceva împotrivă, zise el foarte sincer. Hedrock râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
stăm la taclale? Traseră locurile. Florence începu să împartă, expertă, cărțile. Bucățile de carton zburau prin aer în volte îndrăznețe, plonjau exact cu un plescăit ușor. Operația sugera aproape profesionalismul. În ochii doamnei Miga se aprinseră focuri albastre, simțeai instinctiv cartoforul înnăscut, pătimaș, exultând de pe acum, de la primul tur, vârât până la subsuori în voluptățile jocului. Ioniță Dragu juca prudent, cedând toate șansele Florencei, Șerbănică încerca să pară elegant, să spulbere orice idee de colaborare frauduloasă cu nevastă-sa. Melania Lupu plăti
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
e pierdută!" CAPITOLUL X O SINUCIDERE ROMANTICĂ Lampa încovoiată cu o căciulă de tablă verde și gât inelat lumina masa și mâinile lui Cristescu. Trapul rezemat de spătar se ascundea în întuneric. Privind degetele lungi, nervoase de chirurg sau de cartofor, Azimioară încercă sentimentul că există separat, trăiesc cumva o viață a lor, aparte, ca în tablourile unui pictor pe care-l iubea și unde vibrau doar chipuri și mâini, trupurile ghicindu-se greu sub pasta întunecată. Maiorul își încîrligă brusc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai departe, din munte în munte, Winkie devine părtaș la tainele pe care diplomații și agenții secreți le trafichează, în anul de grație 1879. O listă cu agenți ruși în India este înmânată de comandantul misiunii engleze din Kabul fostului cartofor și aventurier englez. În marginea focurilor care ard între stânci, englezul întâlnește spionii țarului și descoperă minuțiozitatea cu care geografii ruși cartografiază nordul Indiei, ca parte a planului de infiltrare. Oscilând între lumi, consumat de nostalgia pentru patria engleză/indiană
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]