315 matches
-
însă că în ultimele decenii am avut mai mult succes în străinătate decât în țară. Ultima mea carte de versuri, Patria mea A4 a fost tradusă până acum în engleză, spaniolă, italiană, iar la toamnă va apărea în poloneză și catalană. A.-I. P.: Personal, dintre propriile scrieri, aveți vreuna care vă este cea mai dragă sufletului? A.B.: Volumul de nuvele Proiecte de trecut. A.-I. P.: Obișnuiți să recitiți, peste ani, ceea ce scrieți? A.B.: Foarte rar, dar, când
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o fundație care să realizeze și să administreze proiectul Memorialului Sighet, adoptat de înaltul for internațional"520. Sigle și abrevieri art. = articulat; cap. = capitolul; cf. = conform; ed. cit. = ediția citată; et./ etim. nec. = etimologie necunoscută; fr. = franceză; gr. = greacă; kat. = catalană; lat. = latină; op. cit. = opera citată; M. O. = Monitorul Oficial; n. = nume; n. p. = nume propriu; n. n. = nota noastră; n. r. = nota recentă; ngr. = neogreacă; nr. = numărul; op. cit. = opera citată; orig. nec. = origine necunoscută; p. = pagina; pl. = plural; pol. = poloneză; prov. = provensală
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
bază. Latina savantă - sursă de împrumut Latina clasică s-a diversificat, în timp, iar din varianta ei cunoscută sub numele de latină vulgară (numită și latină populară sau târzie) s-au născut limbile romanice: româna, italiana, sarda, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza. Alături de aceste limbi romanice, continuatoare ale latinei, în Evul Mediu a funcționat și latina medievală sau savantă. Această limbă a fost inițiată de Carol cel Mare, care, uluit de formele foarte modificate ale latinei pe care o auzea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
comunitate lingvistică. Un caz interesant de remodelare a structurii semantice a unei limbi a fost semnalat în Spania. Într-un sat catalan, nouăzeci de cuvinte care nu aveau corespondente directe în spaniolă au fost abandonate, în favoarea cuvintelor existente atât în catalană, cât și în spaniolă. Un alt caz, din domeniul slav de această dată, este interesant pentru că, la originea fenomenului, avem a face cu un cuvânt monosemantic din limba primară, căruia îi corespund, în limba secundară, două cuvinte (în cazurile precedente
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
concurați de urmașii cuvântului latinesc *montanea. Astfel, în italiană, sardă, engandineză, friulană (ultimele două, dialecte retoromane), spaniolă și portugheză, urmașii lui mons și montanea sunt sinonime la nivelul sensului de bază, însemnând „munte“ și „lanț de munți“. În franceză și catalană, rivalitatea dintre mont și montagne, respectiv munt și muntanya există numai în limbajul poetic, unde se păstrează descendenții lui mons (în celelalte varietăți ale francezei și catalanei actuale,descendenții lat. montanea au eliminat pe cei ai lui mons, în cazurile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nivelul sensului de bază, însemnând „munte“ și „lanț de munți“. În franceză și catalană, rivalitatea dintre mont și montagne, respectiv munt și muntanya există numai în limbajul poetic, unde se păstrează descendenții lui mons (în celelalte varietăți ale francezei și catalanei actuale,descendenții lat. montanea au eliminat pe cei ai lui mons, în cazurile când se folosesc singuri urmașii lui mons putând fi între buințați numai în combinație cu un nume geografic de munte: les monts Alpes). Singura limbă romanică unde
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aceleași semne și alunițe, ca și în pruncie, deși toate celulele ei s-au împrospătat în curgerea timpului.“ Această definiție este valabilă, schimbând doar numele provinciei romane, și pentru oricare dintre celelalte limbi romanice surori: sarda, italiana, retoromana, franceza, occitana, catalana, spaniola, portugheza (dalmata a dispărut la sfârșitul secolului 19, prin moartea ultimului vorbitor). Trebuie, așadar, să nu uităm că limba română continuă latina, asemenea celorlalte limbi surori, dar, evident, cu multe schimbări, în urma evoluției firești la care este supusă orice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
argentinian a fost, și-a cântat patria preocuparea sa constantă), pământurile natale și tradițiile naționale. Lull, Ramón. Numele catalan corect al Fericitului este Ramon Llull (În spaniolă, Raimundo Lulio). Scriitorul catalan (1235-1315) este considerat făuritorul limbii poetice, literare și filosofice catalane. În tinerețea laică, a cultivat poezia trubadurescă, care nu s-a păstrat. În urma unei crize spirituale, În jurul vârstei de 30 de ani, renunță la familie, Își vinde bunurile și se dedică vieții contemplative. Studiază filosofia, limba arabă și filosofia Islamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
iluminat. Combate doctrina lui Averroes la Paris și predică În sinagogile din Catalonia. Face planuri pentru recucerirea Locurilor Sfinte. Lapidat În Tunisia, moare pe nava care Îl readuce acasă. Se păstrează 243 de opere ale sale, scrise În latină și catalană, dintre care cele mai importante sunt: Árbol de la ciencia (Arborele științei), Libro del gentil y de los tres sabios (Cartea păgânului și a celor trei Înțelepți), Libro de contemplación (Cartea Contemplării) etc. Lunfardo. Argoul (probabil < fr. lombard) delincvenților (care și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
legea Deixonne (nr. 51-46) din 11 ianuarie 1951 recunoștea „existența câtorva limbi regionale, În fapt limbi de maquis, vorbite de oameni care au apărat țara noastră” (Cerquiglini, 2002, p. 7). Astfel, noua lege (astăzi abrogată) autoriza predarea limbilor bască, bretonă, catalană și occitană. În schimb, ea ignora cu totul alsaciana, flamanda, diversele limbi creole și limbilevorbite În departamentele și teritoriile de peste mări. Este de la sine Înțeles că nu se făcea nici o referire la așa-numitele parlers d’oïl1. În ceea ce privește corsicana, aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
GALR, II: 357) d. O.K. Dacă e, îți mai dau un telefon după aceea. (cf. GALR, II: 357) e. - Nu vezi că mă evită? / - Cine? / - Ei, știi tu! (cf. GALR, II: 357) Capacitatea anumitor limbi (cf. latina, româna, italiana, catalana, albaneza, araba, chineza, japoneza, limbile slave) de a accepta nelexicalizarea subiectului a fost pusă în legătură cu morfologia bogată a verbului, care poate exprima suficiente informații despre subiect prin mărcile de număr și persoană. În română, mărcile de număr și persoană sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
accepția lui Borer (1994) AspQ = nodul cantitativ care induce telicitatea, în accepția lui Borer (2004) Aux. = auxiliar C = categoria funcțională complementizator [+c] = trăsătură semantică primitivă care denotă cauza unei schimbări (engl. cause change), în accepția lui Reinhart cap. = capitol cat. = catalană CAUS = morfemul cauzativ zero, în accepția lui Pesetsky (1995), Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) CP = Complementizer Phrase (engl.), grupul complementizatorului CRE = construcție reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legat de selecția auxiliarului este acordul participiului perfect. Mackenzie (2006: 162) arată că acesta este un fenomen foarte răspândit în limbile romanice, dar foarte sărăcit sau absent în limbile care au pierdut auxiliarul 'a fi' (excepție de la această regulă este catalana, care a pierdut auxiliarul a fi, dar a păstrat acordul la persoana 3). Belletti (2001)18 analizează acordul participiului perfect ca fiind obținut printr-o relație specificator−cap, într-o proiecție joasă a acordului participial; acordul între subiect și participiul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2006: 70) arată că, în spaniolă, unde nu există testul selecției auxiliarului, nici testul cliticizării partitive, compatibilitatea cu subiectele "nude" este considerată ca fiind un diagnostic primar al inacuzativității − Aranovich (2003)27, Mendikoetxea (1999)28. Testul e valabil și pentru catalană, portugheză și italiană. Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 6) preiau de la Belletti (1988)29 și Alsina (1996)30 ideea că numai obiectele verbelor tranzitive pot fi realizate ca nume nude indefinite, pe când subiectele, nu, de unde rezultă că inacuzativele acceptă ca unicul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
c) atribuirea unei localizări, prin construcție prepozițională (Juan está en Jaca 'Juan este la Jaca'). În limbile spaniolă și portugheză se folosește estar pentru localizarea indivizilor, iar pentru localizarea obiectelor, estar dacă sunt mobile și ser dacă sunt statice. În catalană, italiană și română, în contextele de localizare, atât pentru indivizi, cât și pentru obiecte, se folosește verbul moștenit din esse (Cartea e pe masă). Deși în bibliografia consacrată problemei este prezentă ideea că existența unei delimitări temporale impune uzul verbului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
spaniola, în care ser este asociat cu predicația de individualizare și estar, cu predicația de stare, iar relația semantică dintre referentul subiectului și localizarea prin predicat (care cuprinde o structură prepozițională) este foarte importantă; din al doilea grup fac parte catalana, italiana și româna, în care uzul celor două verbe copulative este oscilant, constantă fiind totuși selecția sistematică a verbului esse pentru fixarea în timp a unui eveniment. Deși considerarea lui a sta ca verb copulativ în română nu este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iau după ei (iertați-mă!) și mișc mărunt din buze. Mergem spre biroul de informații. Amicul de acolo nu știe engleză, nu știe franceză și nici italiană. Dar ce știi, dom'le? Spaniola, răspunde. De fapt n-o știe, vorbește catalana fîrnîit că nu-l înțelege nici mă-sa. Aud despre un restaurant de la intrarea aeroportului. Mai fîrnîie despre un zbor la ora 15. Eram așteptat la Bruxelles și-mi rumeg ciuda. Mă duc la restaurant și în drum găsesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de abordare, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2007, 145 p. [56] GÎTLAN, DANIELA; GHINEA, EMANUELA; PAVELESCU, MARILENA; POPESCU, ELENA, Limba și literatura română: 100 de variante, enunțuri și rezolvări: testare națională 2007, Târgoviște, Gimnasium, 2007, 318 p. [57] GOIAN, MARIA EMILIA; BEȘLIU, DANIELA; CATALANO, CRISTINA, Limba română: comunicare pentru clasa a II a, Pitești, Nomina, 2007, 94 p. [58] GOIAN, MARIA EMILIA; BEȘLIU, DANIELA; Limba română: comunicare pentru clasa a III-a, Pitești, Nomina, 2007, 127 p. [59] GOIAN, MARIA EMILIA; BEȘLIU, DANIELA; Limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se corelează cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos ilustrează cele două propuneri, păstrând structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8) supra) în derivarea deplasării verbului și specificatori multipli 16). (22) T' object shift ei V
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de inversiune V-AUX25 sunt prezente și în majoritatea celorlalte varietăți romanice vechi: spaniola veche, italiana veche, franceza veche, catalana și provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest tip este atestată în unele varietăți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de sintaxă romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două subgrupuri cuprinzând, pe de o parte, galiciana, portugheza europeană, spaniola (și, putem adăuga la această listă și româna) și, pe de altă parte, catalana și italiana. Următoarele proprietăți sintactice disting cele două grupuri de limbi romanice (OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative (* în primul grup, OK în al doilea grup); acord al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego 2012) (ii) *Ha comprato Maria il giornale avea.AUX.3SG cumpărat Maria DEF ziar '(lit.) A cumpărat Maria ziarul' (italiană; Belletti 2004) 19 Legarea variabilelor nu e disponibilă în catalană și italiană (exemplificare prin catalană), limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]