877 matches
-
trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial 1. este lucrat în totalitate 4. Suprafața de teren nelucrată (HAP9DA1 în EBR 2003 și C8 în EBR 2007) NELUCRAT variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1-10 ha 3. Peste 10,1 ha IPF = TEREN + PARCELE + LUCRAT NELUCRAT Indicele astfel obținut ia valori între 1și 7, 1 semnificând o situație deficitară a proprietății funciare (sub 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
respectiv 0 (zero) ani, valorile atribuite fiind în funcție de vârsta reală. Variabilele din cele patru nivele de măsurare se pot încadra în diferite tipuri de variabile conform tabelului nr.1. Conform literaturii de specialitate americane, variabilele calitative mai sunt denumite și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ani, valorile atribuite fiind în funcție de vârsta reală. Variabilele din cele patru nivele de măsurare se pot încadra în diferite tipuri de variabile conform tabelului nr.1. Conform literaturii de specialitate americane, variabilele calitative mai sunt denumite și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se verifică relația: Măsurăm distanța dintre tabelul nostru și cel de independență astfel: se citește hi pătrat și măsoară diferența dintre frecvențele empirice și frecvențele teoretice. Indicii de asociere iau valori între [0, 1] sau [-1, 1]. Pentru variabilele nominale/categoriale nu dăm semn indicatorului de asociere (nu există legătură între variabile, ele se pot așeza în tabel oricum). Semnul are sens pentru variabilele ordinale. 7.1.5.1. Șansa și raportul de șanse O modalitate relativ simplă, dar foarte eficientă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reprezentarea relațiilor dintre obiectele analizate și atributele lor pe o hartă perceptuală. Din clasa tehnicilor de dependență fac parte metode precum: analiza path/modele de ecuații structurale, analiză de corelație canonică, MANOVA, regresie logistică, lineară și non-lineară, regresie cu date categoriale, analiză conjoint, analiză discriminativă multiplă și analiză loglineară. În categaria tehnicilor de independență se încadrează metode precum: analiza factorială, analiza cluster, scalare multidimensională și analiza de corespondență. 8.1. Regresia lineară 8.1.1. Regresia și corelația În cazul variabilelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Analiza logliniară are drept scop găsirea modelelor explicative și descrierea mărimii și paternurilor de asociere dintre variabile, în condițiile în care influența altor variabile este ținută sub control. Putem spune că analiza loglineară este: o metodă de analiză a datelor categoriale, o metodă multivariată, o metodă "fără" variabilă dependentă. În nici un caz nu este o regresie logistică sau o analiză de varianță. Totuși are o serie de asemănări cu regresia, pentru că face parte din aceeași categorie a modelelor multivariate, explicative, care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
varianță. Totuși are o serie de asemănări cu regresia, pentru că face parte din aceeași categorie a modelelor multivariate, explicative, care încearcă să descrie relațiile dintre variabile. Cel mai mult seamănă cu regresia logistică, în sensul în care variabila dependentă este categorială (la regresia logistică ea este binomială). Dar, în cazul analizei logliniare variabila dependentă este categorială și nu binomială, distribuția variabilei dependente este Poisson și nu binomială, variabila dependentă este legată de frecvența celulară și nu o funcție logit a unei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a modelelor multivariate, explicative, care încearcă să descrie relațiile dintre variabile. Cel mai mult seamănă cu regresia logistică, în sensul în care variabila dependentă este categorială (la regresia logistică ea este binomială). Dar, în cazul analizei logliniare variabila dependentă este categorială și nu binomială, distribuția variabilei dependente este Poisson și nu binomială, variabila dependentă este legată de frecvența celulară și nu o funcție logit a unei variabile Y. De asemenea, seamănă cu analiza de varianță pentru că efectele variabilelor independente asupra celei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre «limba» și «lumea reală»”21. „Realismul experiențialist” ce caracterizează acest model postulează existența unor ansambluri conceptuale complexe, provenite din experiența umană, cu ajutorul cărora omul organizează cunoașterea. Structura conceptelor e văzută în perspectiva probabilistica: categoriile se formează în interiorul unui continuum categorial, la intersecția unui număr oarecare de proprietăți „tipice”. Acestea tind să coincidă statistic, dar nu coincid niciodată în mod absolut. Domeniul de intersectare a proprietăților reprezintă spațiul în care se dispune „cel mai tipic” membru al categoriei, prototipul. Asociat unei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mai bună decât originalul. Apoi, din punct de vedere al construcției, un model trebuie să fie: simplu (accesibil observației), izomorf (să aplice cu fidelitate originalul), relevant (să evidențieze caracteristicile originalului) și să aibă un caracter generalizat (să reprezinte un original categorial). Cu alte cuvinte, construcția modelului trebuie să se bazeze Întotdeauna pe o simplificare rațională, adică să se țină seama de variabilele sau parametri esențiali (funcții, structuri, performanțe etc.), care urmează să fie Încorporați În generalizările la care vrem să ajungem
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inversă care permite revenirea la starea anterioară. În baza operaționalității crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este făcut și prin extinderea capacității de conservare a invarianților 7. Această achiziție permite saltul de la gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial-concret (noțional) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
2) ne permite acum evidențierea unor aspecte demne de luat în seamă într-o conduită didactică eficientă: a. Randamentul comunicării didactice nu se reduce la stăpânirea conținuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă referențial și explicit un anumit conținut categorial, în același timp, prin componenta parași nonverbală se exprimă atitudini. Acestea vizează conținutul transmis, receptorul și situația comunicării. Prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul și elevul potențează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conținuturilor didactice propuse
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exploratoare. În etapa generativă, individul construiește reprezentări mentale, denumite structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li se vor înfățișa
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
structuri preinventive, ale căror funcții duc la apariția descoperirilor creative. În etapa exploratoare, funcțiile respective generează idei creative. O serie de procese mentale - selecție, asociere, sinteză, transformare, transfer analogic și reducere categorială (reducerea mentală a obiectelor sau elementelor la descrieri categoriale mai simple) - pot fi implicate în aceste etape de invenție creativă. Într-un experiment reprezentativ ce se bazează pe acest model (vezi, de exemplu, Finke, 1990), subiecților li se vor înfățișa segmente de figuri geometrice: un cerc, un cub, un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
indicator al procesului de restructurare cognitivă care are loc la subiecții experimentali. O asemenea restructurare poate influența, pe lângă perspicacitate, și alte tipuri de gândire creativă. Baughman și Mumford (1995) au investigat fenomenul de restructurare din prisma influenței sale asupra gândirii categoriale și conceptuale. Ei le-au cerut studenților utilizați drept subiecți să folosească exemplarele unor categorii pentru a forma o nouă categorie care să includă toate exemplarele. Studiul a apelat la trei forme de manipulare: în prima, s-a recurs la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1963, vol. 1, p. 154). Acest lucru nu trebuie să ne surprindă, întrucât Ortega y Gasset elaborează, de fapt, o concepție morală despre elită și despre mase care scapă oricărei tentative de definire a acestor entități în termeni structurali și categoriali. Pentru el... ...împărțirea societății în mase și minorități ale elitelor nu e, așadar, o împărțire în clase sociale, ci, mai degrabă, în clase de oameni, iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
social este asigurat atunci când există o convergență a influențelor exercitate de diferite elite. Când nu putem vorbi despre așa ceva, ne găsim într-o situație de criză endemică. Mannheim își pune speranțele în elitele intelectuale, cărora le revine sarcina depășirii intereselor categoriale și a creării condițiilor echilibrului social. Intelectualii îi apar ca fiind realmente cei a căror cunoaștere este cel mai puțin influențată de o perspectivă de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor compromisuri. Grupurile de presiune capătă o influență enormă, astfel încât ne putem întreba dacă mai există într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
după nevoi”. Politicile de tip non-asiguratoriu (sau non-contributiv) se caracterizează prin faptul că acordarea beneficiilor sau serviciilor sociale nu depinde de o contribuție prealabilă a individului. Politicile de tip non-asiguratoriu se împart, la rândul lor, în politici de tip universalist/ categorial și în politici de asistență socială (selective). • Politicile universaliste sunt adresate tuturor indivizilor dintr-o societate (precum educația obligatorie, alocația pentru copii), în timp ce beneficiile și serviciile categoriale se adresează unor categorii de indivizi, considerate vulnerabile (de exemplu, mame singure, persoane
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de tip non-asiguratoriu se împart, la rândul lor, în politici de tip universalist/ categorial și în politici de asistență socială (selective). • Politicile universaliste sunt adresate tuturor indivizilor dintr-o societate (precum educația obligatorie, alocația pentru copii), în timp ce beneficiile și serviciile categoriale se adresează unor categorii de indivizi, considerate vulnerabile (de exemplu, mame singure, persoane cu dizabilități, tineri sub 25 de ani, studenți) sau valorizate social (de exemplu, copiii, familiile cu copii). Prin urmare, criteriul de eligibilitate are la bază apartenența la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dispersionale (ANOVA, ANCOVA, MANOVA, MANCOVA, t, z) 27,8% 13,8% Regresii liniare (simple, multiple, ierarhică, interacțiune) 30,7% 42,4% Corelații (toți coeficienții de corelație parametrici) 6,1% 1,8% Meta-analiza 1,4% 0,6% Tehnici liniare pentru criterii categoriale (regresia logistică, analiza log-liniară) 3,6% 6,9% Tehnici neparametrice și statistici exclusiv descriptive (ex. tabele de contingență) 15,5% 11,1% Analiza factorială / cluster / a discriminantului, scalarea multidimensională 8,3% 5,1% Ecuații structurale (LISREL, analize de cale) 3
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dublu sens, urmând două fire: Partoș-Europa sau Teregova-Kentucky, tur și retur. Cel care istorisește caută, cu ingeniozitate și metodă, punctele de convergență, genurile proxime ale unei civilizații central-europene generice, care să integreze Banatul chesaro-crăiesc. Scriitorul e înzestrat cu o privire categorială, fascinată de clase, de tipuri, stimulând încremenirea insului în tiparul cazului în speță. Cea mai mare parte dintre personaje provine din sfera ordinii sociale nemțești, adaptate la specificul locului, unde der Bauer (țăranul, adică) devine paorele („paorii și beamtării îi
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O primă categorie [de colaboraționiști] se referă la casta retorilor, nu numai limbuți, dar și misionari, ideologi sub-dezvoltați, ascultători ai partidului, dar și sagaci de notorietate (sau de arginți) [...]. A doua categorie ar putea fi mai puțin gravă
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
lumina structuralismului genetic al lui Lucien Goldmann. Al doilea subcapitol, De la fantastic la „realismul miraculos”, se oprește asupra lui Borges și García Márquez, cuprinzând însă și o încercare de a da o viziune nouă asupra fantasticului și a variantelor sale categoriale. Lucrarea se închide, simetric, printr-un eseu intitulat Serialismul și endogamia, cu aplicare tot la universul macondin. O altă carte, Suprarealism și „suprarealisme”. Grecia, România, țările hispanice, apărută în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]