212 matches
-
pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici, 1976). Noțiunea este așadar legată de atitudini, de norme sau de reprezentări valorizate social, asociate unor practici instituționale și unor grupuri specifice. Stereotipurile sunt de asemenea rezultatul unor procese de categorisire socială, care conduc la o accentuare a diferențelor percepute În raport cu alte grupuri („ei”) și la o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare a eterogenității) În ceea ce privește comunitatea de apartenență („noi”). Diferențierea accentuată de sine (identitate personală, provenită dintr-o afiliere valorizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
prelungită eleganță interbelică. Coloană de mijloc bleumarin, mărginită de două benzi bej, cărora vremea începe să le scoată smalț vernil. E apărută în '45, la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, încă en titre, și poartă chiar în capul copertei categorisirea într-o colecție: Operele premiate ale scriitorilor tineri români. Unul din bunele moravuri ale criticii dintre războaie, îngropat multă vreme și, pe ici, pe colo, reluat astăzi: a premia un debutant ajutîndu-l să... debuteze. În loc de cuprins, junele poet se fandosește
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
acțiunea, și anume: > Motivul 1 sex, utilizăm: dacă vrei să fii sexy,. atunci fă cutare lucru. Am dat clientului motivul și am condiționat realizarea acestuia de acțiunea clientului. > Motivul 2 dragostea: Pentru îndrăgostiți avem o ofertă specială. Ok, am realizat categorisirea clientului într-o familie și l-am informat că pentru el avem o ofertă specială. Sunt contra ideii de a face o oferta de genul "De Ziua Îndrăgostiților reducere 10%", pentru că în primul rând dacă suntem îndrăgostiți trăim această stare
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
magică care-i aparține unui filosof decretat critic de împrejurări mai puțin cunoscute. Multe întrebări retorice de altfel: poezia lui Bacovia, Barbu, Blaga, Arghezi e mai tot timpul tratată ca o literatură școlară și nu reușește să treacă de această categorisire. Literatura română este prea cuminte pentru a se universaliza, dar nu este lipsită de valoare. Simpla ei tratare pe post de manual școlar îi reduce dramatic importanța. Dacă "viața este o farsă pe care trebuie s-o jucăm cu toții" (Rimbaud
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
paingi" din jurul regelui arheu al spiritualității neamului românesc. "Bucovina literară", nr. 7-8, iulie-august 2012 ÎN OGLINZILE LUI VICTOR TELEUCĂ, CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2012 Andrei ȚURCANU Victor Teleucă dincolo de vremuri Poetul Victor Teleucă s-a învrednicit din partea criticii de mai multe categorisiri, dintre care cea mai fericită, probabil, dacă e să ne referim la creația sa de după 1989, este cea a lui Mihai Cimpoi "lirosoful". Dar sintagma lui Theodor Codreanu "un heraclitean transmodern" cred că este calificarea care îl prinde perfect în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Statu tului] Român, să ia măsuri succesive, pentru soluționarea radicală a acestei probleme, procedeu ce nu ar fi posibil într-o stare normală. A întocmi astăzi un statut al evreilor, prin care să acordăm anumite drepturi și să stabilim anumite categorisiri și obligațiuni, însemnează a ne pierde complet libertatea de acțiune și a ne pune singuri în situațiunea de a călca noi înșine o lege pe care am face-o. Secția II-a propune deci, să se renunțe în mod categoric
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
izolat și liniștit - pe malul râului Ghirlău -, unde au fost transferați, În două serii, alți 200 de evrei și 29 de muribunzi care mai rămăseseră În viață din cei 69. Este interesant de menționat felul În care s-a făcut categorisirea evreilor „susceptibili de un trai mai bun”, așa cum i-a definit trimisul Uniunii. „Negustori, comercianți, fruntași ai Iașilor”49 - era clar că acestora li se cuvenea condiții de viață mai bune. După terminarea sortării, Abramovici XE "Abramovici" a raportat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
a proceselor nefavorabile; * rezultatele cercetărilor sunt aduse la cunoștința politicului și a forumurilor * economice pentru punerea în practică a soluțiilor obținute. Aceste funcții nici una dintre științele naturii nu le poate îndeplini și în același timp nu suntem îndreptățiți la o categorisire între diferite științe ale naturii. Exemplu: În cazul poluării cu metale grele - este greu de decelat ce este mai important - observarea, descoperirea faptului că mediul biotic dispare la o anumită concentrație a metalelor grele în mediu acvatic sau aerian etc.
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
13.1.1.16. Tehnica analizei sistemice 321 13.1.1.17. Tehnica „sus și jos” 323 13.1.1.18. Tehnicile de exagerare 323 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor 324 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire 324 13.1.2.2. Metoda concasării 324 13.1.2.3. Cubul 326 13.1.2.4. Tehnica bisocierii 326 13.1.2.5. Ingineria valorii 326 13.1.2.6. Metoda „mănunchiului de banane” (bunches of bannanas) 327
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de altfel, neproductiv să tratăm fiecare fenomen pe care-l întâlnim drept ceva cu totul nou, tendința firească fiind de a-l încadra într-o categorie mai largă, în funcție de anumite caracteristici pe care le are (este vorba despre procesul de categorisire); „o generalizare despre un grup de oameni care distinge acești oameni de alții” (Myers, 1990, p. 332) sau „tendința de a alătura atribute cuiva singur în baza unei categorii în care această persoană a fost plasată” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inițial - datorită faptului că priveam problema doar din unghiul respectiv). 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2. Metode centrate pe producerea ideilor tc " 13.1.2. Metode centrate pe producerea ideilor " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisiretc " 13.1.2.1. Învățarea prin categorisire" În procesul de învățare, fiecare dintre noi operează cu diverse „scheme”; categorisirea este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este văzută astfel drept „tendința indivizilor de a clasa obiecte (inclusiv persoane) în grupuri distincte, pe baza caracteristicilor pe care le au în comun” (Moscovici, 1998, p. 151). Autorul ne oferă un exemplu plastic și amuzant pentru a observa importanța categorisirii în procesul de învățare: dacă de pe o planetă îndepărtată, izolată de orice fel de informație (unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unde mecanismele de percepție și inferență au evoluat complet diferit decât pe planeta noastră), vine un extraterestru, el va trebui să facă față unei cantități imense de informație, nereușind să o interpreteze. Pentru oameni, un asemenea proces este simplu datorită categorisirii; astfel, vom întâlni categoriile: clădiri, copaci, orașe, oameni și animale etc. Se observă că o asemenea aptitudine este absolut indispensabilă ființei umane; pentru a face față lumii înconjurătoare, ea trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ființei umane; pentru a face față lumii înconjurătoare, ea trebuie să împartă lumea în sectoare distincte și semnificative (categorii), simplificând și făcând mai ușor controlabil mediul înconjurător (fie că este vorba despre mediul fizic ori mediul social). Totuși, procesul de categorisire este mecanismul de bază care conduce la formarea stereotipurilor. O astfel de perspectivă poate fi automanipulativă în sensul că, atunci când învață, cursanții pot fi predispuși la tendința de a categorisi pripit, ceea ce duce la reacții neconforme cu realitatea, iar în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizate analize de nevoi bazate pe cercetări de tip SWOT, PEST, copacul cu erori etc., analize care să ne ofere imaginea a unor puncte tari și puncte slabe, a unor avantaje și dezavantaje. Este vorba despre o primă ordonare și categorisire a fenomenelor implicate în CPS; b) natura critică, urgența și direcția. Această perspectivă ne oferă elemente de valorizare și de atribuire a unei valori situației. În acest scop se definesc intențiile inițiale de stabilire a priorităților. • Descoperirea datelor. Această etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un produs psihosocial. Un sociolog francez, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, își extrage substanța din afară, de la societate, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mijloace de articulare la context, instrumentele cognitive cu ajutorul cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la apartenența socială. Operațiunea de categorisire semnifică ordonarea mediului în categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ajutorul cărora va trata de acum înainte orice informație. Când spunem că s-a adaptat la context, că și-a dezvoltat mijloace de ancorare, ne referim, în primul rând, la procesele cognitive de categorisire și la apartenența socială. Operațiunea de categorisire semnifică ordonarea mediului în categorii, dar și situarea individului însuși în această ordine, (auto)plasarea în cutare sau cutare categorie (grup), în funcție de obiectivele sale. Aceasta presupune și diferențiere și/sau distanțare de unele categorii, precum și accentuarea apartenenței sale la un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și culturală, convertită în situarea sa într-o categorie bine plasată ierarhic, în raport cu puterea. Pentru a-și sublinia aparținerea, locul său în sistem, individul va sublinia mereu contrastul, diferența. El are nevoie de congruență pentru a-și menține poziția. (Auto)categorisirea „convenabilă” creează apoi o lume familiară, el își construiește o coerență, o poziție satisfăcătoare, cu care ajunge să se identifice, să o considere lumea sa. Detectăm această obișnuință cu o anumită realitate, pe care o consideră a sa, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partea cea bună, împărtășirea unor credințe și convingeri sănătoase. Acțiunile colective sunt coordonate apoi de identitatea colectivă, comună actorilor sociali. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că identificarea cu un grup nu înseamnă doar proclamarea apartenenței, ci o poziție militantă de categorisire, de subliniere a contrastelor, de îndepărtare de grupul rău situat. Din tot ce am spus până aici rezultă că identitatea personală nu se poate construi în afara mediului social în care acționează individul, ea exprimă modalitatea subiectului de a interacționa cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modelul, cercetătorii au creat un instrument cunoscut în literatură sub numele de "inventar al sistemului de activități". Acesta răspunde limitelor din grila "buget-timp" folosită în studiul din 1976 și evidențiate de Curie et al. (1990): tehnica este greoaie pentru subiect. Categorisirea activităților pune probleme: aceeași activitate, bricolajul de pildă, poate face obiectul unei clasări într-o categorie a muncii domestice de către unii și în categoria destinderii de către alții. Apoi, același comportament poate avea mai multe semnificații: participarea la o serată poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mic. Coordonarea și comunicarea sunt mai dificil de asigurat în grupurile mari. Coeziunea apare atunci ca un factor care favorizează funcționarea acestora. 3.2. Modelul identificării sociale Acest model a fost definit de Turner, în prelungirea lucrărilor lui Tajfel despre categorisirea socială. El trebuie poziționat în raport cu cercetările despre relațiile inter-grupuri: în materie de relații inter-grupuri, Sherif propusese o teorie a conflictului obiectiv de interese. Ea constă în a explica tonalitatea relațiilor inter-grupuri prin compatibilitatea sau incompatibilitatea proiectelor urmărite de grupuri. Dacă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
etichetelor lingvistice, ci implică procese subiective de cunoaștere a realității și de reprezentare simbolică și analitică (simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea fenomenelor (relații între obiecte, schimburi, apariții, dispariții, deplasări, înlocuiri etc.); - categorisirea fenomenelor; - relații între fenomene și relații între obiecte și fenomene. Astfel, se învață codificarea, adică acordarea de semnificații sistematice și reprezentarea lumii externe în idei verbalizate. Codificarea și decodificarea sunt activități mintale complementare, complicate și vulnerabile în învățare. Prevenirea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]