1,092 matches
-
voia să renunțe. Nu-i stătea în fire. Ultima florărie din oraș. Cea cu numărul unsprezece. Se opri în fața geamului imens. Cu siguranță și aici va primi același răspuns: nu avem, e prea devreme. Aveau dreptate, sortimentul acesta cu flori catifelate, în formă de pâlnie, așezate în spic pe lujere înalte, elegante, se găsea mai târziu, spre vară. Punct. În vitrină, străluceau galben, solar, câteva lalele. Raze prinse într-un buchet rotund. În clipa aceea a știut că nu mai conta
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
luată în brațe ca un copil, spre a fi dusă... unde altundeva decât în pat? El îi admiră mijlocul subțire și picioarele frumos desenate. Pe când îi prinde în palme fesele mici și rotunde, cu buzele se plimbă pe abdomenul ei catifelat și perfect întins, ajungând la celelalte buze, ale ei, aproape erecte. Pentru că l-a privit oarecum mirată (așa i s-a părut lui), îi răspunde în șoaptă: „E ca și cum i-aș săruta pe micuții cărora le-ai dat din carnea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a acelui moment! Numai cine a salvat un ied de la moarte poate înțelege ce-au simțit copiii în acel moment. Virgil mai lăcrimă un pic, apoi își șterse ochii de blănița iedului. Îl sărută apăsat pe botișorul negru, pe urechile catifelate, îl mai strînse o dată la piept făcînd uuuuh! și, crezînd că astfel poate aduce cea mai mare dovadă de cavalerism față de Ilinca, i-l dărui ei șoptindu-i fericit: Poftim, Ilinca... ți-l dau ție... Ilinca se înfioră toată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că supără pe cineva. Pur și simplu să nu-i pese de urmările faptelor sale atât timp cât nu făcea rău nimănui. Așa cum nici altora nu le păsa ce simțea ea. Fluturele se înălță grațios bătând aerul cu aripile sale albe și catifelate. Karina îi urmări zborul lin spre alte zări în timp ce se întreba dacă aceste ființe delicate au și ele dezamăgiri în dragoste. Mai au puterea să zboare când suferă? Sau aripile cad grele pe lângă trupul firav, incapabile să se înalțe? Ea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
fum. Apoi scutură scrumul, lovind cu degetul arătător, o singură dată, suportul de lemn, lăsând fumul să se ridice încet către tavan. Fotoliul este plasat în mijlocul camerei, iar femeia se așază mai bine (mărgelele lungi zornăie, dar sunetul este aproape catifelat, plăcut la auz), apoi scutură din nou port țigaretul în scrumiera așezată în stânga sa, pe o măsuță cu un singur picior și îndreptă privirea către unul dintre tablourile care ocupă un perete al camerei. O cameră mare a unei case
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ca și cum v-ar fi introdus cineva degetele în priză? Asta trăiesc eu de fiecare dată când Durerea ia o asemenea de decizie. Degetele mi-au tremurat, însă am reușit să scot din buzunar unul dintre creioane. Mi s-a părut catifelat la atingere. O minunăție de creion, l-am strâns cât de bine am putut, iar când curva a fost la distanța potrivită, belind ochii la mine ca și cum ar mai fi avut numai o secundă până la a spune mergem la mine
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
albastrii, avea ochii mari cu gene lungi și dese, obrazul Îi era alb ca spuma laptelui, iar buzele roșii ca cireșele de mai. Era Înalt și bine legat, cu mersul legănat. Mâinile-i aveau degetele lungi, iar pielea Îi era catifelata. Pe la balurile pe unde mergea, domnițele, prințesele, fetele de Împărați erau topite după el. Însă Păun doar se juca cu ele, le făcea să-l iubească și le părăsea, nepăsându-i de suferința fetelor. Mai mult, Își pierdea timpul cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
programul "maestrului". Sună și, spre surprinderea sa, îi răspunse Beatrice. Era bucuroasă să-l audă, să afle vești unul despre altul. Petre mai să scape telefonul din mână la auzul glasului ei semăna atât de bine cu vocea caldă și catifelată a lui Clody când îl suna să-l întrebe dacă nu vrea să mănânce o înghețată la Cireșica... Respiră adânc să-și recapete suflul și întrebă de Mihai. Beatrice îi spuse că e în Paris, că stă puțin aici, peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
care tocmai o văzuserăm și am avut senzația că șarpele oribil ca o viperă ce-mi sălășluia în piept îl va devora, într-o bună zi, pe acest frumos șarpe-mamă, copleșit de durere. Am pus mâna pe umărul firav și catifelat al mamei. Am fost cuprinsă de o agitație pe care n-aș putea-o explica. (rând liberă După capitularea necondiționată a Japoniei, lucrurile s-au schimbat. Cam pe la începutul lunii decembrie, am părăsit casa noastră din strada Nishikata din Tokyo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de constatare. Cât de uimitor de vii devin culorile când îmbini griul cerului cu rozul pal al lânii. Lâna pe care o țineam în mâini a început să vibreze de căldură, iar cerul ploios și rece părea de-a dreptul catifelat. Mi-am adus aminte de un tablou al lui Monet care reprezintă o biserică în ceață și am înțeles pentru prima oară, datorită lânii, ce înseamnă bunul gust. Bun gust. Mama alesese rozul pal pentru că ea știa cât de viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
într-un colț de încăpere, într-o formă definitivă. Giganticele ziduri răsucite din oțel pe care artistul le-a folosit intens în ultimii ani presupun la rândul lor un complex și îndelungat proces industrial. Culorile lor - rugină portocalie, un maro catifelat - evocă natura, dar și timpul corodării materialului. Artistul consideră fiecare etapă a realizării acestor sculpturi, de la turnarea formelor în Siegen, Germania până la instalarea lor într-un spațiu expozițional, ca elemente intrinsece ale artei sale... În "House of Cards" (1969), "1-1-1-1
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
Vezi, depărtarea a ațâțat focul și a stins scânteile. Nu știu cum încape în mine lacrima (trupul) uriașă cu lumini și umbre jucăușe, a iubirii mele pentru tine. Dacă închid ochii și fac un gest de mângâiere prin aer, parcă simt dogoarea catifelată a trupului tău. Și mă cutremur. Imaginea ta zburdă prin grădinile minții ca o frunză de aur cizelat subțire, bătută de vânturi chihlimbarii. (...) Pe tot întinsul spiritului (meu) zac ruinele și arborii edenici rupți de furtunile iubirii. Și numai undeva
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
geamătului �admirați vaginul meu anal - ooooooîoîo - o!" (Ara Alexandru Șișmanian); " Femeia este lecția tragică a lui Dumnezeu că lucrul în sine există doar mulțumită nervilor noștri în erecție." (Aurel Curcă Udeanu); " Femeia care-ți face cadou săruturi delicate în zone catifelate ale trupului tău statuar nu mai beneficiază de sărutul tău pe buze, chiar dacă savurezi fiorul, o consideri maculată, deși este logic că ține la igiena perfectă a cuplului." (Gabriela Zăvălaș Anghel); " Fiecare bărbat din lume iubește sexul, puterea și banii
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
sub un control sever. Clujul ideal e, pentru Petru Poantă, acela al anilor '60, încă necorupt de ofensiva industrializării și a invaziei muncitorești. Acolo se proiectează utopia tinereții studențești, când scriitorul tânăr este îmbrățișat tandru de către oraș, prins în brațele catifelate ale catacombelor, ale cenaclului, ale străzilor primitoare și liniștite și, desigur, în brațele Casei de Cultură a Studenților, ca spațiu privilegiat, securizant și stimulator, "centru germinativ". Atunci se naște și se formează criticul, dobândindu-și personalitatea, influența și autoritatea timpurie
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
mai încete sau mai alerte ale conștiinței sale, victoriile și eșecurile provizorii, luptele încleștate și aspirațiile utopice. Primul Autoportret reprezintă un personaj aproape ireal, în care o grație rafaelită se învecinează cu uimirea inocentă a descoperirii de sine. Culorile calde, catifelate și transparente sînt dominate în registrul superior de boneta roșie care acoperă, ca o aură, întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină
Portretul și autoportretul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9087_a_10412]
-
proaspete, șiroiau de pofte, le simțeam ale mele, parcă aș fi ținut în brațe o femeie tînără, atîrnată cu mînuțele de gîtul meu, uimită de popoul ei cam măricel, de buzele ei cam umflate, de limba ei cam aspră, dar catifelată, dulce în saliva gurii mele... Locul îmi pria! Am și rămas în el vreo doisprezece ani. D.P.: De cînd? E.B.: Din 1963, cînd mi-am luat repartiția la Dolhasca. Căsătorit acum, locuiam împreună cu soția... D.P.: Fosta colegă? E.B.: Fosta mea
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
departe, iar zeița mâniei nu mai comunică cu el decât prin intermerdiari... Nu peste mult timp, împricinatului începe să-i miroasă, vorba ceea, a catrință. Începe epoca lui, minunații ani '60 despre care vorbește, acum, "aproape cu voluptate". O etapă "catifelată și înmiresmată de dragoste", cu rock-ul vital și vitalizant, cu deschiderea societății către Vest, cu ceaiurile adolescentine și primele cuceriri. Sunt cele mai frumoase pagini ale jurnalului. Pofta "dezordonată" de viață e cuceritoare; și, evocând acei ani ai exceselor
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
frumusețea păsărilor colorate, gingașe, care zburau cu atâta grație, Țupa-Țup se gândea că i-ar fi plăcut să poată zbura alături de ele. I-ar fi plăcut să vadă bogățiile minunatului pământ, să zboare pe cerul albastru și să atingă norii catifelați. Pășind nepăsător pe covorul moale al ierbii, auzi niște zgomote ciudate. Speriat, Țupa-Țup s-a oprit și, cu urechile ciulite se uita atent de jur-împrejur. Îi 9 era teamă ca din iarba înaltă să nu apară vreun dușman de temut
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
fără trup e numele meu, sunt doar suflet și îndurerare, de m-atingi, te prefaci în durere pură, în nucleu înflorit în fisiune. pot fi doar umbra propriei neliniști, dacă neliniștea are o umbră. puterea tăcerii am gustat puterea tăcerii, catifelată și moale, am pipăit oasele ei de pasăre gata să-și ia zborul și n-am înțeles de ce fragilitatea lor doare. i-am zdrelit cu bună știință pielea lipsită de apărare și n-am simțit nici o vină, am tropăit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
cu o cafea. Bravo, ai făcut treabă bună! Zilele treceau repede, băiatul olarului se gândea mai puțin la ziua de sâmbătă, farmecul acesteia scăzuse considerabil În mintea sa, doar noaptea era prezentă și frumoasa contabilă: tenul ei de creolă, pielea catifelată și uniform bronzată, atât cât lăsa să se vadă o fustiță perfect mulată pe un corp cu minunate proporții În care rotunjimile și curbele erau la locul lor și Împreună confereau un tot de care s-ar fi bucurat și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
îmbrac, ca oamenii sălbatici pentru care vulpea este doar o pradă în foamea și frigul iernii iarnă întinsă de-a lungul durerii, cu pasul greu, iarnă măsurată precis cu compasul cu privirile și atingerile mele de gheață cu sângele tău catifelat, susurând în cămăruțele inimii mele. tu ești odihna vieții mele de coride, de poștalioane de ceață, de săgeți zbârnâind odihna mult așteptată cu lumină, cu îmbrățișări de mușchi cald de copac, cu furnici cărând fărâmituri de pâine către buzele noastre
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
se dezbrace pentru grădina suspendată a dragostei tale, și rămâi nemișcată până când nici o rază de soare nu mai ajunge pe pistilul petuniilor magice. această îmbălsămare persistentă a picioarelor tale este eficientă, îți regenerează mușchii, tendoanele tale ahileene subțiri, elegante, pielea catifelată, care vor fi curând mângâiate de prințul tău credincios, prețiosul shangdi di liwu. șase în al doilea loc: te întinzi pe burtă în pătucul tău fără picioare, așezat direct pe burta proaspătă a pământului reavăn al grădinii suspendate a dragostei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ai văzut-o ultima dată pe ființa ta iubită ai fost alături de ea timp de zece zile, zece zile au strălucit firele de iarbă lângă fântâna cu apă rece care satură setea de dragoste, zece zile au luminat stelele poienița catifelată, cu leuștean și ghimbir, și cât ai fost împreună cu suflețelul tău drag stelele s-au rearanjat pe cerul lăptos, formând constelația luo na, care are de șase ori câte trei stele, puse pe rânduri, unele sub altele, ce dor îți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
strecurându-se abil în casa unde locuia aceasta, stăpânit fiind de o ură cumplită, își slobozi tot veninul și toată frustrarea în victimă, așa cum o face, fără șovăială, crudul măcelar cu bietul animal neprihănit și blând, încât, din gingașa și catifelata făptură, ce fusese odată Calra, acum mai rămăsese doar o pată mare și roșie pe un pat diform. Muri fără să poată articula nici cel mai mic sunet. Pe el nimic nu-l puse în încurcătură; totul decurse precum dorise
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ținând cont de entuziasmul și Înflăcărarea cu care și-a anunțat sosirea. O veste ce m-a lăsat fără grai. Neașteptată. Imaginația a Început să-mi lucreze febril. Deja Îl vedeam arzând de nerăbdare... nerăbdarea de a-i mângâia umerii catifelați și rotunzi, mijlocul subțire, sânii fremătând de atâta așteptare... Și „ea” abandonându-se până la uitare În brațele celui Îndrăgit. Și doar m-a „avertizat” și mi-a lăsat suficient timp pentru a lua o hotărâre: „Vrem cu adevărat să fim
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]