94 matches
-
să practicăm sfaturile evanghelice, mai ales pe acelea referitoare la sărăcie: să scoatem preoția din evidența unui serviciu burghez, pe care i-o atribuie lumea. Să ne încredem în Providența divină. 7) Sentire cum Ecclesia Catholica - și să-i trăim catolicitatea, dezlegându-ne de orice prejudecată particularistă și nu numai, ba chiar slujind pentru cauza sufletelor și a binelui, despuiați de orice spirit al închiderilor egoiste, în contrast cu marea poruncă a unității sufletelor și ale inimilor pe care Domnul ne-o cere
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
se vor adăuga» (Mt 6,33)“. Deși Congregația este clericală, frații laici, care fac parte din ea, au paritate juridică împreună cu preoții, participă la Consiliul General și pot să dețină și conducerea unor Case ale aceleiași instituții. Altă notă distinctivă: catolicitatea trăită cu toată fermitatea. În conformitate cu principiul că întreaga lume este a lui Dumnezeu, studenții, ajutați să se îndrepte vocațional spre preoție, au toată libertatea cultivării și urmării vocației spre care se simt înclinați, în clerul diecezan ori în alte Ordine
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aceste ample citate: 1) caracterul universal și comunitar („sobornicesc”, am spune, cu un arhaism românesc) al mântuirii: mântuirea nu valorează nimic dacă nu privește Întreaga omenire; 2) faptul că mântuirea se realizează În istorie, loc al Întrupării Cuvântului. Tema universalității/catolicității Bisericii, a unei Biserici contemporane cu momentul Creației, deschisă tuturor și prin care Întreg neamul omenesc e chemat să se mântuiască (nu doar „aleșii”/„credincioșii”/„orthodocșii”), va deveni una din temele majore ale constituției Lumen gentium. În ce privește a doua temă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
îl reîntâlnesc însă pe tânărul francez ce vine de la Arles. împreună cu alți câțiva stă în sala de mese și discută generalități: nume de mâncăruri tipice ale diferitelor popoare europene, ce înseamnă a fi catolic și constat că în mintea laicilor, catolicitatea este mult mai diluată decât cea din tratatele dogmatice sau morale. La mese, alți pelerini mănâncă, glumesc, admiră peisajul care, întradevăr, este foarte frumos. în dormitor, o doamnă îi explică vecinei de pat istoria medaliei miraculoase a Sf. Fecioare Maria
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Bisericii și a teologiei. Lângă ura profană este și cea sacră. Unele cuvinte tăioase ar fi putut provoca diviziuni. Vreo glumă amuzantă a fost percepută ca sarcasm. Însă totdeauna am evitat defăimarea altor persoane. Chiar și când nu au recunoscut catolicitatea principiilor mele, când au pus la îndoială credința mea în Cristos și mi-au contestat buna-credință, nu m-am răzbunat niciodată pe detractorii mei cu aceeași monedă. Și totuși aș putea scrie un mic dicționar de injurii dacă aș încerca
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
formare în Casă. «Toată lumea e a lui Dumnezeu!», îi repeta celui care rămânea uimit de această mare deschidere și deplină libertate pe care o lăsa studenților săi seminariști. A fost un susținător gelos al libertății evanghelice, a universalității și a catolicității. A avea în minte numai Împărăția lui Dumnezeu, sufletele și numai sufletele. Toate celelalte erau instrumente secundare. Se bucura să afle că unii au ales să rămână în Operă, dar nu se arăta pentru nimic dezamăgit dacă ar fi ales
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de azi. În mod natural, termenii «carismă și profeție» nu făceau parte din lexicul uzual al lui don Calabria, care se exprima prin alte cuvinte: «spirit pur și genuin... spiritul Evangheliei... Evanghelii vii... Viață în felul Apostolilor... Gratuitate absolută și catolicitate etc.». Secretul încrederii în Providență Într-o noapte nedormită, don Calabria citi toată Evanghelia. A fost răvășit. Îi mărturisi unui preot, care îi era prieten: «Am descoperit Evanghelia!». E o acțiune ușoară să citești Evanghelia; mult mai dificil e să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
important e ce gândea Pavel! Pentru el Biserica evreilor și neevreilor la un loc era Biserica „unică, sfântă, catolică și apostolică”. El nu și-a imaginat niciodată Biserica fără evrei. Ea, Biserica circumciziei, avea dreptul să decidă cine aparține acestei „catolicități”. Pavel a venit la Ierusalim nu numai ca să se plece, pur și simplu, în fața apostolilor Petru, Iacov și Ioan. El era trimisul Bisericii-fiice, al Bisericii „păgânilor”. A venit să găsească Bisericamamă, creștinismul originar, iudeocreș tinismul, fiindcă vedea în el izvorul
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
A venit să găsească Bisericamamă, creștinismul originar, iudeocreș tinismul, fiindcă vedea în el izvorul existenței Bisericii. Pe urmă, în secolul al IV-lea, după Constantin, Bisericafiică s-a substituit Bisericii-mamă. De atunci, Ierusalimul n-a mai fost „strămoșul” bisericilor, iar „catolicitatea” înseamnă acum nu „unitate”, „ecumenism”, „universalitate”, ci numai „loialitate față de Roma”. Lumea greco-romană și-a întors fața de la izvorul ei, de la creștinismul originar care a moștenit de la iudaism orientarea către „ortopraxie”, adică respectarea poruncilor și conduita demnă. Azi, să fii
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
ortodoxă! Biserica i-a izgonit și i-a afurisit pe evrei, și a plătit pentru asta cu toate dezbinările care au urmat, cu toate schismele. Și toate despărțirile astea au umplut Biserica de rușine până-n ziua de azi. Unde e catolicitatea? Unde e universalitatea? - Știu, Daniel. Știu, îmi zice. - Nu-mi ajunge c-o știi tu, îi zic. - Ai răbdare, nu te grăbi. Corabia e mare! Traducere din rusă de Gabriela Russo (Roman în curs de apariție în colecția „Raftul Denisei
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
aceste ample citate: 1. caracterul universal și comunitar („sobornicesc”, am spune, cu un arhaism românesc) al mântuirii: mântuirea nu valorează nimic, dacă nu privește întreaga omenire; 2. faptul că mântuirea se realizează în istorie, loc al Întrupării Cuvântului. Tema universalității/catolicității Bisericii, a unei Biserici contemporane cu momentul Creației, deschisă tuturor și prin care întreg neamul omenesc e chemat să se mântuiască (nu doar „aleșii”/„credincioșii”/„orthodocșii”), va deveni una dintre temele majore ale constituției Lumen gentium. În ceea ce privește a doua temă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a changing world, London, Sage Publications, 1991. Leymarie, Michel, Sirinelli, Jean-François, L'histoire des intellectuels aujourd'hui, Paris, PUF, 2003. Maclean, Ian, Montefiore, Alan, Winch, Peter, The political responsability of intellectuals, Cambridge, Cambridge University Press, 1990. Meyendorff, John, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu. Biografia (I-IV), București, Universal Dalsi (vol. I), 2001; București, Editura Acvila (vol. II), 2002; Muzeul Brăilei-Editura Istros (vol. III-IV), 2003; 2005. Mezdrea, Dora (dir.), Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Sibiu, Deisis
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în operele anterioare, a fost discutată în cadrul dialogului ecleziologic între teologia provenită din Reformă și teologia catolică (n.n. C.M.) -, sub toate aspectele, și în special sub acela esențial
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dau la această întrebare despre rolul Tradiției, al succesiunii apostolice, al Tainelor". 17 Ibidem, p. 9. 18 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 116. 19 Ibidem. 20 Pentru mai multe detalii privind primatul roman în tradiția catolică, vezi Jean Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, pp. 61-95. 21 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 117. 1 George Racoveanu, Cuvânt de lămurire, în "Predania". Revistă de critică teologică, anul I, nr. 1, 15 februarie 1937, p. 1, text reprodus în Predania și un Îndreptar ortodox
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
timp au adâncit și îmbogățit sensul termenului oikumene, propovăduind credința creștină în spațiul geografic cunoscut atunci și apărând-o în fața atacurilor venite din partea unor erezii, schisme și filosofii necreștine. În opera teologică apărută în acest timp, termenii de ecumenicitate și catolicitate erau uneori sinonimi, fără să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cunoscut atunci și apărând-o în fața atacurilor venite din partea unor erezii, schisme și filosofii necreștine. În opera teologică apărută în acest timp, termenii de ecumenicitate și catolicitate erau uneori sinonimi, fără să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare cunoștinței oamenilor despre lucrurile văzute și nevăzute, cerești și pământești..., pentru că îngrijește și vindecă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
singură Biserică „fiindcă au fost sfințiți într-o singură credință, au fost chemați într-un singur Duh Sfânt, au format un singur trup al cărui cap este Hristos”. Unitatea Bisericii este strâns legată de sfințenia ei și mai ales de catolicitate sau sobornicitate. De altfel, aceste însușiri sunt strâns legate între ele, alcătuind un întreg, în cadrul ecumenicității Bisericii. După ce a explicat, pe scurt, învățătura despre Biserică, Sfântul Niceta precizează: „Să știi că această Biserică, una, sfântă, sobornicească a fost așezată pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și instalării sale, Iași, 1920. Lucaci, Dumitru, Maica Domnului de la Fatima, Editura Serafica, Săboani, 1943. Idem, Scapularul Maicii Domnului, Editura Serafica, Săboani, 1942. Idem, Despre preoție, Editura Serafica, Huși, 1941. Lupu, Stefan, "Sinodalitatea și/sau conciliaritatea: expresie a unității și catolicității Bisericii", în Dialog Teologic, nr. 7/2001, Editura Spienția, Iași, 2001, pp. 59-84. Mărtinaș, Ioan, Margareta Mușat, principesă a Moldovei, Editura Presa Bună, Iași, 1944. Idem, Mitropolitul Petru Movilă și catolicismul, Editura Presa Bună, Iași, 1943. Mărtincă, Isidor, "Biserica, mass-media
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viața Bisericii, destinată să conformeze viața ecleziastică la noile schimbări din societate. Conciliu Vatican II a avut ca prim obiectiv problema restructurării și guvernării Bisericii Catolice. Vechile forme monarhice și noile forme autoritare sufereau o presiune venită din toate straturile catolicității. Momentele religioase și sociale din activitatea misionară a Bisericii s-au regăsit în noul concept propus acela de "poporul lui Dumnezeu", care a exaltat unitatea Bisericii lui Christos, subliniind totodată caracterul istoric al acesteia și a răspuns pozitiv la noul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]