129 matches
-
e strict interzis să dai buzna În viața particulară a clientului. Nu trebuie să-ți vîri nasul În treburi pe care apoi nu le poți scrie În raport. Dacă nu ești În stare să respecți astfel de reguli, ia-ți catrafusele și schimbă-ți meseria, fă-te preot sau cămătar. Era cît pe-aci să-i vorbesc și despre cutia cu chibrituri. Era singura dovadă palpabilă și vizibilă, singura lentilă cu care puteam focaliza nenumăratele ipoteze. Singura. Printre numeroasele proiecții care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
contemplu, plin de căință, din piept până-n picioare, să-mi pipăi acoperământul de cap și să grăbesc pasul. Cred chiar că voi fi alergat, drapat În aba mea ca pentru a-mi ascunde goliciunea. Ajuns acasă, m-am descotorosit de catrafuse și le-am Împăturit cu un gest categoric, Înainte de a le azvârli furios În fundul unui dulap cu scule. M-am păzit cât am putut să repet, dar acea unică plimbare mi-a adus, probabil pentru toată viața, un statornic calificativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fi caprele pe care le învăța rusește la Chichirești! Dar dacă voia ca măcar „aia mică” să pupe ceva din apartamentul de la doi, trebuia să execute. De aia murea madam Istrate când vedea că mai coboară un nepot încărcat cu catrafuse de sus. Am ajuns pe la opt seara. Tanti Mizi a țipat ca din gură de șarpe: - Clemanza, a binevoit Leo de la București! - O, quelle surprise! Bagă-l înăuntru! În sufragerie, tanti Clemanza, într-un capot cu flori de bambus, stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
În nici un caz nu renunță el, Zgârcilă, la așa bunătate de saltea, de la sinistrați, ia chiombește-te! și Dănuț lovește demonstrativ, cu piciorul, într-un maldăr de sticle, borcane și ambalaje goale din plastic, bașca o mie și una de alte catrafuse și nimicuri disparate, care încadrau sobița de tuci din colțul de la răsărit al hrubei, de sub copia înrămată a icoanei Maicii Domnului din Kazan, o piesă litografică realmente rară și interesantă ce, nu cunoști marfa? Mizeria altora e aurul, e platina
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și dumneata obosită... Ia loc, așteaptă-mă să mă întorc, mai schimbăm și noi două o vorbă... Ți-ai găsit ! Nici cu curu nu s-a uitat la mine, numa bâști la telefon ! Să nu fi fost telefonu, îmi dădea catrafusele - repede-repede. Așa, m-a lăsat baltă, pe întuneric. Și io, mai să-mi rup picioarele pân-să nemeresc fotoliu. Fotoliu de piele- ăl de i-a pleznit pielea și a pus peste el covoare și perne. Fotoliu-n care sta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de marmură ar fi rămas neatinse, între scaieți, iar ei ar fi fost îngropați, ca morții de până atunci, între bălăriile din spatele azilului. "Bă, nu fiți proști, le zicea. Trebuie să ne punem bine cu el, să nu-și ia catrafusele. Altfel, adio cimitir de marmură. Bătrânul se lasă păgubaș, nu mai cheamă pe nimeni. Și apoi, altfel îți cioplește piatra de pe mormânt cineva căruia i-ai fost simpatic. Pune omul puțină inimă în meseria lui". Mai ales acest ultim argument
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de Moașa pentru că nu mai puteam ciopli pietre funerare și nu mai era nevoită să mă trateze ca pe un artist: "Treci la bucătărie, imbecilule, și la spălat vase. Dacă te descurci cu o singură mână. Dacă nu, ia-ți catrafusele și pleacă unde vrei. Roag-o pe curva ta din cătun să te țină dacă vrea. Aici să nu mai calci. Încă nu ești destul de prăpădit ca să beneficiezi de azil." Poate că și Laura ar fi încetat să mă iubească odată
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de marmură ar fi rămas neatinse, între scaieți, iar ei ar fi fost îngropați, ca morții de până atunci, între bălăriile din spatele azilului. „Bă, nu fiți proști, le zicea. Trebuie să ne punem bine cu el, să nu-și ia catrafusele. Altfel, adio cimitir de marmură. Bătrânul se lasă păgubaș, nu mai cheamă pe nimeni. Și apoi, altfel îți cioplește piatra de pe mormânt cineva căruia i-ai fost simpatic. Pune omul puțină inimă în meseria lui”. Mai ales acest ultim argument
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de Moașa pentru că nu mai puteam ciopli pietre funerare și nu mai era nevoită să mă trateze ca pe un artist: „Treci la bucătărie, imbecilule, și la spălat vase. Dacă te descurci cu o singură mână. Dacă nu, ia-ți catrafusele și pleacă unde vrei. Roag-o pe curva ta din cătun să te țină dacă vrea. Aici să nu mai calci. Încă nu ești destul de prăpădit ca să beneficiezi de azil”. Poate că și Laura ar fi încetat să mă iubească odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
colț. — Gaston e prin Shibuya, probabil. Takamori a uitat de toate pretextele pe care căuta să le scornească pentru Tomoe și a început să fugă după câine. După colțul unde a dispărut câinele, a văzut un bătrân ghicitor strângându-și catrafusele. Picături mici de ploaie se prelingeau pe geamurile mașinii. Endō, a început să plouă. Endō a rămas cu fața lipită de geam și nu i-a răspuns. — Mergem până în Sanya? — Ce? — Mergem direct în Sanya... sau trecem pe la Michiko? Endō
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu mai chicotea în ore. Pe mine mă priveau ca pe un căpcăun. Se apropia vacanța, încă nu se întâmplase nimic concret. Doar o dată alunecase Paulică și intrase în clasă masându-și cotul. Presa a venit enervată, și-a luat catrafusele camuflate pe la colțuri și s-a dus. Doar un ziar de paranormal și-a trimis reporterul să-mi ia un interviu, pe care l-am acordat fiindcă îmi promisese trei sute de mii, bani pe care nu i-am văzut nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
așa că, în cele din urmă, toate lucrurile au ieșit din boxă. Practic, boxa lui taică-meu a devenit casa lui Platon, și asta fără ca el s-o ceară explicit. După părerea mea, s-ar fi descurcat foarte bine cu toate catrafusele alea acolo și n-ar fi fost câtuși de puțin jenat de damigene și borcane. Aici era puțin și mâna bunică-mii, care ținea partea mamei. - Și ce mai faci, a continuat taică-meu după un timp, încercând să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
bătrân a lăsat foițele. -Unde? - În Grivița, la podul Basarab. Eram în șuteală și s-a prins clientul. 225 Se făcuse tăcere. Starostele a zis scurt: - Gata, ușcheală, să nu deschidă pliscul! Rămînc numai Didina. Noi coborâm la groapă. Strîngeți-vă catrafusele... Într-un ceas, se topiseră. Pe drum, spunea Bozoncea: - Numai de n-ar da pe gură... Și se gândea că or s-o ia pe țigancă și-or s-o bată să spuie unde se ascund, cum o mai bătuseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai stepei, iar copiii lor duși în robie, de unde nu aveau să-și mai revadă vreodată părinții. În târg, de prin turle de biserici, au început să bată clopotele cu putere. Cu lacrimi în ochi și suspinând, lumea își strângea catrafusele. Aruncau la întâmplare tot ce li se părea mai de preț în căruțe. Porneau cu toții în grabă pentru se a se feri din calea pustiiri. Se îndreptau spre una dintre pădurile de prin apropiere. Se gândeau că trebuie să stea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a lui Caragiale de a satiriza deformarea ideilor democratice în gura unor micburghezi pasionați de „politică“. Toată mișcarea piesei este realizată de comediograf prin indicații scenice, lăsând impresia unei adevărate performanțe. Astfel, momentul de maximă tensiune este indicat prin strângerea „catrafuselor“ din dulap și scrin, în două boccele uriașe, prin baricadarea ușii cu paturi și restul mobilei și prin gesturile bătrânilor care cad în genunchi de spaimă. Analiza psihologică este remarcabilă, cu atât mai mult cu cât subtilitățile psihologice sunt marcate
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de memorialistică Pătimiri și iluminări în captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu (Leid und Offenbarung in der sowjetischen Gefangenschaft, C&N, Berlin, 2008), iar în limba română antologia de proză tânără austriacă Stromabwärts / Pe fluviu în jos (2005) și romanul Catrafuse de Richard Wagner (2006). Volumul de poezii cu care debutează club8-istul Michael Astner, supranumit "neamțul de serviciu al literelor ieșene" (despre calitatea unui timp, Editura Outopos, Iași, 1999) este unul destul de compozit. Nu atât tema, cât maniera riscă să dea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
casca în cap, își ridică gulerul ulancei și ieși în ogradă, urmat de ordonanță. În poartă se întoarse și-i zise cu același glas moale: ― Ia seama, Petre, că mâine în zori plecăm înapoi, pe front! Să aduni deci toate catrafusele... Degeaba, Petre, tot mai bine-i acolo decât aici! 4 Popota diviziei era într-o fostă cârciumă, alături de casa în care locuia generalul Karg. În sala mare dinspre uliță, cu ferestrele oblonite, ca să nu pătrundă lumina afară, mâncau ofițerii de la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
atingîndu-mi fața. Am arătat spre o inscripție de pe un strung galben: "Aicea chie ate paf". Oriunde scria ceva, pentru mine era "Lapte praf". Pe taică-miu l-au luat la școala de ziaristică. Prin '59 ne-am luat și noi catrafusele din casa lui Ma'am Catana din Silistra și am migrat spre locuri mai acătării: un bloc de patru etaje din Floreasca. Mi-aduc aminte cum urcam în patru labe, în joacă, treptele din hol. Cum era orientată noua locuință
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acțiunilor, îl anunță ea. —Ce-ai zice, de cum pui mâna pe bani, să ne luăm un an de vacanță și să facem o croazieră în jurul lumii? Nu pot să fac așa ceva, zise ea. Cum nu pot nici să-mi iau catrafusele și să mă mut în Irlanda. Există și niște condiții pentru toți banii ăia. Trebuie să rămânem în companie pe o perioadă de minimum șase luni după tranzacție. Văd că v-a legat fedeleș, se plânse Aidan. Nici nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Ridică iar din umeri. Asta se întâmpla când lucrai în finanțe. Mai devreme sau mai târziu, toți își dădeau seama că ar putea face mai mulți bani lucrând pe cont propriu decât pentru o companie. Zis și făcut: își luau catrafusele și plecau de la firma cu care își făcuseră renumele, încercând să ia cât mai mulți clienți cu ei. Nu putem să plecăm încă, zise ea simplu. Suntem legați de mâini. Da, dar puteți să vă apucați măcar de treabă, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
decât să înghiți praf mexican și să cerșești mărunțiș de la turiști. Pe înserat, când m-am apropiat de Ensenada, coloana s-a transformat într-un șuvoi migrator. Un lung șir indian ocupa latura de nord a șoselei. Erau oameni cu catrafusele înfășurate în pături și aruncate pe umeri. Fiecare al cincilea sau al șaselea emigrant avea o lampă sau o lanternă și toți copiii mici erau înfășurați și cărați în cârcă de mamele lor. Când am trecut de ultimul deal din afara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
tale din afacere. Dacă vrei să faci plângere, n-ai decât. Eu m-am consultat de mult cu privire la asta: va trebui să te judeci de-o să ți se urască, chiar mai mult decât ai putea plăti - și acum ia-ți catrafusele și cară-te. Și W. plecă, traversă în pardesiu și cu pălăria pe cap piațeta din fața clădirii, se așeză în mașina lui, care ar fi trebuit să-i redea siguranța, pe urmă își luă fața în palme. Tata ședea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ar fi putut fi luați drept vânători, mai degrabă ca emisari rurali ai Mafiei, până când au ajuns să alcătuiască un cerc în jurul străinului cu pălărie de paie care provoca uimire. Mi-am golit rucsacul și mi-am înșirat la vedere catrafusele. După ce conducătorul lor, care purta un veșmânt lung, asemănător cu o rasă de călugăr, m-a întrebat de unde vin și unde vreau să ajung, a oprit - atunci când într-un târziu acela mai întâi s-a zărit, apoi a urcat dealul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca niște surori: când vioi, când între pauze. Toate trei sunt muzele mele mecanice. Altele n-am. În volumul de poezii Obiecte găsite pentru necititori, care a apărut la sfârșitul secolului trecut și care enumeră în acvapoeme mai mult decât catrafusele mele, le-am dedicat un catren. Niciodată cea portugheză nu este geloasă pe cea daneză ori cea din Behlendorf pe cele două străine. Și, cum ele mă iubesc pe mine pe trei voci, eu rămân atașat de ele, numai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cîine, Tu habar n-ai ce Înseamnă cuvintele astea, de ce nu pricepi odată ?, Îl Înghionti Marta, Înțelept e cel ce se mulțumește cu spectacolul lumii, spuse Ricardo Reis În anul morții sale, Da, și la sfîrșit ne luăm toți catrafusele și plecăm spre o destinație necunoscută, gata, am terminat cu Centrul, olăria s-a terminat, spuse Cipriano Algor, nu și mulțumirile noastre adresate Mioarei Caragea, excepționala traducătoare a majorității operelor lui don José - the best, așa se spune nu?, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]