215 matches
-
lumineze nopțile, era singura lumină ce reușea, în nopțile senine și cu lună plină, să se strecoare printr-o gaură lăsată în tavan, în dreptul vetrei prin care ieșea fumul și să împrăștie întunericul bordeiului. Dar în noaptea asta ca de catran, nici urmă de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
scrisă pe data de 23 iunie a.c., doamna Tudora Maia Marina mi-a lăsat următorul mesaj: M-am vindecat , nu vezi ? Si-s vinovata eu ! Iubire nu mai este , si vina s-a prescris . Dansam cu intelesuri , pe rime de catran , In care eu cu tine , visam si doar visam ! Atatea zile scurte , atatea zile lungi , o trena au purtat , Tinuta de solstitiu ! Azi , uniforma vietii , o voi purta cu drag , Ca sunt femeie simpla ! Pe clipele traite , valsez , desi nu
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
plătit impozit, am cheltuit și-n vamă: La granița iubirii m-oprise-un vechi străjer. Mă-ntreb, oripilată, dacă în astrogramă Rămas-a pentru mine vreun liber colț de cer! Plătesc și pentru aer în fiece secundă: Inspir, împovărată, mici porții de catran, Dar savurând delirul, tăcerea mă inundă, Căci după-atâtea taxe, nu mi-a rămas un ban! Cu ultime resurse, îmi încropesc o listă De socoteli stupide a tot ce-am irosit. Coloanele tixite aproape că insistă Să anulez totalul, ce dă
TRIBUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354487_a_355816]
-
se afla undeva în laterala stângă a caminului în capăt, mai în spate. Și, povesteau îngrijitorii, a fost nunta lui cutare și s-a făcut o glumă și se râdea copios de asta. Sătenii, prietenii, i-au măzgălit gardul cu catran că nu știu ce nu le-a dat la nuntă sau nu a făcut cum trebuie. Râdeau cu toții dar Lăcrămioara începu să se gândescă foarte serios la ce auzise și părea absentă. Adică, oamenii mari fac rele? Acolo în sat sunt oameni
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
mai auzea ce vorbeau ceilalți care de fapt comentau ba că așa îi trebuie, ba că nu se face așa ceva. Nu i-a mai plăcut să stea cu ei și-a plecat bosumflată de parcă cineva îi vopsise ei gardul cu catran. Dar nu s-a dus acasă, a rămas în livadă pentru că s-a întâlnit cu câțiva copii care bucuroși că o vedeau fără mama ei au vrut să-i facă o surpriză. Și au reușit pentru că au mers să adune
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
apoteotic, undeva către miezul nopții, explodează exorbitantele focuri de artificii. Își merită din plin faima de final glorios, pentru că durează zeci de minute, spre bucuria pirotehnicienilor și spre spaima responsabililor cu bugetul municipiului. Asurzim și ne înecăm în norii de catran, dar ochii înlăcrimați sclipesc de încântare. Întorși acasă, corpurile încă ne trepidează nervos, urechile repetă ca-ntr-o buclă interminabilă eternul refren marțial iar inimile bat involuntar tactul ritualic al tobelor de război. Nu, n-a fost carnaval, cum cred
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
toacă! Antrenată de milenii cu cel puțin trei sfârșituri de lume pe an, spune că își bagă picioarele. Câtă inconștiență! *** Strehaia ... Capitala imperială a Europei se pregătește de nuntă ... În marea sală a tronului majestatea sa, împăratul Haralambe al-CC-lea, zis Catran, se dă de ceasul morții încercând să îmbrace marea ținută de ceremonie. Este destul de dificil dat fiind că înălțimea sa, mai bine spus rotunjimea sa, are aproape două sute de kile, foarte zgârcit dispuse pe verticală. Oricum, până la urmă, reușește să
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
TRISTEȚE... - TABLETĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului CÂTĂ TRISTEȚE -tabletă- O, Evora, Evora, câtă tristețe de fum în tonul tău, câte lagrimas negras! Bune pentru sufletul meu de catran, astăzi, ieri și întotdeauna! Cabo Verde a dat, una din cele mai strălucite interprete de la mornă, cântece triste, unduioase, melodioase, între fado și tango argentinian. Îmi spală inima, sufletul, mă spală pe dinăuntru! Câtă frumusețe, tot atâta înșelăciune! „Ustura dar
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
vai ce păcat! Te-ai făcut frate vinovat! Ca să postești n-ai fost în stare... Și prins cu vin-al nostru frate, Încearc-a se scuza degrabă Că doar Satan îl îndemnase . Dar chiar în timpu-acel Satan, Cu hîda-i mutră de catran, Îi spuse tare să-nțeleagă: -Cum , tu mă-nvinuiești pe mine? Atîta doar ai tu de spus? De ce nu te acuzi pe tine? Căci astfel de ideie șoadă, De-aș sta în cap, de-aș sta în coadă, Prin minte
SNOAVĂ DE PAŞTI de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344654_a_345983]
-
câțiva porumbei care prin flfâitul aripilor creiau atâta groază la cei necunoscători ai trucului folosit de ingeniosul "maior" că povesteau prin sate că asistaseră cum un cârd de draci și-au luat zborul când Bușica a spart o oală cu catran încins peste care a pus boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CA-NTR-UN VERS BACOVIAN Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Primăvara care vine, Vine parcă pe ascuns Plouă,-i frig, fără rușine, Cerul cu catran e uns... Prin cortine din culise De nori negri plouă gros, Toarnă fără jenă, ți se Face silă-n mers pe jos... Plouă enervant, satanic Cu-ndrăzneală și dispreț, Ca-ntr-un film despre Titanic, Vreme rea să te dezbeți
CA-NTR-UN VERS BACOVIAN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360278_a_361607]
-
Somnul se zbate între gene, Luna-i un cui, de nouri ruginit. Cuprinsa-i noaptea de mistere, Iar frunzele speriat foșnesc. De undeva, dintre vâlcele, Răsună spart, glas cocoșesc. Pălit de ziua ce-o să vină, În negrul lui că de catran, Cerul spre roșu se înclină, În marginea de Bărăgan. Ziua se-aprinde și mai tare, Se-mbujoreaza feciorelnic. Soarele, da s-apara-n zare, Și țese zori peste-ntuneric. În lunca, Dunărea albastră, Ridică zbor de cormoran, Și vară bate la fereastra
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
inimile celor doi au bătut la unison: „Inima mea în inima lui se oglindește, sufletul lui, în sufletul meu tinerește. De atunci eu nu mă mai grăbesc, asfixia luminii sufletul mi-apasă, ca un fluture în Marsilia Tăcerea mă trădează, catranul bucuriei pe pagini se lasă ... ” În totală consonanță cu poemele apărute până acum, a realizat, cu o rară maiestrie, copertele și ilustrațiile însoțitoare - adevărate opere grafice - peste 550, la număr! Frumosul din Artă este, în fapt, Frumosul din Omul Damian
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
și de păcatele de siluire ale propriului popor. Printr-o zonă întunecată străpunse fundul lacului și ajunase pe un tărâm ciudat unde pe stânci ardeau focuri, iar în jurul lor dansau despuiați, cu furcile în mâini, împielițații. „Imperatorul” simți miros de catran și când își aruncă privirile dedesubt, văzu un cazan în care clocotea smoala. Vârfurile furcilor îi părăsiră trupul și căzu în infern. Mădularele i se topiră amestecându-se cu smoala, iar sufletul se zbătu disperat și neputincios în chinurile veșnice
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
cum it dzâc... M-am intors și-am plecat. N-am mai avut inima nici să salut. - O fi că ț-o da-o can o tuna, nu fii nacajât! Dar vorba bună a Unchiului nu mi-a putut stampară catranul. Duminică, spre seară, m-am pomenit cu Ion al Mic la magazin. Venea direct de la oi. - Noa, îi băi mare, dadierăm de năcaz! Cum n-aveam ochi să-l văd, m-am uitat în podea. - Cu ce vă servesc? - O
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
ce să zic... - Noa binie, încheie Tușa drama, dimineață te-aștept. Da să vini! Când ușa magazinului s-a închis, am deschis ușa sobei. Tușa respire vioaie aer curat, eu sorbeam din țigară fum, cât mai adânc, să-i simt catranul cu toată ființa. Pentru bătrâni, salutul era o urare. Îți urau ziua bună sau sănătate sau noroc, tu trebuia să le mulțumești, întorcându-le urarea. Pentru mine, salutul a fost întotdeauna o obligație, un semn de bună-creștere; o conduită socială
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VOI LACRIMI CE LOVIȚI ÎN CUBURI DE CATRAN Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 641 din 02 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului E ziua-n care îmi doresc zăgazul punctului de fugă să mi-l însușesc. Departe în aglomerări aztece un drum viclean străbate șerpuind din sânul
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
e ne învins de vinul care curge amintind de potop. Din pâinea orcilor odată ruptă ați smuls, vândut rană deschisă iubirii aducând. Doar sexul rătăcea-n haos, în rest ici colo catedrale goale. - Voi lacrimi ce loviți în cuburi de catran câte din voi învingeți, ricoșând din muchia de iad? Referință Bibliografică: Voi lacrimi ce loviți în cuburi de catran / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 641, Anul II, 02 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
deschisă iubirii aducând. Doar sexul rătăcea-n haos, în rest ici colo catedrale goale. - Voi lacrimi ce loviți în cuburi de catran câte din voi învingeți, ricoșând din muchia de iad? Referință Bibliografică: Voi lacrimi ce loviți în cuburi de catran / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 641, Anul II, 02 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VOI LACRIMI CE LOVIŢI ÎN CUBURI DE CATRAN de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343517_a_344846]
-
Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Neștiutoare, ți-am sacrificat viața suflete Clipă de clipă, ăn de an Crezând în altceva decât în tine, firește, Inima-mi ticăia într-un ceas de catran. Goală de tine, am plâns pe umăr de noapte Dar zâmbet pe buze dimineață mi-a pus, Mi-ai trimis iubire pe mesageri de stele Către altă viață, lacătul mi l-ai deschis. Am pășit pe ea, paradoxal, e atât
PEISAJ HELIOTROPIC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378480_a_379809]
-
unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu norii coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte de catran. Întind cu teamă, mâna printre ierburi, Biet cuc stingher, căutând un cuib...și-un ram. Referință Bibliografică: Zbucium / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2342, Anul VII, 30 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379492_a_380821]
-
tăcut prea devreme, Mulți pentru glorie s-au bătut, Triumful urcă precum un vierme, Raiul a fost ridicat din lut. Munții rumegă norii, sublimul, Leul a fost cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
tăcut prea devreme, Mulți pentru glorie s-au bătut, Triumful urcă precum un vierme, Raiul a fost ridicat din lut. Munții rumegă norii, sublimul, Leul a fost cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
vor fi zămislit poemele geniale de mâine, cele care vor umple de binemeritată mândrie pe acei fericiți ce-i stătuseră în preajmă exact în timpul sublimului act al creației, înnobilați astfel de lumina nimbului său? Adevărul este că Maestrul era supărat catran! Astă noapte, o pocnitoare care se dădea drept plină de talent, poetă de ocazie la gazeta școlii, nu și nu, că să-i arate ea ce idei o chinuie, cum o macină pe ea metrica și prozodia, cum împletește ea
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
cu suficiența și impenitența traiului zilnic. Limbile înalte ale flăcărilor se încolăceau într-un crescendo ce păreau a sprijini cerul, coloane alcătuite din funingine neagră amestecată cu funigei minusculi și particule văpăiate de culoare alb-gălbuie degajau un miros înecăcios de catran, amestec de stropi incandescenți de smoală ce parcă țiuiau ca niște șrapnele ale unor obuze ce, vorbea lumea ceva mai târziu, „garniseau din belșug” magazia de muniții a regimentul de soldați cantonat în apropierea bisericii, în fostele case vechi ale
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]