1,147 matches
-
autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul său transcendental trece dincolo: La cei răi nu-mi voi spune, nici celor buni secretul, A gândului esență în verb sărac ar fi. Eu văd un loc mirific, dar nimănui nu-ncredu-l O taină am pe care n-o pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Dați-mi un trup, voi, munților) învăluite în clarobscur. În culegerile "În marea trecere" (Psalm) și "Lauda somnului" (Somn), "La cumpăna apelor" (Din adânc) domină abisalul, pentru ca în volumele "La curțile dorului", "Nebănuitele trepte", "Mirabila sămânță" să izbucnească dionisiacul iubirii (Catrenele fetei frumoase, Pean pentru o tânără) și a laudei vieții în plină amiază cosmică (Focuri în primăvară, Ceasul de vară). * Lirica lui Eminescu însumează cele mai largi și variate deschideri cosmice: de la nemărginitele spații revărsându-se neîntrerupt în descrierea cosmogenezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fie perfectă precum a unui cerc. Iar prozodia, asemenea pătratului din geometrie, trebuie să rezolva la modul ideal armonia care face perceptibilă ideea poetică: figuri de stil, ritm, măsură, rimă. Amintim de asemenea formele prozodice fixe: sonetul, terțina, rondelul, glossa, catrenul, robaiyatul persan, gazelul, monorima, pentagrama. Și acum apare paradoxul: în condițiile în care cele două componente gândul orfic și structura prozodică conlucrează armonios, poemul dobândește capacitatea de dezvolta o a treia componentă care depășește perfecțiunea și armonizarea dublului cadru "geometric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poetică 176 Poezie și imposibil 176 Antidotul 176 Poezie și transposibil 176 De același autor Poeme: Laudă formei, Ed.Tineretului, 1969; Constelația Hyperion, Junimea, 1978; Orfeu și Euridice, Junimea, 1986; Inițieri, Timpul 1999; Înălțarea mai sus de sine, Cugetarea, 2002. Catrenele din Valea Vinului, Cugetarea, 2002. Meditații orfice, Cugetarea, 2003. Vitraliile Bunei Vestiri, Cugetarea, 2004, Învierea preludiilor, Panfilius, 2007. Poezii, Panfilius, 2009, Tratat de uimire, Panfilius, 2010. Cântec infinit, Antologie poetică, Princeps 2011. Pe pagini de eter, Panfilius, 2012. Ecouri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și la bărbații „faultați” de femei. Intr-un garaj,proprietatea domnului Guguștiuc se adună periodic soții bătuți de neveste,din diferite motive casnice,bărabați de diferite vârste,profesii sau culoare politică. Pe interior,ușa garajului e tapetată cu un vechi catren: „Dacă-n adevăr se spune Că toate damele sunt bune, Cum se face că din ele Multe ies...neveste rele?”.(Anonim) Pentru acești soți minunați,iubitori de frumos și molestați de consoarte nu s-a înființat încă o fundație protectoare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nr. 9-11, din octombrie-decembrie 1926 și de Hortensia Papadat-Bengescu în Sburătorul, nr. 6, din decembrie 1926. Opera și personalitatea lui Rabin-dranath Tagore au fost prezentate în 332 de poziții bibliografice. Literatura persană a fost cunoscută, în acea epocă, îndeosebi prin Catrenele lui Omar Kayyam, traduse de Al. T. Stamatiad, despre care Al. A. Philippide scria în Adevărul literar și artistic, din 22 mai 1932: "Aceasă poezie fatalistă și senzuală, voluptoasă și melancolică, a găsit în limba noastră, prin dragostea și înțelegerea
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
Ultima paranteză ar fi putut să lipsească, situație în care cititorului i s-ar fi deschis un vast spațiu de reflecție. Autorul a dorit însă să-și facă publică afinitatea cu gândirea lui Blaga. Redutabil autor de aforisme, autorul scrie catrene în care raționamentul este decupat cu precizie chirurgicală: " Construiești un zid spre a te apăra/ dar se scurg atâtea zile-asemeni nopților/ și atâtea nopți asemeni zilelor/ încât tu ești nevoit să aperi zidul" (Metamorfoză, p. 67). Deși sugerează un anumit
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
urii,/ iar fanii se clonează, semințe aberante/ (Din gene obsedante îți strigi încătușarea...) De cele mai multe ori însă, temele, mult prea grave, impun sobrietate. Ultimul vers, al cincilea (care face practic imposibilă denumirea de ruba'i, adică poem în patru versuri, catren cu o anumită formă), rezumă ideea, o reafirmă sau, dimpotrivă, o așază în lumină contrastantă. Referirile la poeți și filozofi clasici n-au însă cum să salveze mereu de banalitate asemenea versuri recapitulative. (De exemplu, în Eminescu iubind: Dualitatea femeii
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
Strofe delicate scrie Asachi pe marginea unui portret miniatură al iubitei: Atinsă-i fi de mîinele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele, în care, din nou, percepem cu anticipație un ecou eminescian, ca și în catrenul următor: Și mie lin luceafărul/ Din ceri va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce". Sau: "La Patrie evocă moștenirea civilizatorie a clasicității latine și toată acea așa de asachiană mitologie națională (Dochia
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
mereu/ și în tăcere aș spune/ și în întuneric aș spune/ și în trecut m-aș duce să spun/ rănile vechi nu s-au închis/ armele nu sunt putrede/ nici îngropate" (p. 104). Micul poem pare o replică la un catren celebru al lui Virgil Mazilescu din volumul Va fi liniște va fi seară: "ei au lumea lor și lumea asta a lor îmi face greață/ și chiar cu o cutie goală de conserve în gură sunt gata să urlu/ și
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
seminariștilor. În cimitirul bisericii este înmormântată Virginia Micle-Gruber a doua fiică a Veronicăi Micle (25 sept. 1937). Hanul Trei sarmale, Șos. Bucium Hanul este atestat documentar ̀ ncă din secolul al XVIII-lea. Parcă nicăieri nu se potrivește mai bine catrenul lui Păstorel Teodoreanu ca aici: „Suav amurgu-și lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
schimbătoare... Lumea în loc nu stă, să nu te mire, Dar am uitat cămașa cea de mire, Și am uitat a sufletului floare. Am tot uitat să credem în iubire Prea mult ne-ncredem, astăzi, în sudoare... Treapta a X-a Catren Pribeagă ești și sunt pribeag, Durerea lumii ne desparte. Din moarte am să-mi fac toiag, Spre-a reveni... din moarte... Catren (variantă 1) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină - sfântă carte, Din moarte am să-mi fac drumeag
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
Am tot uitat să credem în iubire Prea mult ne-ncredem, astăzi, în sudoare... Treapta a X-a Catren Pribeagă ești și sunt pribeag, Durerea lumii ne desparte. Din moarte am să-mi fac toiag, Spre-a reveni... din moarte... Catren (variantă 1) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină - sfântă carte, Din moarte am să-mi fac drumeag, Să mă întorc din moarte... Catren (variantă 2) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
Durerea lumii ne desparte. Din moarte am să-mi fac toiag, Spre-a reveni... din moarte... Catren (variantă 1) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină - sfântă carte, Din moarte am să-mi fac drumeag, Să mă întorc din moarte... Catren (variantă 2) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi fac toiag, Să mă întorc din moarte. Catren (variantă 3) Pribeagă ești și sunt pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi fac
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
pribeag, Lumină - sfântă carte, Din moarte am să-mi fac drumeag, Să mă întorc din moarte... Catren (variantă 2) Ce singur sunt și ce pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi fac toiag, Să mă întorc din moarte. Catren (variantă 3) Pribeagă ești și sunt pribeag, Lumină, sfântă carte, Din tine am să-mi fac toiag, Să mă întorc din moarte. Treapta a XI-a Dorință Din cerul care se închide, Din mama care m-a făcut, Din viața
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
Iisus este o stare, un sentiment. Iar sentimentele, spune Nichita, nu trebuie înțelese. Ele trebuie să fie trăite. 9 septembrie 1984 Treapta a XVI-a Haiku Ah, eul, piatră, de gâtul sufletului atârnată, spre pieirea lui! Treapta a XVII-a Catren Totul curge fără capăt, Totul curge fără dor, Încă zilele mă dor Și viața n-o mai capăt. Treapta a XVIII-a Catren Iar raza atinsă atunci, prea târziu, Deșteaptă în mine-nviere Și duhul luminii nu-mi face sicriu
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
XVI-a Haiku Ah, eul, piatră, de gâtul sufletului atârnată, spre pieirea lui! Treapta a XVII-a Catren Totul curge fără capăt, Totul curge fără dor, Încă zilele mă dor Și viața n-o mai capăt. Treapta a XVIII-a Catren Iar raza atinsă atunci, prea târziu, Deșteaptă în mine-nviere Și duhul luminii nu-mi face sicriu, Ci mult nu mă piere. Treapta a XIX-a Prima scrisoare către cel născut, al meu Învață, când vei veni, să nu judeci
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
Constantinopol, după cucerirea turcească nu s-au demolat marile lăcașuri creștine, precum Catedrala Sf. Sofia, ori alte biserici construite de împărații bizantini. Mehmed știa mai multe limbi străine, ca araba, persana, latina, italiana, franceza. Avea și har poetic, scriind gazeluri, catrene, inspirat de marii creatori persani, ca Omar Khayam, Firrdoussi etc. A avut ca secretar pe cronicarul grec Critobul din Imbros, care a și prezentat cu lux de amănunte căderea Constantinopolului, la 29 mai 1453. A fost și ctitor al mai
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
limbi străine: araba, persana și chiar italiana. În copilărie Soliman Magnificul și tinerețe a fost pasionat de astronomie, istorie și geografie, dar nu-i displăcea nici poezia, preferând pe creatorii persani, în special pe Omar Khayam, autorul faimoaselor „El Robayat” („Catrene”). Frumusețea și inteligența le-a moștenit de la mama sa, sultana Hafsa Hatun, iar îndârjirea și calitățile militare de la tatăl său. Despre domnia acestui mare sultan ne vorbește istoricul otoman Hakki Uzun-carșili, care avea mult simț critic. Soliman, supranumit Magnificul, pentru
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
apropiat de preocupările sale psiho-pedagogice, îmbrăcând însă forme diverse de expresie literară. În Flori târzii (2002) și Parfum de spini (2003), profesorul Fetescu tatonează parcă spațiul literaturii, adunând împreună creații aparținând mai multor genuri literare: proză scurtă, versuri lirice profunde, catrene vesele și triste, cugetări și aforisme. Urmează apoi o separație necesară a genurilor, în urma căreia câștigă pentru început proza. În 2004 apare Educator adevărat, un volum de eseuri și proze inspirat din lumea școlii și a educației, în care experiența
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de baterie și prelua ștafeta. Publicul cerea, iar și iar, Le Temps des cerises: ..."cerises d'amour /aux robes vermeilles /tombant sur la mousse /en gouttes de sang..." Terence traducea pentru vecinii săi; înlocuind "cireșe" cu "rodii", era aproape un catren de Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
era mai accelerat, arderile interne se făceau cu mare iuțeală îca viteza trenului cu locomotivă cu aburi) și asimilația era insuficientă. Așa că am plecat de la spital toți bucuroși că mi s-a dat o speranță de viață, nu ca în catrenul intitulat Medicală, din volumul Delicatese umoristice: Poziția îți este verticală Când vii la doctor, însă ia aminte, Că vei pleca scăpat de orice boală... Culcat și cu picioarele-nainte! Tratamentul medicamentos recomandat, asociat cu vitamine, nu a avut efectul dorit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
diplomatic, la Ministerul Sănătății. Activitate didactică și științifică În anul 1960, fiind student în anul al treilea, a elaborat, prezentat și a obținut premiu pe țară la sesiunea cercurilor științifice studențești, cu lucrarea: Studiu comparativ al strigăturilor, ceastușki (rusești) și catrenelor (franțuzești). Între anii1962 1965, fiind profesor la Liceul din localitatea Rucăr (Argeș), publică un articol despre Lope de Vega, cu prilejul marcării a patru secole de la nașterea prolificului dramaturg spaniol. În perioada cursurilor postuniversitare, publică studiul activităților diplomatice, care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
picioarele butucănoase preferând praf de stele, iar pe pleoape, supărarea cărămizie a Lunii folosită de Hugo de multe ori și pentru versurile lui Prunilă, ca să-i oțetească dulceața perimată, pentru a-l scoate pe viitorul cititor din somnolența cantabil-desuetă a catrenelor. Mai greu era pentru îngeri, pentru că Gustav îi voia pictați pe capotul Anușcăi, iar Hugo pe petalele prunilor și gutuilor. Și pentru că viziunile difereau, Hugo picta un gnom pe Any, vampiri în dreptul inimii și pe cap o cunună din rochița-rândunicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trenuri-cisterne pline cu vodcă perfuzată de destin în venele strămoșilor și plănui, împreună cu apologetul strivirii omului sub șenilele vieții, Prunilă, un poem strălung închinat irefutabilului cauzal. Deși mirosea a zgură sau sulfurat de sodiu, poemele, de fapt, unul, singur, cu catrene care închideau o stare finalizată, ei bine, polipoemul, plăcu Profesorilor care-l și spulberară în vâjâiala Rapidului de noapte, Galați-Episcopia Bihor, singurul de altfel care oferea puțin din parfumul de brazi al școlilor de munte. Prunilă, după ce își dezlipi privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]