207 matches
-
cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă, cu umăr (cusătură pe umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se mai îmbracă la nunți, la biserică de Rusalii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe elastic, laibăr din postav negru, care de jur împrejur are cusute flori cu mătase neagră, roșie etc., poale strâmte peste care se află un jupon larg, care în partea de jos are cipcă (colțișori), șurț cu piană, în spate catrință din postav negru cu motive florale în diferite culori în partea de jos, în față un șurț făcut tot din postav negru sau brașon, mai lat, creț și cu florile pe mijloc, în picioare ghete sau pantofi. Costumul bărbătesc se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc crețurile) și catrință cusută cu mătase neagră pe postav negru, cu tăietură, poale cu giulgi. Cămașa bărbătească este din panama albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut cu flori, catrință, papuci vechi și cele pentru bărbați din: colop, o pălărie cu zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive florale numite dupci făcute cu acul persian, din lână foarte fină, de culoarea florilor și cănaci (ciucurași) de jur
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al țăranului român are pe lângă opinci, cojoc, pieptar și laibăr, obiecte vestimentare bărbătești precum izmene (pantaloni) și cămașă lungă legată la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume populare oferite de gazdă, că portul tradițional autentic al femeilor este deosebit de bogat și variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune: bondița, cojocul, sumanul, mantaua. Tinerele fete poartă doar cămașă cu altiță (partea superioară a mânecilor și cea din jurul gâtului sunt încrețite printr-un sistem anume numit altiță prin
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1445450525.html [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made); c) meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152308_a_153637]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bețe, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanala, inspirate din costume populare; ● țesături manuale; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● cusături și broderii; ● împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157601_a_158930]
-
adaptată la cerințele vieții moderne, care păstrează specificul execuției manuale (hand made). ... c) Meșteșugurile artistice tradiționale includ o mare varietate de produse și de combinații ale acestor tipuri de produse, după cum urmează: ... ● costume populare și piese de costum (îi, fote, catrințe, cojoace, brâie, bete, marame, traiste, pălării etc.); ● piese de îmbrăcăminte de factură artizanală, inspirate din costume populare; ● covoare țesute de mână și tapiserii; ● țesături manuale; cusături și broderii; împletituri, dantele, macrameuri; ● olărit, ceramică; ● produse din lemn, os și corn (cioplite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166296_a_167625]
-
Brizei Str. Bujorul Alb Ale. Buridava Int. Butiei Int. Calității Căminul Fundeni Universitar Str. Câmpul cu Narcise Str. Câmpului Int. Cândești Str. Cânepei Str. Canotajului Str. Cap. Ion Stângă Str. Cap. Marcu A. Zamfir Ale. Capidava Str. Casmalei*(D) Str. Catrinței Int. Călătorului Str. Căliman Str. Călmățui Str. Căpreni Int. Ceptura Str. Ceptura Int. Chintalului Bl. D. Chișinău - nr. 1 - 5 Bl. D. Chișinău - nr. 2 Str. Ciberneticii Str. Cimentului Str. Ciocârliei Str. Ciorchinilor Str. Ciortanului Str. Clopotiva Str. Clopotului Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Abia cu aproximativ 60 de ani înainte a intrat în zona de câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul de Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința de stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic. Costumul popular purtat de Ramona fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
câmpie a Mureșului puternica influență a costumelor monocrome sibiene, despre care foarte multă lume afirmă că sunt cele specifice zonei noastre de câmpie, în timp ce pe Mureșul de Sus catrința cu trup vânăt a fost înlocuită de șorțul de mătase sau catrința de stofă ori catifea bogat ornată cu flori colorate, preferate celei vechi datorită aspectului mai estetic. Costumul popular purtat de Ramona fără excepție la fiecare eveniment, îmbrăcat imaculat, evidențiind o ținută ireproșabilă, este piesa lăudata de public odată cu fiecare expunere
Ramona Fabian () [Corola-website/Science/317048_a_318377]
-
de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cânepă, - cantă - vas din metal cu mâner de transportat lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satele arondate acesteia trec la grecocatolicism . După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
străjenilor este de o elegantă sobra. Comună este bogată în tradiții care se păstrează încă, legate de momentele cruciale ale vieții: nașterea, nuntă, înmormântarea. Obiceiurile evidențiază specificul popular al zonei. PORTUL FEMEIESC tradițional cuprinde: opincile, colțunii (ciorapii) din lână, prigitoare (catrința), frânghia de încins, cămașă cu "pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000) nu dă indicații de reprezentare, menționând-o doar în ceata Sfintelor Mucenițe. Editorul român este cel care adaugă indicațiile, p. 293. Astfel, Sfânta Muceniță Filofteia este reprezentată ca "adolescentă purtând ie, ilic și catrință lungă cu dungi verticale, cu capul gol și părul pe spate strâns la ceafă, ținând în mâini cruce și ramură de finic", deci în costum popular (bulgăresc) și cu însemnele muceniciei. Sfânta muceniță Filofteia, devenind ocrotitoarea Țării Românești, moaștele ei
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
rar create de meșteri populari. Folosindu-se numai pe scenă sau ca indicator al apartenenței etnice, acesta a dispărut complet din regiunile rurale. Costumul popular femeiesc din zona Moldova are o structură unitară, fiind format din cămașă tradițională (ie), poale, catrință, brâu și bârneață, pieptar sau bundiță, opinci, traistă, batic înflorat și podoabe. Costumul popular bărbătesc este mai sobru decât cel al femeilor. Conform bromania.ro, caracteristica principală constă în păstrarea formelor străvechi pentru toate componentele sale. Cămașa tradițională bărbătească este
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei proprii. La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]