3,300 matches
-
1920 spre a citi textele lui Niels Bohr, și-ar fi împreunat mîinile a evlavie și i-ar fi mulțumit Domnului pentru bunătatea de a-i fi adeverit îndrăznelile privind minciunea pe care o conține relația cauză- efect. Pentru Hume, cauzalitatea e o gogoriță pe care numai o minte ahtiată de inferențe o poate născoci. Căci ce găsim în lume nu sunt cauzalități, ci concomitențe, și numai un intelect mediocru poate reduce concomitența la succesiune, adică încrucișarea unor forțe la înșiruirea
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
bunătatea de a-i fi adeverit îndrăznelile privind minciunea pe care o conține relația cauză- efect. Pentru Hume, cauzalitatea e o gogoriță pe care numai o minte ahtiată de inferențe o poate născoci. Căci ce găsim în lume nu sunt cauzalități, ci concomitențe, și numai un intelect mediocru poate reduce concomitența la succesiune, adică încrucișarea unor forțe la înșiruirea lor în linie dreaptă. La fel, viața e vîrtej de evenimente, și nu șir de mărgele care decurg una din alta. Că
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
ceva“) - care reduce coexistența întîmplărilor la un set placid de succesiuni banale, este principala marotă a lui Hume. Morala? Diavolul e prea viclean ca să lase edificiul lumii să stea pe o ipoteză de o asemenea șubrezenie metafizică. Din acest motiv, cauzalitatea nu apare decît acolo unde obișnuința unei minți comode reduce circularitatea intențiilor divine la linia actelor omenești, adică simultaneitatea la inferență. La fel, dacă Hans Vaihinger, meticulosul profesor din Halle, a cărui orbire prematură nu doar că nu l-a
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
de ambiguitate efemeră, danezul fiind silit să accepte patru constrîngeri care, cu cîteva decenii înainte, ar fi fost considerate drept aberații mistice. Prima constrîngere privește relația cauză-efect, Bohr acceptînd că fizica atomică nu poate descrie în manieră cauzală mersul lucrurilor. „Cauzalitatea e un mod de percepție prin care ne ordonăm impresiile senzoriale“ (p. 143), numai că de la nivelul cuantic nu primim impresii senzoriale, și atunci nu poți spune cine urmează cui și unde încetează cauza ca să apară efectul. Iar cînd cauzalitatea
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
Cauzalitatea e un mod de percepție prin care ne ordonăm impresiile senzoriale“ (p. 143), numai că de la nivelul cuantic nu primim impresii senzoriale, și atunci nu poți spune cine urmează cui și unde încetează cauza ca să apară efectul. Iar cînd cauzalitatea moare, locul ei e luat de probabilitate, termen prestigios menit a defini neputința de a prevedea cursul naturii. Căci tot ce e probabil nu e precis, ceea ce înseamnă că acolo jos, în intimitatea minusculă a trepidațiilor, natura e supărător de
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
în care fizicianul, ros de îndoieli, începe să filosofeze din neputința de a da explicații verosimile. Și chiar asta face Bohr, cade pe gînduri și ajunge să accepte că fizica atomică e posibilă doar cu prețul renunțării la trei condiții: cauzalitate, individualitate și continuitate. Lumea cuantică e un monstru în al cărui metabolism cele trei condiții nu au ce căuta. Ne rămîn atunci jocul probabilităților, optica statistică și pragurile de discontinuitate, trei neplăceri pe care un teolog le-ar trece în
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
aduce, îmbălsămată și abstractă, amintirea unei intuiții vii. În această competiție menită a surprinde esențele lumii, științele sunt purtătorii sterpi ai mînerelor de lectică, principalul lor defect fiind că, văzînd pretutindeni doar fenomene, reduc superiorul la inferior și fac din cauzalitate criteriul realității. Lor le lipsește sentimentul sublimului, care cere ridicarea în conștiință a contrastului dintre coaja aparențelor și imensitatea numenului transcendent, și de aceea rolul științelor e de nivelator statistic al unor fenomene trecătoare. Rezultatul este preschimbarea oricărui proces într-
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
butade a lui Nae Ionescu cu privire la opoziția dintre „a fi Român” și „a fi bun Român”, despre care am mai vorbit deja (p.432); asumarea și expunerea cu luciditate a suferinței unei culturi minore (p.304); punerea în relație de cauzalitate a ascensiunii internaț ionale a scriitorului N. Manea cu marketingul, cu publicitatea și cu „relațiile de presă” (p.309); excelentele pagini dedicate prieteniei etc. Concluzia este că lectura acestei cărți a lui Adrian Marino e departe de a consemna o
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
cumulată sunt:calitatea de salariat - rezultată din existența unui contract individual de muncă; - existența unei fapte ilicite - Încălcarea Îndatoririlor de muncă asumate prin contractele individuale de muncă, regulamentele interne, statute etc.; - săvârșirea faptei cu vinovăție; - un rezultat dăunător;legătura de cauzalitate Între faptă și rezultat. 3.3. Trăsăturile caracteristice ale răspunderii disciplinare sunt: - răspunderea disciplinară are o funcție sancționatorie, preventivă și educativă; - este de natură contractuală, are ca izvor contractul individual de muncă; - apără ordinea interioară a unității; - are caracter strict
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fizică, În calitate de subiect calificat, respectiv salariatul); - latura subiectivă (vinovăția - intenția directă sau indirectă și culpa, ușurința sau nesocotința), se apreciază concret, În funcție de pregătirea profesională, capacitatea, aptitudinile și experiența salariatului respectiv. Fapta ilicită (abaterea) trebuie să se afle În legătură de cauzalitate cu rezultatul nociv. În practica judiciară s-a apreciat că nu poate fi considerată o ,,faptă În legătură cu munca’’ și nici săvârșită cu vinovăție, fapta salariatului de a afișa unele anunțuri de natură sindicală la avizierul unității, astfel că aceasta nu
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
ea reprezintă o multitudine de răspunderi individuale ale unor persoane cu vinovății concurente În producerea prejudiciului unic. Măsura În care fiecare persoană a contribuit la producerea pagubei este determinată atât de fapta ilicită În sine - examinată sub aspectul legăturii de cauzalitate cu prejudiciul- cât și de gradul de vinovăție’’ Întrucât, În practică, măsura În care s-a contribuit la producerea prejudiciului este greu de stabilit, legiutorul a recurs la criterii obiective cum ar fi salariul net al angajatului la data constatării
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
-și izvorul În contractul individual de muncă; - este o răspundere reparatorie, - prejudiciul este cauzat În timpul Îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau În legătură cu serviciul, - se aplică aceleași reguli ale răspunderii civile contractuale, (existența unei fapte ilicite , a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate și culpa angajatorului.) De menționat că angajatorul va răspunde și pentru prejudiciile de ordin moral cauzate anagajatului prin fapta sa culpabilă (de exemplu cele prin care i s-a afectat onoarea, demnitatea, sensibilitatea, sentimemtele, personalitatea salariatului, etc). 4.2. Cazuri
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
producerea pagubei’’, În condițiile angajării răspunderi salariaților pentru prejudiciile produse angjatorului din vina și În legătură cu munca lor. Pentru a exista o astfel de răspundere patrimonială În toate cazurile este necesară Întrunirea cumulativă a elementelor acesteia - fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate, vinovăția. Practica judiciară a statut că În lipsa vinovăției celui În cauză care, exercitându-și atribuțiile funcției În mod corect, răspunderea patrimonială este exclusă. CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ 1. Generalități. Definiția răspunderii contravenționale. De la bun Început trebuie să menționăm faptul că
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
util sau rezultatul obținut și cheltuiala făcută pentru obținerea lui. Noțiunea de eficiență nu este altceva decât măsurarea și comparabilitatea efectelor și a efortului strâns legate de folosirea resurselor. Trăsătura esențială este relația de cauzabilitate dintre resurse și efecte. Această cauzalitate se exprimă în mod concret pentru fiecare fenomen, proces sau activitate economică. Eficiența are două forme: - Eficiența activității; - Eficiența economică a activității. Eficienta activității reflectă relația de cauzalitate între resursele economice și extraeconomice uzitate într-o activitate și efectele economice
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
resurselor. Trăsătura esențială este relația de cauzabilitate dintre resurse și efecte. Această cauzalitate se exprimă în mod concret pentru fiecare fenomen, proces sau activitate economică. Eficiența are două forme: - Eficiența activității; - Eficiența economică a activității. Eficienta activității reflectă relația de cauzalitate între resursele economice și extraeconomice uzitate într-o activitate și efectele economice și extraeconomice rezultate de pe urma activității acesteia. Eficiența economică a activității restrânge sfera elementelor la cele economice, respectiv resurse economice și efecte economice. Ținând cont de cele două tipuri
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
creează condițiile necesare pentru elevi spre a le utiliza în condiții noi, complexe, stimulând inteligența. Diversificarea exercițiilor în funcție de conținuturi, noțiuni și concepte istorice, particularități de vârstă și individuale, favorizează flexibilitatea gândirii, cunoașterea realităților istorice și dezvoltă capacitatea de a sesiza cauzalitatea evenimentelor. S-a afirmat de multe ori că metodele tradiționale sunt metode pasive deoarece sunt centrate pe activitatea profesorului, în procesul de predareînvățare elevii fiind receptori pasivi. De fapt, toate metodele posedă deopotrivă un grad de pasivism și unul de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
profundă, indescifrabilă și deci mai superioară... Faptul este în perfectă concordanță cu postmodernista demolare a tuturor valorilor, a raționalității, a ordinei, a armoniei, a spusului simplu, profund și sublim. * Nu există hazard, ci numai imposibilitatea de a prevedea și discerne cauzalitatea apariției unui fenomen, factorii și mecanismul produceri sale. Dicteul care se află la originea marii poezii, a marii arte nu este opera hazardului, ci are o perfectă logică, dar care acționează în mod incontrolabil de către rațiunea noastră, este un fulger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
care se desemna „moartea”. Este foarte greu să delimităm ceea ce, în tragic, ține de uman și ceea ce ține de divin. În tragedia antică, oamenii acționează într-o lume condusă de zei, de aceea acțiunea lor se găsește angajată într-o cauzalitate care o depășește: e, în același timp, asumată de om și dorită de zei, supusă unui destin de neocolit. Eroul tragic este confruntat cu o lume pe care crede că o înțelege, în care zeii îi dau semne și avertismente
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ei imaginative a poetului. Fantasia are Întâietate, dar se Întemeiaz? pe un solid suport culturall" . (Noemi Bomher) Se reg?sesc astfel, În mitologia eminescian?, dup? cum afirm? N. Bomher, cele trei categorii apriorice specifice oric?rei mitologii: timp, spa?iu, cauzalitate orfic?. Originalitatea operei eminesciene vine din „Întruparea lor În forme proprii" (topos-urile poetice), În structuri ce poart? „Însemnele matricii gândirii" sale iar, pe de alt? parte, din ineditul expresiei artistice. Lumea mitului, reunind aceste virtu?i, face posibil? comunicarea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Uneori prea multă cunoaștere conduce la o diminuare a eficienței: riscăm să fim mult prea reflexivi tocmai când trebuie să acționăm. Conceptul de supraspecializare, cu atitudinile pe care le antrenează, ne demonstrează asta. Avem nevoie de o cercetare a simbolurilor cauzalității existente în limbajul nostru precum și a altor forme în care aceasta ar putea fi prezentă, pentru a vedea cât de prinși suntem de acest mecanism explicativ. Abia pornind din acest punct putem întreprinde o cercetare a existenței sau absenței cauzalității
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cauzalității existente în limbajul nostru precum și a altor forme în care aceasta ar putea fi prezentă, pentru a vedea cât de prinși suntem de acest mecanism explicativ. Abia pornind din acest punct putem întreprinde o cercetare a existenței sau absenței cauzalității în realitate. Dovadă ce vine în sprijinul teoriei inconștientului: unele gânduri se scriu singure, venind parcă de undeva de dincolo de mine; aștept uneori curios să văd ce urmează să gândesc, surprinzându-mă deseori cu aspecte nebănuite. E o așteptare de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reflex, la un spirit personal, conștient de sine și de lume, dar individualist, până la un spirit care se ia în posesie, moral și altruist, terminându-și evoluția în Ideea Absolută, în frumusețe și bine, în Dumnezeu. Voința superioară e deasupra cauzalității și efectului, ținând totuși cont de ele, e liberă, imortală și incoruptibilă, într-o aventură a Eului, a Voinței și Spiritului, a devenirii lor.
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
fapt o imitație a celui ce fusese unul-și-același"; cu alte cuvinte, din jocul crud al identităților și diferențelor, tot ce rămâne este spectacolul exasperant al măștilor care ascund alte măști. Timpul "reprezentației" nu are nimic de-a face cu o cauzalitate exterioară, con-for-mân-du-se principiilor simultaneității paradoxale: "Nunta a fost azi, dar totuși ea a avut loc și cândva, mai demult și nu va fi celebrată nicicând..." Pe bună dreptate, în "scurta notă empatică de acompaniere terapeutică" de la sfârșitul cărții, Vera Șandor
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
a face ministrul de Externe cu întârzierea colegilor noștri, care-i legătura dintre referendumul inițiat de Traian Băsescu și deadline-ul depășit de revista orădeană - numai Miron Beteg ne poate explica. Însă căutarea unor efecte retorice, bune în orice ocazie, suplinește cauzalitățile înguste, determinările logice. Vorbim despre subsidiaritate, descentralizare a deciziei, luarea viitorului în propriile mâini, dar, la o adică, tot Guvernul "asasin" (la modul caragialian) e de vină. "Demonstrația" lui Miron Beteg ne aduce aminte de bancul cu cetățeanul sovietic mândru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
proza reflexivă. Ea persistă în încrederea în taina adevărului ori adevărul tainei. Încrederea se fixează printr-o înțelegere emoționată și adesea emoționantă. Voința de inteligență o subordonează pe aceea de persuasiune directă și concretă. Autoarea nu leagă îndeajuns finalitatea de cauzalitate, în meditația existențială. Dominate de obsesii dizolvate, confesiunile sale sunt marcate de altitudine. Firește, și de atitudine. În contextul micului dezgheț ideologic din a doua jumătate a deceniului 7, putem admite că " Atitudinea ei este autentic democratică" (Alexandru Paleologu, în
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]