270 matches
-
țara mai de apoi ca la o slobozenie, din prinprejur venindu și discălicându, din limbile lor s-au amestecat a noastră : de la râmleni, cele ce zicem latină, pâine, ei zic panis...Așiderea și de la frânci, noi zicem cal, ei zic caval, de la greci straste, ei zic stafas, de la leși prag, ei zic prog... și altile multe ca acestea din toate limbile, carile nu le putem să le însemnăm toate...” Cronicarul vorbește și despre „ răsipirea țărâi dentăi”: „ ... Află-să acestă țară să fi
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
de veste să cred că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot se-ntinde hazna ce-o
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438778346.html [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
aflate în profunzimile unei memorii recuperate. ” (Valentin Ciucă) “Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările simple și telurice ale oamenilor satului din acest colț de țară. Ele, imaginile, exprimă
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_victor_hre_rodica_elena_lupu_1371739255.html [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2060 din 21 august 2016 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1471764974.html [Corola-blog/BlogPost/379161_a_380490]
-
28 Iulie 2013 Prietene, tu nu te-alini, Amândoi suntem vecini, Cine-i mai întâi? știi bine, N-am fost roiuri de albine Venite din alte spații, Aici mi-am avut Carpații, Răzimat de ei, Ardealul Și de Doina lui cavalul. Te-am primit la mine-n casă, Ți-am dat pâinea de pe masă Când erai flămând pe drum Și de ce mă înjuri acum? Ce târziu nu îți dă pace? Harta lumii nu-ți mai place, Zi de zi din visul
VECINI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Vecini_nicolae_nicoara_horia_1375012961.html [Corola-blog/BlogPost/365144_a_366473]
-
Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor de munte. Drumul național șerpuiește printre munți, pe lângă vale și deodată, după o curbă, la Brădișor te întâmpină
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
florile/ în noi înșine/ ca litere singure/ în interiorul cuvântului./ O, tu, cuvântule,/ sex și matrice/ din care se naște/ întreg viitorul.” ... Pe cer apăruse curcubeul, răsărit în fereastra cu perdele de borangic și franjuri din camera bunicii. În sunet de caval, Mihai Serghei Todor îi puncta versul. Un recital Nichita susținut de actorul Marius Nănău, rupt din fiorul poeziei, pe urmele poetului ... Un semn și un însemn în trecerea timpului ... În capitală există ceainării care “vorbesc” doar despre poezia ceaiului. Dar
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Seara_nichita_elisabeta_iosif_1333393897.html [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
abjur Acest moratoriu latent Teveul nedeschis, e plin de praf: Crime, femei goale, vorbărie Că numai unul dintr-o mie L-ar da să scape, plată la cavaf Singura plăcere când ascult Știrile lacâte un jurnal Ori trăgănată doină din caval, Pentru care am făcut un cult Însă toate știrile sunt scurte După care mă trezesc mai trist Că-mi bate-n poartă câte-un adventist, Și-mi intră-așa fără motiv în curte Învață pe de rost câte-un verset
DRAGUL MEU CULEGĂTOR DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragul_meu_culegator_de_semne_.html [Corola-blog/BlogPost/358962_a_360291]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427006041.html [Corola-blog/BlogPost/353425_a_354754]
-
și piesa care a dat titlul noului disc — Mugur de fluier. Pe baza acestor piese, Nicu Covaci a conceput un nou spectacol: Introducere la un concert despre muzica veche la români, unde venea cu o serie de instrumente tradiționale: fluier, caval, ocarină, vioară, țambal. Spectacolul nu a fost prezentat în forma sa finală datorită începerii unei colaborări de durată cu Cenaclul Flacăra. Iarna, membrii trupei Phoenix se retrăgeau la o cabană din Munții Semenicului unde concepeau noile piese și spectacole. Iarna
La Mulți Ani, Nicu Covaci! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105604_a_106896]
-
linguri, măști, fluiere, ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor? Steliana Sima: Când eram foarte mică, parcă-l văd pe un unchi de-al meu (fratele bunicului) care stătea la poartă și cânta din fluier și caval cu atâta patimă, că puțini erau cei care treceu pe drum să nu-i dea bună ziua și să se oprească pentru câteva minurte să-l asculte. Sigur că tot ce facem în viață și, nu totdeauna, dorințele noastre se vor
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Sonete > BATRÂNI PESCARI Autor: Florentin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI PESCARI Simt aerul sărat al dimineții, Când vântul cară valul înspre mal, Prin nepătrunsul ochi al ceții Adâncul mării sună în caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1490765058.html [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
Casei va fi în prag de toamnă afumat. Simt aerul sărat al dimineții Și ochii fericiți ai bătrâneții. BĂTRÂNI PESCARI Simt aerul sărat al dimineții, Când vântul cară valul înspre mal, Prin nepătrunsul ochi al ceții Adâncul mării sună în caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1490765058.html [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
Casei va fi în prag de toamnă afumat. Simt aerul sărat al dimineții Și ochii fericiți ai bătrâneții. BĂTRÂNI PESCARI Simt aerul sărat al dimineții, Când vântul cară valul înspre mal, Prin nepătrunsul ochi al ceții Adâncul mării sună în caval. Cohortele de bărci se-ntorc acasă, După o noapte petrecută-n larg, În lupta lor cu armele de plasă Au rod bogat cu solzi,lângă catarg. Bătrânii pescari își cântă rodul Din pântecul de mare adunat, După o vreme seacă
BATRÂNI PESCARI de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florentin_dumitrache_1490765058.html [Corola-blog/BlogPost/342797_a_344126]
-
Nu ar fi nici un folos dacă filozofii s-ar împărți în două, cei care iubesc materia și cei care o urăsc! (după un timp. Ca și cum ne-am găsi într-un sat românesc, toamna, pe dealurile din jur se aude un caval cântând trist o doină de jale)) COSTANTIN BRÂNCUȘI : Și totuși, de ce iubesc eu materia? Când îmi dau seama că mai măreț și mai bine ar fi s-o urăsc? ( respiră adânc, gâjâit) Și de fapt chiar o urăsc. Pentru că dacă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE (Purani de Videle) Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424428366.html [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
un cânt, E cântul de muguri în frunze, E câmpul croindu-și la pânze De galben, de roșu și verde, E dorul ce-n zare se pierde, E doina cea veche ce iară răsare, În fluiere, în tilinci și-n cavale, Sunt apele care curg ca un vin Peste cerul nostru senin, Toate se-nalță mărețe în soare Iar eu învăț o frunză să zboare... miercuri, 22 februarie 2017 declarație de dragoste pe cărarea cu povești eu te caut, unde ești
POEME DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1488100514.html [Corola-blog/BlogPost/384881_a_386210]
-
Pătruns de milenara îndârjire proptită-n doine și balade pe vechi hrisoave voievodale, ce în istorii adumbresc după un tipic creștinesc a semilunii strălucire, la vremi eroice visează însinguratul mioritic trup înfiorat cândva de-a buciumului arcuire și de-a cavalului șoptire, dar făr' a ști ce-i bucuria înveșnicirii sufletești, până ce țara nu născu Eminul nostru-n chip de Crist, pe crucea românismului suit de preadivina lui chemare spre-nalturi hyperionare ca sumă lirică de voievozi. Bianca Buta - Eminescu Eminescu este
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
cuvinte nepătate. Când vei privi în zare către asfințit Prin inima înflăcărată fără de sfârșit, Aprinsul dor e un zefir ce va revărsa, Ca un potir cu vin de ambră în mâna Sa. Condu-mă la steaua vieții din al inimii caval Să-mi port lumina timpului din val în val, Călător al unor drumuri cu amintiri frânte Destine irepetabile pe scena vieții umbrită de atâtea lupte. Referință Bibliografică: Condu-mă / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII
CONDU-MĂ de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1496692046.html [Corola-blog/BlogPost/377688_a_379017]
-
Margaretei Pâslaru și ale lui Constantin Drăghici . Lili era o fată isteață, credea că știa ce vrea, dar încă nimic nu era bine definit.” Titi cânta la chitară și acordeon dar “mai mânuia câteva instrumente simple cum ar fi fluierul, cavalul, muzicuța, frunza, solzul de pește, drâmba..., avea ureche muzicală, iubea muzica. Dacă punea mâna pe un instrument fie el de suflat, coarde, clape, ciupit, orice, cu ușurință și într-un timp surprinzător de scurt scotea o melodie.” Autorul descrie cu
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]