269 matches
-
cer, de dorul Tău, mor ceruri reci de stele... Sunt valul Tău pustiu ce moare-n valuri Când nu se mai întorc din larg la mal... Sunt voal de fluturi morți în voaluri Și bocetul de dor al unui vechi caval... MĂRTURISIRE: În activitatea mea de trei ani și ceva de facebook și în diferite medii spirituale,ca persoană publică și virtuală, am moderat multe grupuri și persoane dintre cele mai rebele, bune sau rele...Iar în activitatea mea din realitatea
UN PROIECT DE NESTĂVILIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346737_a_348066]
-
cu chipu-i blând și fin că de păpușe/ și lângă ea îmi pare foarte rău/ că nu mai sunt copil de corcodușe// Să prind iar fluturii pe deal/ și mama sa ma strige, îmbufnata/ să ascult același cântec din caval/ redevenind copilul de altădată. ” Catinca se uită, lung, la mine și zice: Tu vrei să fii iar copil? Da! Lasă că te învăț eu ce să faci. Treci și desenează cu mine. Apoi privim amândouă la desene animate ,si asa
BUCURIA ÎNTOARCERII ÎN TIMP DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355617_a_356946]
-
aflate în profunzimile unei memorii recuperate. ” (Valentin Ciucă) “Artistul este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările simple și telurice ale oamenilor satului din acest colț de țară. Ele, imaginile, exprimă
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
florile/ în noi înșine/ ca litere singure/ în interiorul cuvântului./ O, tu, cuvântule,/ sex și matrice/ din care se naște/ întreg viitorul.” ... Pe cer apăruse curcubeul, răsărit în fereastra cu perdele de borangic și franjuri din camera bunicii. În sunet de caval, Mihai Serghei Todor îi puncta versul. Un recital Nichita susținut de actorul Marius Nănău, rupt din fiorul poeziei, pe urmele poetului ... Un semn și un însemn în trecerea timpului ... În capitală există ceainării care “vorbesc” doar despre poezia ceaiului. Dar
SEARĂ NICHITA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346194_a_347523]
-
sub verdele portic al dorului te chem; o flacără aprinde-mi în sfiosul gând! Să-mi mistuie regret și neîncredere, lumina mă cuprindă ca un dulce val și trupul să-mi sfințească sacre iedere, când doinele se nasc din tânguios caval. Azi asfințitu-și face un culcuș în noi, cu roșu fir cosându-ne un dor pribeag; să rupem lanțurile gândurilor-ploi și să-nflorim cuminte pe un alt meleag! Referință Bibliografică: Ghemul asfințitului / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890
GHEMUL ASFINŢITULUI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346213_a_347542]
-
a luat o tobă în mâinile ei, Fiind urmată, cu tobe și surle, de celelalte femei. Iar Miriam, cântând, le-a spus în strigare: „Cântați-L pe Dumnezeu, pentru că este nespus de puternic și mare! Cântați-L în sunet de caval, de cristal, Pentru că a aruncat în mare călăreț și cal”. ------------------------------ Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel aprilie 2017 Referință Bibliografică: Lucian-Zeev HERȘCOVICI - ULTIMA ZI DE PESAH - AMINTIREA TRECERII MĂRII / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
în Paradis. LUCEAFĂRUL DIN ,,GENIU PUSTIU" În glas de bucium trist răsună zarea, Iar doinele îngână o poveste, La judecată să cheme uitarea, Că a lăsat ,,Luceafărul..." pe creste. Să-l readucă în ,,Vatra Românească", Cu ecou de trâmbițe și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor sale. De doru-i doinește lira în cuvânt, Iar iubirea îl cheamă din vecie, Când flori lăcrimează pe mormânt, Cu tristețea ce plouă-n poezie. Dorul tremură-n unde pe izvoare Și
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
Premiul I: Constantin Geantă (Călimănești/Vâlcea); Premiul II: Elena Stan (Drajna de Sus/Prahova); Premiul III: Elena Agiu-Neacșu (Râmnicu Vâlcea) Și pentru a mai destinde atmosfera domnul Cornel Popescu, invitat special de domnul Ion Părăianu, a interpretat două doine din caval, instrument de care nu se desparte niciodată! Și cum scopul acestui eveniment a fost nu numai lansarea revistei și decernarea premiilor la concurs ci și promovarea tinerelor valori, au fost prezentați cinci elevi în debut literar în paginile revistei nostre
2016 de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370689_a_372018]
-
și e rece, în clepsidra lui nebună, timpul toarce, timpul trece. ca un copilaș suav te- așezi pe umărul meu, și din lacrima-ți curată, îmi hrănesc propriul zeu. crește iarba, crește valul, zboară pasărea-n zenit, căntă timpul cu cavalul, oare eu, doamne, am murit? nu mai vreau să fiu pustiu, fă-mă orgă în vânt de seară să prind dorurile toate, doina aspră și amară, liră, fă-mă, sau voiară, ca la margine de țară să doinesc ca și
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
în astă viață în palat împărătesc. nu mai pot să mor o dată, am murit de-atâtea ori, e și moartea o răsplată când ești îngropat în flori. fă-mă rece, fă-mă cal, ca să simt biciul durerii, timpul cânte din caval, printre stele-n buza serii. taie-n cruce cărăruia pe unde treceam odată, fă din mine chip cioplit, și din ea ulcior de vatră. nu știu ce să fac, s-adorm, cu privirea către cer sau cu ochiul meu enorm o dorință
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ROMANȚĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cavale tânguie prin munte, Brăzdând cu mult prea lungi suspine, Tăcerea crestelor cărunte, Eu plec, gândindu-mă la tine. Chiar valea, iată, lăcrimează, Subt spuzele de reci lumine, Bocesc pâraie la amiază, Și plec, gândindu-mă la tine. Se-aude peste
ROMANŢĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353425_a_354754]
-
XXI, introspecție atemporală a sufletului românesc bântuit de-a lungul istoriei de toate bolile politicii europene și americane, dar care totuși a rămas aici, pe plai mioritic să-și cânte jalea, dorul și chiar visele, uneori din fluier, alteori din caval sau când nu le-a avut pe acestea a cântat dintr-o frunză pe care se odihneau două stele, doar cu încredearea în Dumnezeu. Sunt de acord cu afirmația Domnului SCRIITOR Ciubotaru din ultimul capitol al cărții: „Eu am fost
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
spânzurată privighetoarea spintecă singură cerul și zarea dealul și valea alunecă lin prin memorie amintindu-ne de copilăria în plină glorie în pădure concertul nu s-a terminat orchestra se-aude pe scena din deal și naiul, și cornul, duiosul caval, s-au unit într-o orgă de magice sunete sub arama de clopote, trăsnete, tunete, flautul se-aude încet, vioara solistă ne devoră enesciene armonii ale înserării miroase-a tei și-a aglice sălbatice nuntire de păsări de gâze de
SPECTACOLUL PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354433_a_355762]
-
2015 Toate Articolele Autorului FLOARE DE CASTAN Sclipitoare și lucioasă, Floare albă de mireasă, Strugurel de fulgi de nea, Ori un colț de catifea, Policandru alb de ceară, Ori surâs de primăvară, Coif din săli de carnaval, Ori doina unui caval, Refugiu pentru albine, Ori creasta unei coline, Un castel fragil de puf, Văruit, un vârf de stuf, Inima de-argint a ceții, Ori cântec al dimineții, Codițe de iepurași, Ori aripi de fluturași, Stele strânse grămăjoară, Ori volan de domnișoară
FLOARE DE CASTAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353988_a_355317]
-
Savoia Emmanuel-Philibert, cu sabia scoasă din teacă. Era locul din piață unde se adunau cei mai mulți vizitatori fie singuri, perechi, sau în grupuri, pentru a face fotografii cu impozantul monument. Acestui grandios obiectiv italienii îi mai spun în dialectul local și Caval Ed Brons (Calul de bronz). La parterul clădirilor ce flancau piața, se aflau unele dintre cele mai elegante și extravagante cafenele ale orașului: Caffé Torino și Caffé San Carlo. Grandoarea pieței și a construcțiilor ce datau încă de prin secolul
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
va purta, MARIA, la fel cu al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut într-n climat de dragoste și pioșenie creștinească. Fiind bucuria părinților, Marioara își aduce aminte că: „Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum se face claca la depănușatul porumbilor (la aceste adevărate șezători culturale de neuitat), asculta cu mare curiozitate poveștile bătrânilor, doinele și baladele ce le cântau rapsozi vestiți, acompaniați la caval sau fluier. Maroara învăța cu ușurință cântecele străbune, și nu se lăsa prea mult rugată, fiindcă îi plăcea să cânte (mai ales că bunul Dumnezeu o înzestrase cu ureche muzicală și o voce cristalină... asemănătoare cu sunetul clopoțeiilor de argint
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
configurația terenului își poate imagina libertatea ce domnea în această țară de piatră și năzuință românească, unde drumurile sălbatice te conduceau prin pădurea care tăcea ca și piatra pe care o călcai, tulburată doar spre vecernii de vreun cântec de caval, îmbiindu-te să mergi spre obîrșic și să te crezi stăpînul spațiului mioritic. Această regiune, caracterizată prin dealuri înalte, dar cu pante ușoare ce fac legătura între munte și deal, formează o salbă de depresiuni în jurul masivelor majestuoase ale Negoiului
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș, cât și spre mare și spre stațiunea Sunny
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROATA Azi, Îți voi pune fân sub creștet, Și fragi, pe-a sângelui Tău, rană, Ce flori de vâsc, pe lemnul veșted Al crucii, susură-n icoană - Păduri amurmurând în toacă, Cărări din susur de cavale, Îți voi așterne la prisacă, În inima Măriei Tale - Azi, îți voi presăra pe urme Argint de licăr de izvoare, Și Tu, Păstorule de turme, Ne vei conduce către mare - Când seara -n ceruri va să cadă, Vom bate-n
ROATA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357395_a_358724]
-
din capitală și nu numai, unind sentimentele în vers și transformând iubirea în poeme-sărbătoare. Invitați de onoare, poeții din capitală dar au fost și invitați speciali , actorii Marius Nanău și Mihai Serghei Todor, acompaniați de instrumente tradiționale, printre care un caval, un flaut străvechi și un fluier japonez (din vremuri imemoriale), care au pregătit un regal „Nichita Stănescu”. Și s-a auzit la finalul celor 30 de minute, din sala aproape plină, o exclamație ca din străfunduri: „Ce bine că e
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau de dragoste. Era sărbătoare! După ce se înfruptau din bunătățile de pe masă, tinerii ieșeau în tindă, pe rând câte o pereche. Numai așa își puteau mărturisi dragostea, în taină. De acolo, fetele se
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
dansați pe întregul unives, în ritmul cald al unui vers, dansați pe ceeace-i aproape, dansați pe mări, dansați pe ape și pe oceane să dansați, dansați pe mame și pe tați, dansați cu luna peste deal, dansați în ritmuri de caval, dansați pe doină și pe dor, dansați pe ce-i înălțător, dansați pe propria cenușă, pe bunicuți și pe mătușă, dansați pe viață și pe moarte, dansați pe dragostea de carte debusolați, fără cărare, dansați mereu a disperare. miercuri, 17
DANSAŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358086_a_359415]