293 matches
-
din întuneric, cum ies izvoare din pământ. "Șerpii" reprezintă descrierea minuțioasa a luării în stăpânire a lumii de către o magiciana. Una din rarele "stângacii" - "fluieratul cromatic" din strofa a cincea - este iute uitată, ca o șchiopătare în vis, pe fondul cavalcadei prin reptație. Motanii veneau toți la vatră, șerpii vin de pretutindeni, chiar de sub "grelele pietrișuri", unde ei "dormeau că apele pădurii"... Tot în ecou al motanilor, poeta nu găsește un mai bun verb pentru a reda magicul auditiv (într-o
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
în mijlocul unor întîmplări de o absurditate macabră. Rezultatul e un volum de un neașteptat amuzament, în contrast evident cu titlul ales, cititorul mustăcind de plăcerea unei comedii la care asistă împotriva voinței. După titlu te-ai fi așteptat la o cavalcadă de detalii violente, menite a te indispune pînă la pragul scîrbei, ca de fapt să dai peste un ospiciu populat cu figuri memorabile prin comicul lor involuntar. Violența e prezentă mereu, ba chiar e o violență mergînd pînă la bestialitate
Hiperbola cruzimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3347_a_4672]
-
interpretat cântecul Păsării pădurii din Siegfried, iar Sorana Negrea a asigurat un terțet al fetelor Rinului din Götterdämmerung, împreună cu Alina Bottez și Irina Ionescu. Un moment impresionant a fost reunirea a opt interprete care au creat o secvență splendidă, cântând Cavalcada Walkiriilor din opera Walkiria. O contribuție esențială la realizarea scenică a avut-o regizoarea Cristina Cotescu. Cântărețele au venit pur și simplu din plăcere, fără a fi remunerate, realizând scena Walkiriilor extrem de sugestiv. De altfel, coloana sonoră care deschide spectacolele
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
realizarea scenică a avut-o regizoarea Cristina Cotescu. Cântărețele au venit pur și simplu din plăcere, fără a fi remunerate, realizând scena Walkiriilor extrem de sugestiv. De altfel, coloana sonoră care deschide spectacolele din ciclul Confluența artelor ilustrează ca un motto Cavalcada Walkiriilor. La aceste serate și-a mai dat concursul, de asemenea, și orchestra tinerilor de la Liceul „Dinu Lipatti” din București, sub bagheta maestrului Nicolae Racu. Doi actori cunoscuți: Eusebiu Ștefănescu și Silviu Biriș au asigurat rostirea textelor literare. Eusebiu Ștefănescu
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
cu mine, lăsându-se încălecat de puștiul năvalnic care făcea din el cal și-l strunea, dureros pesemne, trăgându-l de urechi ca s-o ia la dreapta sau la stânga. "Măi, să nu te muște!", glăsuiau bunicii, cam speriați de cavalcadele mele pe spinarea dulăului. Nu m-a mușcat niciodată, deși uneori schelălăia, bietul, dacă mai și primea călcâie în burtă. Am înțeles atunci că nicicând un câine bun nu-i mușcă pe copii, mai ales dacă îi consideră stăpâni. Bob
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
urmă a șters-o sărind peste valurile de pelin albicios, de unde peste un timp abea i se mai deosebea rochița palidă. S-au auzit iarăși grohăituri nemulțumite, și flori mici de in violet intens s-au agitat în ritmul unei cavalcade. După care toate s-au liniștit. Într-un tîrziu un glas băiețos de fată de doisprezece ani a strigat: - Crăciunel, unde ești?... Cristina și-a privit tovarășul de plimbare, amintindu-și că o consideră o fată "deșteaptă" și "cultă". Se
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
de la sumarele lui exerciții de pictură de pînă atunci - pe jumătate superficiale prin absența unei supravegheri calificate, pe jumătate sentimentale și cu miză minoră prin raportarea la grigorescianismul tardiv - la marile compoziții istorice, cu bărbați celebri, cu bătălii crîncene și cavalcade amețitoare, nu a fost tocmai ușoară și nici lipsită de importanță. Insă rapiditatea cu care a rezolvat proba de examen la Academia Julian, în admirația comisiei și chiar a bătrînului profesor, dovedește, fără prea mari îndoieli, că tînărul Stoenescu avea
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
stăpân pe toate, vrere, în tainele acestui de nerostit cuvânt! În gând, în gând, în gând! Și ruga fac și mă-nspăimânt că sunt! Luminătorii scot la greu mezat un zbor al îngerului, Doamne, de mine deo chiat! Bălul Moresca uită cavalcada, iar dogele privește cum se afuma slavă pe chipul nevăzu telor icoane, cu care la întrecere m-am luat! Să fiu Moretta muta, poate Ganga, Matto sau Băuta, tricorn intru albire, Tabarro, Pantalone ori poate Pulcinella, mai bine Colombina, Brighella
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
decât s-o plaseze în sfera turistică a subconștientului Europei!... Citit astfel, Bolintineanu îi Ťtaieť pe Dumas, Bram Stoker, Elisabeth Kostova etc.; ce atmosferă, ce posibil film! ŤMihnea și Baba zdrobește în copitele calului propriile-i neîmpliniri, impunându-se prin cavalcada grandioasă cu care se încheie, și de la înălțimea căreia nu va mai coborîť. Comparat cu Charles d'Orléans, sau Dostoievski (în poemul Pohod na Sibir), Alecsandri e văzut bine instalat la gura sobei, sau parcurgând în sanie, bine încotoșmănit, peisaje
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
poetului roman Publius Ovidius Naso, Tomisul a fost întemeiat în cadrul unui amplu proces de colonizări grecești pe țărmul Pontului Euxin, importanța sa crescând considerabil în vremea împăratului Constantin cel Mare, din al cărui nume derivă numele actual al orașului. Supus cavalcadelor popoarelor migratoare, aflat apoi sub stăpânirea Imperiului Otoman, orașul a fost prefăcut în ruine de nenumărate ori, dar refăcut de fiecare dată. Constanța dispune de două plaje amenajate de Primăria orașului, Plaja Modern situată în apropiere de zona peninsulară de lângă
Agenda2005-23-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283789_a_285118]
-
din umbra tenebrelor străine, timp de 15 ani, de apocalipticul Saul Silviu Brucan, tartorul tartorilor, agentul tuturor antiromânilor, călărind calul cel negru al urii și nedreptății împotriva neamului românesc pe care l-a numit stupid people !! Deocamdată, în coada acestei cavalcade apocaliptice, pe niște gloabe sure precum cea a lui Albrecht Durer, vin mâncând pământul cu coasele în mână Traian Băsescu și Klaus Johannis având ca normă stabilită: apocalipsa antiromânească bine făcută. ------------------------------------------------ PS - Am scris acest pamflet după lectura eseului CUMPĂNA
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice, subtilități prozodice... Poate că nu e suficient, dar autoarea are stări poetice și abilitatea unei exprimări în cavalcadă a emoțiilor și gândurilor proprii. Impresia lirică este generată de infuzia de sinceritate, dragostea de viață și disiparea de altruism, toate larg revărsate în versuri. Dacă ar beneficia și de o consiliere atentă din partea cuiva specializat (ceea ce redacțiile nu mai
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
sine se gândește,/ Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.’’ (n.n. înțelegem că, în locul lui Dumnezeu, poetul nostru va scrie Necuprinsul...). Prin efectul muzical intrinsec, aliterația capătă virtuți de armonie imitativă. Catrenul următor redimensionează cavalcada trubadurului aflat ,,în Marea Trecere’’: De noapte mă feresc, iubirea-mi crește,/ Zodii de apă scurmă Neatinsul,/ Voi măcina cuvinte, sunt învinsul:/ Secunda zace-n taină, se smerește!’’. Ar fi fost de preferat ca nu secunda să se smerească, versul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
de după 1944. Un doctorat pregătit cu temeinicie este amânat prin directivă ministerială chiar în ziua când trebuia susținut. „Amânarea” a durat... zece ani! A făcut parte din acea generație care a fost lovită în ființa ei morală și intelectuală de cavalcada de legi și reforme datorată tripletei ucigașe a culturii românești Iosif Chișinevschi, Leonte Răutu, Mihai Roller. Printre instituțiile desființate în 1948 se afla și Institutul de Studii și Cercetări Balcanice unde Dan Berindei funcționa din 1946 chemat de profesorul său
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
însemnate sau mai puțin însemnate. Cercetare care l-a dus și la deslușirea mesajului politic al regelui celor două Sicilii Roger al II-lea în mozaicurile de la Cefalù, mesaj surprins deja de istoricii politici, precum și a mesajului politic încifrat al Cavalcadei lui Constantin cel Mare zugrăvită în modesta biserică bizantină din satul Kritza (insula Creta). O preocupare deosebită a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spațiului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de artă austriac Alois Riegel, publicată
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
vreodată că cel ce năvălește în poveștile noastre e, de regulă, dobitoc, în timp ce la ei e, totuși, om? — Bine, frate, da’ haiducu? - zise cu îndoială Surduc. — Haiducu, frate Surduc, năvălește în codru, în natură, el face mai degrabă, așa, o cavalcadă pașnică, își încearcă murgul, nu dă iama ca sultanu sau ca ursu. Și-apoi spuneți, unde ați văzut voi urs să-mpartă prada săracilor? — Și tu, frate Cancioc, despre urși din aceștia vrei să povestești? întrebă Parnasie. — Da și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a spus, ca un avertisment, domnul ministru de interne, cu consecințe imprevizibile pentru viitorul patriei noastre. Din acel moment, timp de încă alte câteva minute, reportajul adoptă o tonalitate hotărât epică, transformând retragerea acestor zece mii de învinși într-o victorioasă cavalcadă a valkiriilor, punându-l pe wagner în locul lui xenofonte, convertind în aromitoare și înălțătoare sacrificii aduse zeilor din olimp și din walhala fumul urât mirositor vomitat de țevile de eșapament. Pe străzi se aflau deja brigăzi de reporteri, atât de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
îngeri.// Zvântați cu zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la grajdurile de smarald, -/ Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald/ Și eu v-aștept și chingile sunt strânse.// Când veți veni-n amurg sub înserare/ Vom călări frumoși prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu,/ Descălecând la tronu-i, la picioare.” Și poate chiar așa, cum rostește cu șoaptă și zâmbet în aceste strofe din Scurtă despărțire, Teodor Pâcă a plecat el, primul, să zvânte aripile plânse. Costin TUCHILĂ București 2008-2013 Referință Bibliografică: Costin
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
primăvară E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă... E primăvară și privesc O domnișoară durdă, Ea îmi zâmbește, amețesc, Eter de crini în jur dă... E primăvară și pălesc: Cu nurii-i mă îmburdă, Dar trei salvări chem
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
iubirea era deja inventată un ion doi ioni nu doi de ioni un lup doi lupi nu doi de lupi și gramatica își are poezia ei spuneați gata cu atâta visare spun alții acum piere online ca de copitele cailor cavalcada ierbii da domnule ați greșit o viață poezie este ceasul ăla pe care îl desfăceați oră de oră în bucățele încercând cu disperare să-l reparați cum încercați să ne faceți pe noi dom'le să pricepem că poezia e
CA SĂ ÎNFLOREASCĂ PIETRELE TREBUIE SĂ AJUNGĂ LA CER de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363397_a_364726]
-
-și țese dantela cea aleasă Octombrie dantela cea aleasă Sobrietatea toamnei naște anacruze Octombrie întoarce fila-n calendar Am început să scriu în ritm de frunze Sonete galbene sub umbra rară de arțar Octombrie sub umbră de arțar Trec norii cavalcadă, invazie fără hotar Și mi se pare-ntruna că mă clatin Octombrie întoarce fila-n calendar Și răvășit sunt și mă cutremur ca un paltin Octombrie și mă cutremur ca un paltin Ce iarbă veștedă îmi mătură aripa O pasăre
OCTOMBRIE ÎNTOARCE FILA-N CALENDAR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361107_a_362436]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > CĂLĂTOR ÎN TIMP Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CĂLĂTOR ÎN TIMP Prinși în caruselul amețitor al vieții, bulversați de cavalcada evenimentelor zilnice și de lupta pentru supraviețuire într-o lume tot mai încrâncenată, de multe ori nici nu observăm schimbările de peisaj din jurul nostru. Când, întâmplător - siliți de împrejurări - ieșim din arealul strâmt în care ne petrecem viața, noutatea ne
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
locul de lângă geam și verificând dacă se deschide. Totul este în regulă. Mă prăbușesc obosit pe banchetă cu intenția de a dormi tot restul drumului. Acceleratul străbate în viteză stațiile cunoscute dar izolate, împânzite, de-a lungul traseului în goana cavalcadei anoste a stâlpilor electrici ... până în munți mai este destul! Toropit de căldura din compartiment ațipesc, dus de uruitul monoton al roților de tren. Mă trezesc transpirat simțind că trenul încetinește. Mirat, zăresc o gară necunoscută care nu era prevăzută în
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
mărfuri expuse direct în stradă, pe străzile din apropierea debarcaderului sau muzeului marinei, birje trase de cai cu clopote-claxoane, cu birjari cu joben și trese de zici că cine știe ce “amirali” de pe vremea elisabetană sau victoriană sunt “rămași” sau năpustiți ca o cavalcadă ecvestră din celuloidul westernian al Hollywood-ului (ca și mijlocul de tracțiune, de altfel !), cu încălțări văcsuite în culoarea tunicii plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
deosebire dar și acum, jos, când o să aterizăm și o să trecem pe lângă aceste simetrii diabolice sau dumnezeiești de nici nu știi unde să le încadrezi! Undeva, la marginea vestică a așezării se developau din ce în ce mai clar mașinile “bătând” ca într-o cavalcadă deșertul, chiar oamenii de la volan parcă își trâmbițau comoditățile vitezei, trotuare nu existau, semn că este o autostradă. Era într-adevăr autostrada pe care o voi vedea atât de aproape de la geamurile camerei hotelului, interstatală A 15 ce vine de la
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]