94 matches
-
plăcere o bucată din moș Cazacioc. Cînd au ajuns acasă, Cepoi vede colierul la gîtul nevestei. Colierul, nevastă... A, l-am uitat la gît. Atunci nu-l mai dăm înapoi! Nici vorbă. Ce, mă crezi proastă?! M-am dus pe la Cazacioc într-o zi cînd verificam pămînturile primăriei și, foarte ospitalier, m-a întreținut cu povești, dar ce povești ! și cu o ospitalitate ieșită din comun. L-am întrebat curios: Domnule Cazacioc, dar era nepotul matale, cum de ... Îi las destulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vorbă. Ce, mă crezi proastă?! M-am dus pe la Cazacioc într-o zi cînd verificam pămînturile primăriei și, foarte ospitalier, m-a întreținut cu povești, dar ce povești ! și cu o ospitalitate ieșită din comun. L-am întrebat curios: Domnule Cazacioc, dar era nepotul matale, cum de ... Îi las destulă moștenire netotului, nu moare dacă îmi face și mie nevastă-sa o mică bucurie... Dar... Nu mă lăcomeam eu la... dar avea de unde berechet... să dea la toată lumea. Aici îi dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și noi” Nu se putea încheia spectacolul decât cu piesa forțe, „Kalinka, Kalinka maia” pe care Vicu Dikman, o cântă foarte frumos, impresionând asistență prin acuratețea glasului sau și în același tablou sovietic, ansamblul de dansuri rusești evolua cu un cazacioc drăcesc. Apoi ansamblul coral cu orchestră încheia sectacolul cu Imnul Păcii. Au urmat aplauzele finale entuziaste, depășindu-ne așteptările. A spectacolul nosru de revista a avut un mare succes. La sfarsitul spectacolului, trăgând cu ochiul de dupa cortina, am văzut în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
din lumea „vestică” trebuia să găsești „argumente”, ca să se creadă că de fapt defăimezi respectivă societate. Pe vremea ,,tătucului” Stalin, nu se putea face un spectacol fie și de revista decât cu un tablou cu cântece sovietice și evident nelipsitul cazacioc, care se transformă de fapt din dans într-o reprezentare sportivă de forță și sărituri, iar orice manifestare culturală nu se putea încheia decât cu Imnul Păcii. Cum o piesă cu subiect școlar nu putea să treacă de anumiți cerberi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
trebuia, un tablou românesc cu becul și colectivă, care era la modă, dar aici aveam un avantaj, aveam dansurile populare pregătite din decembrie de la serbarea trecută, tabloul sportiv era în antrenament permanent, tabloul sovietic cu Kalinca și dansurile rusești cu cazaciocul se puteau face. Imnurile le știam bine ele se cântau pe toate drumurile...dar cum să le legăm pe toate? Atunci ne-am sfătuit cu Nandris, Loghin, Luchian Dragoș, Bucescu, Sorea și până la urmă, într-o luni, Tăvi vine cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
de pește fript, trei sarmale vegetale (de post) și o bucată de cozonac. Totul supraambalat într-o pungă de plastic albastru-gri, cu un Moș Crăciun imprimat pe ea. Moș Crăciunul avea mâinile împreunate deasu pra capului, parcă ar fi dansat cazacioc. Atmosfera este plină de veselie. șapte femei și patru bărbați, cu puțină imaginație te poți gândi că pregăteau o nuntă de țară. Întreb dacă este vorba de o „inițiativă privată” (expresia am auzit-o la Iași - „nu este vorba de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ar fi urmat de voronizarea Republicii Moldova, încă ar mai fi o speranță, însă termenii cu care s-a îmbogățit vocabularul „limbii moldovenești” sunt sinonimi, fiind echivalenți cu rusificarea prin mancurtizarea „moldovenilor” dintre Prut și Nistru. 25 octombrie 2006 Ceardașul și cazaciocul Motto: Te rog, Doamne, nu-mi cere să-mi iubesc dușmanii. Cine mai crede că între evenimentele din Republica Moldova (referendumul din Transnistria, declarațiile președintelui Voronin, categorice și tranșante, precum că Republica Moldova nu se va uni cu România nici dacă va
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nației moldovenești”, să ceară Rusiei să recunoască genocidul din Basarabia, colonizările, deportările, închisorile și execuțiile, să ceară despăgubiri morale și materiale pentru toți „moldovenii” care au avut de suferit de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul în jurul „pomului țării”, cu manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au fost executați, condamnați la muncă forțată, deportați; b) în 28
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
al românilor, care visează autonomia teritorială pentru secui și o Ungarie foarte mare pentru „splendida rasă”. Aș putea zice că știu ce vor ungurii, chiar și când nu vorbesc, am spus-o și altă dată (16 noiembrie 2006, Ceardașul și cazaciocul; 15 martie 2007, Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849; 13 și 20 mai 2007, Bantustanizarea României? I și II) și nu aș fi vrut să reiau subiectul, deși face parte dintre subiectele inepuizabile. Ceea ce supără mai mult chiar decât
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Laignel informația adunată. S-a menționat că, referindu-se la etnograful Romulus Vulcănescu, dna Laignel pare a-l confunda cu scriitorul Romulus Vulpescu, susținător PRM. Și dă-i, și dă-i cu „analiza” și înfierarea. Nu e greu de imaginat cazaciocul pe care l-ar încinge dna Laignel și tovarășii ei de colhoz al corectitudinii politice pe spatele „reacțiunii” românești, dacă Nicolae Manolescu l-ar confunda pe Maurice Barrès cu Maurice Thorez, Mihai Zamfir - pe mareșalul Pétain cu Jean Gabin, Gabriel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
scăpat pe ele dintr-un exces de secreție internă, iar papilele gustative dansau amețitor într-o cavitate bucală excitată de tăria parfumurilor dezlănțuite. Era un cocteil ritmic, alcătuit dintr-o sârbă îndrăcită, un ceardaș condimentat cu piparcă paralizantă și un cazacioc autentic, electrizat de inegalabila vodcă "Stalinskaia". Eram amețit. Trupul meu cânta. "Eu curg întreg în acest cântec sfânt; Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt." (N. Labiș) Ei, ia spune, copile, îți place? Domnule Răzmeriță, mierea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și „spasibo”, bea vodcă. O urmează și nemțoaicele, care sunt luate la dans de tinerii ruși în costume populare. „Petrecerea” ține vreo 15 minute, mai mult decât era programat. Apoi urcă în tren câteva grupuri de studenți, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
masă la noi, eu am cerut să mi se cânte Deșteaptă-te române. Dar faptul ăsta l-am făcut pentru că m-a supărat un inginer care a terminat studiile la Moscova și tot timpul comanda muzicanților să i se cânte Cazacioc. C. I.: Cum îl chema pe inginer? D. B.: M. T., dar nu-i dați numele pentru că este decedat și are rude multe. C. I.: Eu vă cer nume pentru că năpasta căzută asupra dumneavoastră nu a venit pur și simplu din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din ceruri, ci a avut chipul unor oameni în carne și oase. Firește că dacă nu doriți să apară numele cuiva atunci n-o să-l publicăm, putem rămâne doar cu inițialele, M. T. D. B.: Mă rog. M. T. tot comanda Cazacioc și eu m-am enervat și am comandat muzicanților să cânte Deșteaptă-te române. Dar nu au vrut să cânte, se temeau. Eu, care aveam pe atunci salariu de vreo 500 de lei, am insistat și le-am dat aproape
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Galați, fila 109 recto: Sava Gheorghe, din comuna Fruntișeni; Ghiță N. Costică, Fruntișeni; Ștefan S. Vasile, com. Grăjdeni; Șerban Ioan, Fruntișăni; Panaite St. Vasile, Grăjdeni; Panaite I. Ghiță, Fruntișeni; Neamțu Constantin, com. Docăneasa; Solomon Ioan, com. Obârșeni; Boidache Frumuzache, Fruntișeni; Cazacioc Ioan, Obârșeni; Caranfil C. Teodor, com. Epureni; Unguru Gheorghe, Petrea I. Constantin, Epureni; Parasog Gheorghe, com. Horga; Parasog Dumitru, Epureni; Simionescu Ioan, Bursuci; Ivanciu I. Cahu, com. Schineni; Caranfil I.Teodor, com. Șuletea; Iancu Ștefan, Șuletea; Bocan Gheorghe, Șuletea; Ujeucă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Igor, fiul lui Efiim și Ana, născut la data de 12 iunie 1970 în localitatea Tomai, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Leova, Str. Unirii nr. 40, ap. 307. (2.981/2005) 70. Ghereg Maria, fiica lui Cazacioc Gheorghe și Anastasia, născută la data de 20 septembrie 1948 în localitatea Lipnic, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Anenii Noi, satul Roșcani. (3.151/2004) 71. Gîlca Tatiana, fiica lui Ion și Maria, născută la data
ORDIN nr. 2.286/C din 25 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215341_a_216670]
-
politică de președinte al Camerei cu o casă de bani reprezentată în planul al doilea; Barbu Ștefănescu Delavrancea ("Trubadurul"), ministrul lucrărilor publice care ține într-o mână o locomotivă și cu alta trage o mârțoagă; Prințul Moruzi zis "Kneazul", jucând cazacioc cu o sticlă de vodcă în mână; Virgil Arion înfățișat ca o cioară care stă într-un picior; generalul Alexandru Averescu îmbrăcat în ținută de gală cu o lunetă în mâna dreaptă, dar călare pe o gloabă; Alexandru Marghiloman călare
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
referire și la câinii ciobănești. Trebuie să ne gândim un pic și la viitor, să vorbim de sustenabilitate, și vânătoarea nu are voie să devină industrie', a mai spus Ovidiu Bufnilă. Peștele de pe piața românească, 83% din import Împreună cu Tiberiu Cazacioc, de la Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23, Bufnilă a prezentat un filmuleț cu gastronomul Dan Barber. Ceea ce zicea omul ăsta în 2010 a fost recunoscut în 2015 de principala agenție de protecția mediului din Europa - faptul că populația de pește este
Dezastru în Deltă. Acord între vânători și ecologiști by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101054_a_102346]
-
23, Bufnilă a prezentat un filmuleț cu gastronomul Dan Barber. Ceea ce zicea omul ăsta în 2010 a fost recunoscut în 2015 de principala agenție de protecția mediului din Europa - faptul că populația de pește este în pericol', a arătat Tiberiu Cazacioc. El a subliniat că 83% din peștele de pe piața românească este din import, iar contribuția industriei de pescuit și a acvaculturii din România la PIB e de vreo 0,17%. 'Practic e o industrie pe cale de dispariție', a afirmat el
Dezastru în Deltă. Acord între vânători și ecologiști by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101054_a_102346]