340 matches
-
1987: 287) avem o familie uralico-yukaghiră și una altaica, aceasta din urmă cuprinzînd ramurile turcica, mongolica, tungusă, coreeană, japoneză-ryukyuan și ainu. Înrudirea micro-familiei yukaghire cu limbile uralice, propusă mai întîi de Collinder (1940), se baza pe numeroasele corespondențe între sistemul cazual yukaghir și cel proto-samoed. 6.5.1. FAMILIA URALICĂ Patria primitivă a proto-uralienilor a fost plasată cel mai adesea în regiunea dintre Urali (lanțul muntos care separă Europa de Asia) și Marea Baltica. Dizlocați de indo-europeni și turci, uralienii migrează la
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramaticale au forme înrudite în cele mai multe limbi. Numele și verbul constituie două clase de cuvinte clar distincte. Unele limbi au sisteme de gen sau clase nominale (asemănătoare cu cele din limbile bantu) sau pronominale. O parte din limbi au sistem cazual dezvoltat la nume. Distincția de număr apare rar la nume. Pronumele personale au dual, în unele arii și trial. Formele pronominale au un rol foarte larg și variat în morfologie, de aceea se vorbește despre "pronominalizare", ca în unele limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba fără clase nominale sau gen gramatical; verb cu sufix cauzativ; folosită că lingua franca în perioada precolonială; împrumuturi din arabă și bambara B. Saharian este alcătuit din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din acest grup este kanuri C. Maba - armonie vocalica; patru tonuri; particulă mu pentru clasa "uman"; SOV D. Fur (For) - clase nominale; prefixul d - pentru singular și k - pentru plural; E. Sudanic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
invariabila a cuvîntului: wasi-p, literal "casă, în" = "în casa", wasi-cuna-p, literal "casă, plural, în" = "în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oficiale. Două grupe de dialecte, de est (stă la baza limbii literare) și de vest; lingviștii bulgari consideră macedoneană un dialect bulgar familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; accentuala, flexionara, SVO; articol hotărît enclitic (că în română și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178, 179, 180, 260, 261, 274, 279, 295, 323, 326, 332, 334, 344, 345 flamanda v. neerlandeza flexiune 53, 55, 58, 63, 68, 89, 90, 141, 178, 299, ~ analitică 102, ~ cazuala 68, 165, 271, ~ indo-europeană 139, ~ internă 68, 77, 168, ~ mixtă 101, ~ nominală 165, 271, ~ sintetică 102, ~ verbală 55, 68, 92, 93, 174, 210, limbi cu ~ 57, 58, limbi fără ~ 55, 57, 187, 189, 243, reducerea ~îi 66 fongbe 261, 318
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
71, 75, 80, 82, 84, 89, 91, 100, 112, 116, 138, 190, 203, 223, 230, 257, 259, 261, 281, 282, 288, 343, 345, 354, 359, ~ analitică 69, ~ a culturii 33, 37, 39, 40, 43, ~ caracteristică a limbilor 53, 82, 83, ~ cazuala 65, 68, ~ centrifuga 98, ~ centripeta 98, ~ de vorbire 140, ~ dialectala 270, 278, 283, 287, ~ exemplara 105, ~ expresiva 33, ~ flexionara 101, ~ gramaticala 136, 204, 245, ~ istorică a limbii 33, 34, 39, 42, 104, ~ lexicala 77, 90, 138, ~ literară 283, ~ neregulata 142
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
teoria ~ei 125, 354 sintetism 52, 68, 101, poli~ 251 sintopic 29, 34, 35, 105 sistem 12, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 32, 34-38, 41, 56, 63, 64-85 passim, 104, 111, 112, 126, 127, 171, 195, 203, 204, 230, ~ cazual 91, 141, 178, 204, 210, 247, 306, 357, ~ consonantic 168, 177, 192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lucrare din 1964 (Dumitru Copceag, "Rasgos estructurales románicos de los diftongos rumanos ea, oa", în Revue roumaine de linguistique, IX, nr. 3, 1964, pp. 257-258; [vezi și infra, p. 157 și urm. - notă ed.]). 118 Autorul are în vedere formele cazuale. 119 Și în cazul verbelor se poate invoca existența unei "flexiuni interne": cf. rom. pleacă - plecăm, joaca - jucăm, sp. pienso - pensamos, prueba - probamos; fr. vient - venons; it. muove - moviamo etc. Combătînd punctul de vedere al lui S. Pușcariu, după care
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
societăți (CLR) asupra acestei povești (CLR) în direcția combaterii acestor legende și mituri (CORV) cucerirea acestui oraș fiind prima victorie a opoziției antitalibane (CORV). Numărul mic al formelor adjectivale în postpunere se explică și prin tendința de pierdere a mărcilor cazuale de genitiv-dativ; astfel, pe lângă situațiile în care adjectivul demonstrativ apare acordat cu nominalul-centru, se întâlnesc în corpusul analizat și exemple în care adjectivul postpus se folosește neacordat 10: Vezi, pe mine nu mă satisface gândul că am dat numai viață
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor cazuale de G-D la adjectivele demonstrative postpuse. În ultima parte a cercetării, am analizat posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei clase în parte. Astfel, se observă că pronumele demonstrative de apropiere manifestă cele
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
sunt marcate în unele limbi, de pildă în engleză și germană, prin simpla juxtapunere a elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pistol de lipit, engl. closet / water closet etc. VII. 2.2. Regent substantival + (prepoziție +) determinant substantival 2.2.1. În funcție de limba în care s-a format sintagma sau compusul de bază, determinantul atributiv poate fi indicat prin prepoziție, prin flexiune cazuală, prin topică (inclusiv în cazurile de simplă juxtapunere) sau prin alte mărci ale relației sintactice de subordonare, iar condensarea implică, de regulă, omiterea acestor mărci, împreună cu substantivul regent. Absența, în unele limbi (engleză, germană etc.), a unor mărci morfologice de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a noii formații. Totuși, în unele limbi și în anumite condiții dar în logica lucrurilor, dacă avem în vedere că este vorba de un procedeu de formare a cuvintelor -, substantivul menținut în urma condensării poate prelua genul, numărul și / sau forma cazuală ale regentului omis, respectiv ale termenului complex, pierzându-le pe acelea ale determinantului substantival reținut: fr. champagne s.m. < [vin s.m. de] Champagne n. pr. f.; fr. crème s.m. "cafea cu frișcă" < [café-]crème s.m. ~ (înv.) [café s.m. à la] crème s.f.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Weizen "grâu" este substantiv masculin, dar devine substantiv neutru în urma izolării sale, cu sensul "bere preparată din grâu", din compusul Weizen[bier] "idem" (Bier s.n. "bere"); ceea ce s-a întâmplat în latină, unde unele cuvinte condensate au rămas la forma cazuală din sintagmă, nu are loc și în greacă, limbă în care determinantul substantival la genitiv, odată condensat, revine la nominativ: ngr. πληροφορίες "birou de informații" (literal: "informații") < [γραφείο] πληροφορίας. Aglutinația, în cursul condensării, a prepoziției și modificatorului substantival menținut se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și de relații Între ele), În concepția lui Marvin Minsky, acestea prezintă unele similitudini cu „schemele“ din psihologia lui F.C. Bartlett , cu „paradigmele“ din epistemologia lui Thomas Kuhn , dar mai ales cu structurile puse În evidență În gramatica de tip cazual, inaugurată de Charles J. Fillmore și agreată, Între alții, de Marianne Celce-Murcia . Cum diagramele și grafurile, În general (ca hiper-semne iconice, ori complexe iconico-indiciale), sunt mai aproape de spiritul descrierii și-al clasificării entităților discursive, am putea spune că asocierea logicii
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
lexico-gramaticală de gen, în una din cele trei clase morfologice, substantivele aparținând acestei clase semantice se caracterizează printr-o serie de trăsături distinctive fonetice, morfologice și sintactice. Sub aspect fonetic, substantivele proprii feminine nu cunosc unele alternanțe fonetice din flexiunea cazuală a substantivelor comune: c/č: (N.Ac.) luncă/ (G.D.) lunci(i), dar Anca/Ancăi o/oa: floare/flori(i), dar Floare(a)/Floare(i). Sub aspect morfologic, substantivele aparținând subclasei genului personal reacționează în mod specific la categoriile gramaticale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
am văzut pe Ionești la film.” sau în alte stiluri (științific sau beletristic), cu sensul de familie: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini,/Descălecători de țară, dătători de legi și datini.” (M. Eminescu, I, 149) În realizarea opoziției cazuale, substantivele proprii masculine și substantivele proprii feminine invariabile dezinențial exprimă genitiv-dativul prin morfemul lui proclitic: G.D.: (al) lui Andrei/lui Gabi. Observații: În limbajul popular, modalitatea aceasta intervine și în flexiunea substantivelor feminine declinabile: lui Maria, lui Ioana. Când realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prietenului e totdeauna cald.” Dar când cazul genitiv este cerut de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) specifice, conținutul semantic al cazului rezultă numai din opoziția internă cu celelalte cazuri: „El este împotriva prietenului meu.” Prin acest raport de complementaritate în organizarea paradigmei cazuale, între funcția sintactică realizată de substantiv și principiul recțiunii, planul semantic al cazurilor individuale se constituie dintr-un sens fundamental, cu originea în funcția sintactică specifică, și diferite dezvoltări semantice determinate de funcții sintactice nespecifice prin manifestarea recțiunii prepoziționale. Nominativultc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prostule! Nu te-ntreb de bucate fierte,” (I. Creangă, p. 294), „ -Nu zi așa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.” (Idem, p. 295), în accentuarea caracterului prin excelență subiectiv al acestui caz. Exprimarea opoziției cazualetc "Exprimarea opozi]iei cazuale" Din punctul de vedere al structurii interne, în desfășurarea opozițiilor cazuale în planul expresiei, substantivele se grupează în aceleași trei clase determinate de manifestarea opoziției de număr: (a) substantive variabile cu flexiune regulată, (b) substantive variabile cu flexiune neregulată și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Nu zi așa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb.” (Idem, p. 295), în accentuarea caracterului prin excelență subiectiv al acestui caz. Exprimarea opoziției cazualetc "Exprimarea opozi]iei cazuale" Din punctul de vedere al structurii interne, în desfășurarea opozițiilor cazuale în planul expresiei, substantivele se grupează în aceleași trei clase determinate de manifestarea opoziției de număr: (a) substantive variabile cu flexiune regulată, (b) substantive variabile cu flexiune neregulată și (c) substantive invariabile. Spre deosebire de opoziția de număr, opoziția de caz este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este marcată, în planul expresiei, prin convergența mai multor mijloace, unele directe: 1) dezinențe, 2) prepoziții-morfem, 3) articolul, 4) intonația, 5) topica, altele indirecte: 6) prepoziția, 7) interjecția, 8) articolul genitival. 1. Dezinențe. Prin dezinențe se disting numai trei forme cazuale: nominativ-acuzativ, genitiv-dativ și vocativ, la nivelul întregii clase a substantivului. Separat, însă, niciuna dintre clasele omogene de substantive constituite în funcție de gen nu prezintă trei forme cazuale. Clasa substantivelor masculine cunoaște, la singular, două forme distincte dezinențial, una pentru nominativ-acuzativ-genitiv-dativ: copil
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
7) interjecția, 8) articolul genitival. 1. Dezinențe. Prin dezinențe se disting numai trei forme cazuale: nominativ-acuzativ, genitiv-dativ și vocativ, la nivelul întregii clase a substantivului. Separat, însă, niciuna dintre clasele omogene de substantive constituite în funcție de gen nu prezintă trei forme cazuale. Clasa substantivelor masculine cunoaște, la singular, două forme distincte dezinențial, una pentru nominativ-acuzativ-genitiv-dativ: copil și alta pentru vocativ: copile/copilule. La plural, vocativul intră mai frecvent în omonimie cu celelalte cazuri: copii; forme precum copiilor sunt mai rare, condiționate sintactic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câte o singură formă la singular și la plural: tron/tronuri. Așadar, numai cazul vocativ se caracterizează printr-o identitate distinctă marcată dezinențial, dar numai la singularul substantivelor masculine compatibile cu acest sens gramatical. În același timp, la vocativ, dezinența cazuală iese din sincretismul număr-caz; flectivul substantivelor în vocativ prezintă o dezinență de număr și una de caz: copil + Ø; copil + Ø + e/ule, copi(l) + i + lor. La substantivele feminine, din motive fonetice, dezinențele de număr și caz, la singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]