9,618 matches
-
atac iminent. lemnul podului începe să tremure și apele se trezesc dintr-un somn vrăjit. e un auz profetic ce simte o mare stingere. a fi sau a nu fi, acum e acum. fulgere și trăsnete colcăie în albiile munților. ceața și potopul de dincolo s-au pornit înspre noi, cu toată materia pe creștet. acum golul a devenit un pod de oțel despicat. cocoși atomici sună deșteptarea. cei fricoși rămân aici, paralizați de gând. ceilalți au pornit și au dispărut
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
spune ce Duh al pământului te-nvăluia, cum să nu mai ții minte Cum îngânai, îmbătat de melancolii și cuvinte Acele stranii poezii, iluzorii anotimpuri și tristeți, și morminte, „Te uită cum ninge Decembre, nu râde... citește ’nainte.” Dinspre Mureș, ceața acoperea valea cu un giulgiu greu... Am fost eu, acela de-atunci, n-am fost eu? Și cum începeau să pâlpâie minunile lui Dumnezeu! Ispita Și de foaia aceasta, știi bine cât de greu te apropii, Ca un orb pipăind
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
circ. poate că după amiază va cânta și la țiteră. acum se uită insistent la ceasul cu figurine din porțelan. o lumină crudă. mă ustură pleoapele și închid ochii. când îi deschid au toți chipuri gălbui cenușii decupate parcă din ceața care se ridică la marginea unei mlaștini. tatăl urcă acum cele câteva trepte până la sufrageria mare. la mijlocul drumului privește peste umăr apoi face un salt înainte și ușile se închid cu trosnet sec. abia mai pot să respir. simt arsurile
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
nuntă catolică, Până la moarte când cineva O să fluiere a pagubă prin apropiere Ca și cum ești lichidat. Dar tocmai azi la ora opt și jumătate Lângă tine în pat A deschis Dimineața ochii, Ochi mari și însoriți, Ți-a descoperit prin plapuma ceții un picioruș plin de sex appeal, Te-a privit prin oglinda ei și ai existat Plin de pofte „as usual” și uitând Amănuntul birocratic al nunții de conveniență Cu bătrânețea, Fie ea nuntă catolică, fie ea foarte, foarte catolică Și
Poezii by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Imaginative/4948_a_6273]
-
seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim laolaltă deodată bolborosesc eu uitîndu-mă înspre mine dimineața creierul meu stă în ceață pe vale iar sufletul melițat ca un haldure de roțile beznei se adună cu genunchii la gură dedesubt sub prundul tărcat al fîntînii Nu mișcă: noaptea înfundă izvoarele și pivnițele au gura zidită Iar în zori eu stau afară ca
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
când sufletul muribunzilor iese prin coșul caselor ca un fum și Dumnezeu se aude rătăcind pe străzi atât de aproape încât nu-l mai putem zări în noaptea aceasta când brusc se face lumină în cotloanele cărnii când felinare de ceață se bălăngăne sub pliurile memoriei când ghilotina cade pe gâtul inocenților în subsolul întunecat al istoriei ca un ghimpe în carne simt fatalitatea de a mă fi născut om Dansam cu norii dansam cu norii pe un vârf de deal
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
într-un film fără final și fără prea multe înțelesuri pisica Tsunami stă cuminte la fereastră și îmi cântă: „Paradisul e întotdeauna o poartă deschisă!” Scrisoarea a II-a am deschis Cartea lui Enoh sâmbătă după ora 13.00 când ceața s-a risipit prin biografie și s-a făcut un duh blând cafenelele au scris pe tablele negre de la intrare „fie ca inima ta să fie puternică, căci cel bun va anunța dreptatea celui bun” am intrat și eu în
Poezii by Dan Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/5062_a_6387]
-
drum la intrare în solești am oprit pentru a doua oară am tras pe dreapta peugeot-ul roșu aprins 307 și am urcat pe jos sus pe deal la movila lui burcel la mănăstire în sfârșit am ajuns era vânt și ceață la un moment dat a început să ningă privește! mi-a zis vasiliu în fața noastră stă Necunoscutul! avea dreptate rezemat de bustul lui ștefan cel mare și sfânt stătea Necunoscutul era chiar în fața noastră semăna cu un mare strateg semăna
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
o smulge de pe zander și-o așază pe bancă așa cum ai pune în spatele șaretei coșul cu vase și resturi de la picnic înainte de plecarea acasă. cu grijă amestecată cu dezgust * în pod miroase a rugină și a ploaie. un scul de ceață se deapănă pe șipcile peretelui din care a căzut mortarul. uca merge în vârful picioarelor până în colțul unde lumina prăfoasă pătrunde prin lucarnă și decupează din umbre grele albastre lucrurile lăsate de wasil și marie hella și johann în devălmășie
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
răsturnată precum clepsidra) Este, exultă, există gardul copilăriei lui Fundoianu! Vânare de vânt? Vânzoleală de vorbe? Vanitas vanitatum? Închid orizontul confuz, minat de seisme... La început a fost, totuși, Cuvântul Celui inițiat. Est modus in rebus... Aleluia Nocturnei noastre în ceața AKROSTICHON! Ianuarie 2011, Herța
Ceață livrescă la Cernăuți by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/5781_a_7106]
-
viață grăbită, viață ce ucide fără să știe, era grăbit și el, a comandat repede și s-a dus în mulțime *** Euridice e aici, se încruntă, îmi spală hainele, mi-a făcut copii, e concretă, doar uneori o senzație de ceață o ascunde, dar asta e doar o părere, se mută în senzațiile mele, într-un fel de suc al zilelor trecute, se ascunde acolo și cred că stă de vorbă, stă și iar stă de vorbă, asta mă face teribil
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
-ți vine să crezi se face tot mai noapte și din cearceaf o limbă o simți cum ți se plimbă fierbinte la ureche ceva parcă se schimbă e ca o stare veche dulce ca o dulceață din flori aspre de ceață și trandafiri carmin am rămas fără rime dar în mintea ta ; )
Text by Stoian G. Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/5851_a_7176]
-
bizonul de șef țipă la tine, iar prietenii te iau la mișto c-ai început să chelești și să faci burtă, amintește-ți de Valparaiso. Dac-un handicapat ți-a lovit mașina-n parcare și-a dispărut ca măgarul în ceață, amintește-ți de Valparaiso. Dacă ți-ai pierdut cardul, mobilul e mort și nimeni nu-ți mai răspunde pe net, amintește-ți de Valparaiso. Dacă afli că suferi de bruxeloză, retropatie, azoospermie, sincretism patibular, sindrom Ion-Ion, Ghirlandaio-Scrooge sau Schultheiss-Grădinaru, de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6027_a_7352]
-
ciută șue Si tot litere-nflorate, Ca-n bucoavne ferecate, Valurile universe, Iute scrise, iute șterse. Autorul cărții Lume? Nu-i știu față, nu-i știu nume. Semnătura-i e probabil Fulgerul indescifrabil. (Semnătura-i neciteață Fulgeră-n zadar din ceață.) O, amarnice dulci texte V-am glosat ca pe-o poveste Cu imagini erudite, Eu bătrân student în mite. (O, amarnice dulci texte, Vă glosez tot ca poveste Cu imagini erudite, Eu cărunt student în mite.) 1959 Cumpănă Lui Serban
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
sub pînza subțire a rochiei nu mai lipsește decît un guguștiuc ce s-a înecat singur înghițindu-și propriul său nume. acum e seară ușa casei se-nchide singură iar geamul se-nfundă cu întuneric cauți o cheie albă o ceață la coborîrea în depresiune. V. tu ai inimă tu ai sînge verde în trup precum norii primăvara tu ai unghii ascuțite precum zeii incestuoși tu ai gura închisă nu spui nimic tu nu spui niciodată nimic tu exiști.
în nacelă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/6450_a_7775]
-
Adrian Popescu Parcă ies din cețuri... Parcă ies din cețuri cei care s-au dus, Caută iar urme, însă urme nu-s... Uite, văd trei umbre, însă nu de magi, Din brădeturi sure vin la loc cu fagi. Coborând ei panta, sar din piatră-n piatră
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
Adrian Popescu Parcă ies din cețuri... Parcă ies din cețuri cei care s-au dus, Caută iar urme, însă urme nu-s... Uite, văd trei umbre, însă nu de magi, Din brădeturi sure vin la loc cu fagi. Coborând ei panta, sar din piatră-n piatră, Înspre luminișuri se grăbesc
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în zare, El ieșea la haită numai c-o secure, Să pălească-n frunte lupul pe cărare. Stau cu ochii-n ceață, dar de bocet nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
noi, tineri, parcă era ieri, Țara de dincolo cu albastrul Lighet. Dobăieșu-n ceață, aer de pădure, Albele Biserici licărind în zare, El ieșea la haită numai c-o secure, Să pălească-n frunte lupul pe cărare. Stau cu ochii-n ceață, dar de bocet nu mi-i, Amintind-mi toamna, blândă, din Desești, Hribii și horinca, pe bătrânul Pârja, Oile, talanga, lavițe cerești. Patriarhul cârja și-a uitat-o-n iarbă, Cercetându-și stupii. ,,Don’ ~nvățător, Domnu’ Fodoruț, a-nceput să
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
și demonul și cutezanța, Negația ce pregătește rodul, Când totu-i calcinat, numai speranța Sub spuze-nflăcărează totul. Ești arcul în detentă, nu latent. Îi expulzezi pe toți de-acasă, Pe cruciați îi duci în Orient, Pe marinari unde e ceața deasă. Terase pentru rodul cel mai scump, Răbdare latinească, sfânt efort, Grădina ta coboară până-n port, Îmbracă-n iederi casa lui Columb. E aspru și uleiul tău, parcă amar, Lămâia ta-i acidă, vinul tare, În golfuri nereidele-ți vin
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
mine, un iepure speriat aleargă pe un câmp pustiu în mine, o casă de la marginea orașului lent se ruinează în mine. Iar cu acestea, cu acestea, cu acestea, așa sună povestea, sufletul meu se contopește. Sufletul meu aflat la vedere - ceață luminescentă ce crește, și crește, și crește până ce totul cuprinde, cotropește.
Buzunare întoarse pe dos by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/6447_a_7772]
-
Emil Brumaru Mereu ne punem moartea mai departe, Ca pe un gard ce-abia-l putem zări Prin ceață lin căzută-n zori de zi Ce ține, grea și deasa, pînă-n noapte. Și-atunci, si osteniți și pe-ntuneric, Visăm globuri plutind, cu zîne-n miez, Ce-nvîrt pe-un deget, ca pe-un titirez, Rodul preafraged, bucălat și sferic: Oh
Mereu ne punem moartea mai departe… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6778_a_8103]
-
de atent la mine, cel foarte singur, în catedrală pustie, cu masa altarului goală, în față cu o condica de Prezență. Căutând, în toată nesfârșirea asta un fel de margine. O biată, simplă, vinovată margine, în muzică fără margini, în ceață năucitoare, în muzică asta cumplită, sub Dumnezeu. iată și ora Iată și ora când nici o durere nu mă mai doare. O oră în care printre atâtea singurătăți nu mă mai simt singur. Mai știu cel puțin un poet care spunea
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
era șpion sovietic ori american. Musai șpion! 1. EMINESCU NEGRU. Da, ar fi putut fi negru. Ba chiar, dacă stăm bine și ne gîndim, chiar era. Chiar așa era. Era el, da, cam negricios. Așa, negurat. Parcă mai și treceau cețuri pi fruntea lui. Da' ce era el, Caraimanu'? Ce se mai credea și ăsta, Caraimanu' poeziei românești? Negreșit era el cam așa tuciuriu de ciricliu. Dacă te uiți bine și la poză, cea de la nouăsprezece ani, și tot vezi că
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
nedumerire sinceră de ce-i trebuise atât de mult ca să intre la peruchier!? Și, pe măsură ce înainta pe lângă zidul de zăpadă, care mărginea strada, vechea lui viață, sufrageria pustie, foișorul lui Barbărasă și chiar glasul hârâit al prietenului său se pierdură în ceața spumoasă a iernii.
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]