8,239 matches
-
dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea cupele mai mari în care punea câte o lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că luna respectivă este ploioasă. Așa „decretase” mama Ioana, după “citirea” cepelor sale în ziua de Sfântul Vasile, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
lingură de sare și le așeza cu grijă pe pervazul ferestrei în ordinea lunilor. Acele cupe de ceapă care aveau de Sfântul Vasile mai multă umezeală în ele, avertizau că luna respectivă este ploioasă. Așa „decretase” mama Ioana, după “citirea” cepelor sale în ziua de Sfântul Vasile, că lunile de iarnă vor fi geroase și pline cu zăpadă, aproape până prin martie, când v-a cădea ultima "nea a mieilor”, imediat după “babe”. Victor a ieșit grăbit din casă, fără s-o
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > INSPECȚIA Autor: Teodora Noje Publicat în: Ediția nr. 1218 din 02 mai 2014 Toate Articolele Autorului În grădini salatele Tremură suratele, Toate frunzele de ceapă Cer acum mai multă apă, Iar ridichile pe rând Se-aud milă îndurând C-a venit din depărtare, Cu căsuța în spinare, Melc, inspector iscusit, Nemilos, dar chibzuit. Și-uite-așa, cu grijă mare Va studia pe fiecare; De la deasă rădăcină, Până-n
INSPECŢIA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1399034383.html [Corola-blog/BlogPost/360238_a_361567]
-
C-a venit din depărtare, Cu căsuța în spinare, Melc, inspector iscusit, Nemilos, dar chibzuit. Și-uite-așa, cu grijă mare Va studia pe fiecare; De la deasă rădăcină, Până-n vârful de tulpină. Morcovi strâmbi nu se acceptă, Să-i reteze nu pregetă, Ceapa de e ofilită O mănâncă-ntr-o clipită, Pătrunjelul necrestat Îl înlătură de-ndat`, Păstârnacu-i oropsit, Niciodat` nu l-a-ndrăgit, Usturoiu-ngălbenit, De-ndată e izgonit; Însă din zori se zvonește C-au fugit toți mișelește, Lăsând în marea gradină, Buruieni și o
INSPECŢIA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1399034383.html [Corola-blog/BlogPost/360238_a_361567]
-
ocazia unor sărbători tradiționale sau religioase (Yennayer*, Anzar, Tsebyita, Taâachourt, etc. )... ... Probabil că i se făcuse foame?! Călătorea de ceva timp și dimineață , înainte de plecare, gustase doar un pic de Aghroum* cu măsline din recolta anului trecut, își strivise o ceapă...An de an, mama lui culegea măslinele împreună cu femeile satului și făceau din ele ulei (zit uzzemur*). Îl făceau manual, presând fructele direct cu mâinile lor încărcate de istorie; un adevărat ritual! Proprietățile vindecatoare ale acestui ulei erau deja cunoscute
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
de sentimente de amărăciune ale lui Constantin, care le-a spus fraților lui: -”Am umblat în toată lumea și țara mai frumoasă și mai bogată că a noastră nu există!. Sunt locuri unde oamenii căra pământul cu sacul să-și pună ceapă iar aici arunci o sămânță și crește un pom.” Ei ascultau în tăcere, nu scoteau o vorbă. Din când în când se auzea câte un oftat. -”V-am lăsat săraci și va găsesc și mai săraci. Sunteți puturoși! își certă
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
veghea de ceva vreme, lângă pat. - Eu așa zic .... - Atunci, ia spune-mi tu acuma, de câte ori m-ai înșelat ? - Eiii ... Vrei tu să știi ? Doar de trei ori ,Ioane ! - De trei ori ??? se miră socru-meu cu ochii mari cât cepele. - Păi da, prima dată când am vrut noi să ne luăm apartament și era unul Georgescu ,de la Personal care nu vroia să aprobe cererea. M-am dus eu și am rezolvat.... - Vai de mine ! se vaită socru-meu, lovit instantaneu
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1475771592.html [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
publicitare fructele să aibă imperfecțiuni, așa cum au adesea și în natură. „Coșurile de răchită le-am luat de la Buzău. În București erau 50 de lei bucata, acolo erau 30. Am cumpărat 60 și m-am întors de acolo și cu ceapă roșie și multe alte lucruri”, spune el. Între 75% și 80% dintre legumele din magazin provin de la producători locali. „În jurul Bucureștiului, pe o rază de 20-25 de kilometri, poți găsi cu lejeritate producători dornici să-și vândă marfa la prețuri
A renunțat la cariera în vânzări ca să își deschidă un aprozar. „Am dovedit că pot vinde mofturi scumpe. De ce să nu pot să le vând oamenilor lucruri esențiale ieftine?”. Generația B by https://republica.ro/a-renuntat-la-cariera-in-vanzari-ca-sa-isi-deschida-un-aprozar-zam-dovedit-ca-pot-vinde-mofturi-scumpe [Corola-blog/BlogPost/338424_a_339753]
-
Recent am avut bucuria să constat că acest concept (desigur adaptat la posibilitățile urbei noastre) a fost introdus în salonul românesc al restaurantului Neacșu. Aici puteți comanda mușchi Am gustat: Vită la piatră - la Neacșu de vită la piatră cu ceapă și alte legume la grătar. Amatorii de carne de vită pot încerca unul din cele șapte preparate propuse. Preferatul nostru din această categorie fiind mușchiul de vită în sos Chianti, un deliciu pentru orice masă festivă. - RESTAURANT NEACȘU - Str. Brăilei
Vită la piatră – la Neacşu by http://www.zilesinopti.ro/articole/1768/vita-la-piatra-la-neacsu [Corola-blog/BlogPost/99657_a_100949]
-
și-l iau de guler: - Spune dracului odată! Cine i-a spus lui Kaiser? Franz bâigui sugrumat și stânjenit: - Partenera dv., domnule... Cea care locuiește cu dv. aici... Doamna brunetă... Renae... - Cum??? Ce-ai spus???, îl întreb cu ochii cât cepele. N-a mai repetat și și-a strâns umerii. - Franz!, îi strig. Nimic. Nicio reacție. - Franz, uită-te la mine!, îi ordon de data asta atât de lucid că nu mă mai recunoșteam. De mult nu mă mai simțisem așa
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
Teodora,Orban Aurel și Orban Iulia, Vâlcu Aurel și Vâlcu Irina, Gălbenuș Marin și Gălbenuș Elena, Tretelnițchi Mihai și Tretelnițchi Aurelia. Mai figurează ca membri fondatori Onescu Adriana, Marin Cornelia, Popescu Maria, Sandu Constantin, Ghinoiu Nicolaie, Didoiu Nicolaie, Ștefănoiu Gheorghe, Ceapă Dumitru, Hănțișteanu Constantin,Gogoașă Mihai, Negricea Gheorghe, Dulcea Ion, Baniță Paraschiva, Stamate Floriana, în calitate de dansatori. Privind susținerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
sale. „Berzei oarbe îi face Dumnezeu cuib!” Frații lui mai mari îl luau întotdeauna peste picior și-i spuneau ăla mic, stângaciu, iute ca piperu’, ăsta care n-are somn sau, mai rău, mă, tu nu faci nici cât o ceapă degerată, tu n-ai să știi să mâi boii și nici să călărești, și alte apelative care dezarmau, firește, copilul din el. Pe măsură ce a crescut, devenind bărbat în toată firea, Dumitru Sinu a vrut să-și demonstreze, lui însuși în
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
-n cap , el să ardă cuptorul, ea să frământe aluatul. Aveau încă mult grâu și nu cumpărau decât arareori pâinea. Veneau nepoții și făcuseră lichie cu brânză și alta cu măr, iar pentru băiatul lor, singurul lor fiu, lichiu cu ceapă, după preferința lui. Îi așteaptă ca întotdeauna , cu supa tocmai terminată, în care vor pune tăiețeii de casă la fiert , când vor veni, așa le place. Ea, cu ochelarii pe nas ștrincăne o pereche de șosete cu patru ace subțiri
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
sobei și dădu în lături căriga de pe plită, lăsând să se vadă focul arzând. Ea își pregătește ingredientele pentru cină, un păhăruț de orez, îl spălă și îl puse la scurs. Curăță și spălă un morcov, un ardei și o ceapă , le tocă , morcovul îl dădu pe răzătoare și le puse la călit cu două creste de slănină afumată , adăugă boiaua de ardei, un vârf de linguriță. Puse și orezul, puțin, cât să se mănânce o dată, le amestecă toate în hârbeicuța
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
ibricul cu apă fierbinte de pe marginea ploatănului. Le acoperi, să fiarbă. În perete, ceasul ticăia secundele prin care cei doi adunau timpul , trăindu-și călătoria... El mai băgă un lemn pe foc, mestecă în crăticioară și aduse din cămăruță castraveți , ceapă , roșii. Făcu salata . Apoi tăie pita. Ea întinse măsărița și așeză farfuriile și furculițele. Apoi porționă mâncarea în cele două farfurii. Se așezară la masă. Tăcuți. Ușa deschisă larg, permite aerului rece să intre. Medi , cu lăbuțele pe prag își
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487328398.html [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
ne sfătuia Anghel Rugină nu cu mult timp în urmă. Da, poate fi o conspirație,o masonăcărie demonică sau ce pisici o mai fi, dar noi ca popor, ca oameni ,trebuie să ne vedem de ale noastre ș să măncăm ceapa nostră ,roșia noastră, merele și perele noastre și tot ce crește pe pământul și pe șanțul nostru binecuvântat de univers și să ne gândim că la alții nici firul de iarbă nu crește așa de ușor, pe cât ne batem joc
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1434641149.html [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
pruna. Mi-a mai dat pe la amiază Știe că am giardiaza Și-am prins forță, bat-o vină, În trei ore-am prins găină. Am pus apă rece-n oală, Mi-am pus sortul de cucoana, M-am dus la ceapă -n grădină, M-a înțepat și o albină. Doamne, căte-am pătimit... M-am trezit că n-am chibrit. Ca să pot face scântei M-am certat și cu ai mei. Dar s-au stins chiar de la poarta. Știi, părinții ușor iartă
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vai_barbate_ai_si_venit_elena_spiridon_1352050872.html [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
tocită sau știrbă, că nu ai spor nici cât stă un câine în coadă. Bineînțeles, chiar și mâncarea, și mămăliga, și toate celelalte sunt pregătite de cu seara. Și, dimineața, înainte de plecare, scuturăm doar mere, smulgem unu-două smocuri de ceapă, punem cobilița-n ușă, să vadă lumea că nu suntem acasă, ne facem semnul crucii spre soarele care încă nu-i suit pe deal, fiecare este rugat/îndemnat/obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță și, hăis
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
la câte postațe mai sunt până la sfârșitul hectarului!...Doamne, ce ospăț! ce sfântă curățenie și naturalețe! nimeni nu se vaită că nu-i ajunge, chiar dacă, să zicem, sunt zile când mănâncă doi dintr-un ou, când mănâncă doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt în spuză, doar gorgoaze...și, uneori, chiar nimic!...doar apă! apă din budăi sau direct din izvorul căruia îi facem produșcă din clisă și țeavă de cucută! sau din ulciorul
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) by http://balabanesti.net/2012/11/19/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iii/ [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
mențin sănătatea în familie. În noaptea de 31 decembrie se mănâncă „mochi” (orez pisat în piuă, pregătit într-un fel anume) și „soba”(o supă făcută cu tăiței din hrișcă la care se adaugă planta cu aceeași denumire, „soba” și ceapă verde tăiată mărunt) pe care japonezii o servesc după miezul nopții. Această supă este prezentă în toate familiile japoneze întrucât tăiețeii sunt considerați ca simbol al unei vieți lungi și sănătoase. Dat fiind faptul că femeile muncesc tot timpul anului
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Japonia_mister_si_fascinatie_jurnal_de_floarea_carbune_1356966055.html [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna era nehotărâtă. Văzuse toate prețurile și ofta. - Un kil de cartofi și ... un morcov, maică! - Un morcov sau un kil? - Ei, un morcov! Mi-ajunge ... Și două fire de ceapă ... - Să cântăresc un morcov? Ia și mata o juma' de kil! - Of! Cu ce maică? „Mai e puțină fasole acasă. Fac o ciorbă lungă”. - N-ai pensie? - Am, maică. Am 360 de lei ... I-a pus doi morcovi în pungă
LA PIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/La_piata.html [Corola-blog/BlogPost/371213_a_372542]
-
o juma' de kil! - Of! Cu ce maică? „Mai e puțină fasole acasă. Fac o ciorbă lungă”. - N-ai pensie? - Am, maică. Am 360 de lei ... I-a pus doi morcovi în pungă, privind-o cu milă. Legătura avea trei cepe. I-a dat-o toată. - Dă-mi doar 4 lei! - Să trăiești, maică! Dumnezeu să te ajute! A plecat rușinată de lacrima ce se zbătea între gene ... Referință Bibliografică: LA PIAȚĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232
LA PIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/La_piata.html [Corola-blog/BlogPost/371213_a_372542]
-
acolo, în zona aceea neospitalieră, pe țăranii săraci. O parte dintre aceștia au plecat în America. Cei rămași au "inventat"un sol fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe 10 septembrie, în Piața Artelor din
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau toată viața cu sărăcia: mămăligă, o ceapă, puțină brânză sau ceva lapte dacă găseau și toată ziua la muncă. Fie pe câmp, fie prin ogradă ajutându-i pe cei mari. Viața era mai grea, știința de carte mai puțină dar sigur, oamenii erau mult mai sănătoși ca
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_15.html [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ZEFIR ȘI ROUĂ Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Privesc venind dinspre ogor Cum truda pune pe pridvor Un biet țăran,un chil de vin, O ceapă,brânză și-un suspin, Un boț de mămăligă-amară Și rugăciunea lui de seară. Tovarăș lui îi e doar gândul Mișcat și el,adie vântul... Departe la oraș,o fată Privind la calendar așteaptă Ziua în care,din străini Se-ntoarce
ZEFIR ŞI ROUĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1397314672.html [Corola-blog/BlogPost/347796_a_349125]