100 matches
-
calm al unui neam superior din naștere la Beji-neni, doamna de altă etnie, de altă istorie, de altă zariște cosmică care și ea urcă în cocie cu spondiloză și mult mai grasă întrucât ani în șir a lucrat la cantina ceapeului, și cum zic, așa se întreabă politicienii în abureala aceea a mea, se agită în dosul parbrizelor Patrol Nissan, Mercedes, Opel Vectra, stau acolo și dau din mâini, mișcă din sprâncene ca să ne dea de înțeles că țara e în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
calamitate și mai ales Bucovina și Moldova - sporind numărul crucilor în cimitire, alături de cei ce muriseră în 4 ani de război, apărând ființa neamului. încorsetați în raiul colhoznic, fără nici un orizont salvator, „Țăranii n au nici pâine neagră, nici mălai/ Ceapeul le-a ajuns sub casă:/ Mult lăudatul vremurilor rai/ în coșmar s-a schimbat, îi tot apasă” și când „Cei ce fură din porumb doi-trei știuleți/ Sânt vârâți grabnic la pușcărie/ Pe când șefii fură ziua mare/ Nu-i bagă nime
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în colțul din stânga sus al oglinzii, o hârtie verzulie cu un scris lăbărțat: „Joi Adunarea Ce.O.Me la COOPERATIVĂ.“ - Ce, se răsti tânărul către oglindă, o preducea-i un hectar de pământ să ți-l dea dacă a desființat ceapeul? Da’ nici acolo nu mai face chestii de-astea. Că nu ți-a mai dat atelajele. Lu’ tata trebuia să-i dea doi boi, o căruță, un plug cu trei brăzdare, rusesc, îl făcuse din tablă de-aia, dacă știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
seama că s-au dus, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui Țongu. Io vă știu de neam de hoți, din toată cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tactu’, Sorine, de l-am dus acu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
au găsit. Acasă. Ce vreți să știți? - i-a Întrebat, el, liniștit. Tot ce se poate ști. Se poate ști, lea explicat, apoi, pe Îndelete, următoarele: comunismul românesc nu mai e. Știm. Acum, ascultațimă, cu multă atenție. Te ascultăm. Nici ceapeul nu mai e. Și asta știm. Vedem, adică, mai bine zis. Bun. Vedeți. Ascultațimă. Te ascultăm. Am luat și eu, ca tot omul, niște vaci: câte una pentru fiecare dintre noi trei. O să le vedeți, ceva mai târziu. O să vă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai și poată fi obligat să dea și niște producții: pe unele porțiuni, mai mici, pe altele, mai măricele. Și, arar, chiar, mari. Și, În doar câțiva ani, a inundat județul cu haragi pentru vie și pentru lagume, iar pe ceapeu și pe ceapiști, i-a umplut de bani. Dacă au văzut, șefii județului, că ăsta a devenit fruntea frunții ălorlalți ca dânsul, din județ, ce s-au gândit, proștii? Ce? Să-l pună șef peste toți. Cum? Să-l ducă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ălorlalți ca dânsul, din județ, ce s-au gândit, proștii? Ce? Să-l pună șef peste toți. Cum? Să-l ducă la reședința de județ și să-l facă, acolo, director cu agricultura. El nu s-a dat jos din ceapeu. Ei - hai și hai! Și, până la urmă, l-au obligat. Dă, erau șefi! Dar, să vezi, tu, măi Vasile, că, aici e aici. De ce, aici e aici? Pentru că, atâta vreme cât a fost director, nu a stat nici o secundă În biroul mare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dar el nu se impacienta de fel. Ba, char, se bucura. Și, după ce tractorul cu remorca au fost trase unde era indicat, iar vaca, dată jos, și dusă alături de celelalte, din țarcul lor de zi, din partea de sus a curții ceapeului s-a auzit o mare gălăgie. Și veneau, oamenii, și se tot adunau, ca la ceva ieșit din comun. Și, chiar, era, cu adevăratelea, ceva ieșit din comun. Conducerea ceapeului hotărâse să mărească un grajd. Ferma era pe fosta proprietate
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din țarcul lor de zi, din partea de sus a curții ceapeului s-a auzit o mare gălăgie. Și veneau, oamenii, și se tot adunau, ca la ceva ieșit din comun. Și, chiar, era, cu adevăratelea, ceva ieșit din comun. Conducerea ceapeului hotărâse să mărească un grajd. Ferma era pe fosta proprietate a unui fost general, care, mai toată viața, și-a petrecut-o prin străinătăți. Aici venea destul de rar. Vara, mai ales, cu de-ai săi, mai mult pentru aer curat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
acestei coșcogeamite clădiri, admirau cele două minuni ale tehnologiei moderne în semn de respect față de stăpânii celor două autoturisme: o Pobedă cenușie și un Moscvici roșu, ambele parcate în fața noii clădiri alături de o brișcă veche și de câteva căruțe ale ceapeului cu câte unul sau chiar doi cai fiecare, își scoteau căciula, schimbau câteva vorbe între ei și intrau în uriașa sală care în scurt timp devenise neîncăpătoare. Mulți dintre ei, în special sărățenii, erau nemulțumiți de faptul că pentru a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că s-au dus omul, doar când mai vorbești despre cei care nu mai sunt. - Bă, se auzi strigătul lui }ongu. Io vă știu de neam de hoți, din toată cimotia voastră. Hoți, bandiți și turnători securiști. De pă vremea ceapeului v-am urmărit, cum și ce făceați. Puteam să vă nenorocesc, bă, o vorbă de spuneam cui trebuia... Da' mi-a fost rușine de ăi bătrâni, că erau oameni gospodari. Chiar și tac-tu, Sorine, de l-am dus acu
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
cândva în satul românesc. Orașul îi transformase în lupi și scena trebuie pusă pe seama destrămării gospodăriei țărănești. Consecințele nefaste ale acestui proces de distrugere a rezistenței țărănești se află prezente în întreaga carte. Semnificativă este povestea Rodinei, prima președintă a ceapeului din Boțoaia, mamă a 1 1 copii, toți plecați la oraș și lăsată singură la bătrânețe. Cooperativizarea este prezentată ca o salvare pentru sărăcimea satelor, ceea ce a fost adevarat, că pe traseu această idee leninistă s-a transformat într-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
și atunci când spațiul are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi tarla la ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi tarla la ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia o sărit săcirea asta. Sî băteu două fimei și când tăieu șî sî răncăteu di mers pi tarla cî sî iasî tot una mai înainti, (...) o sărit. Și cu asta mânuiesc eu cosâtoru matali
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de bine, îndrumați de partid. Noutatea propagandistică este apariția unui membru de partid corupt - Voicu Ghiocioaia (Nucu Păunescu). Până acum, comuniștii erau mai presus de orice bănuială. Ghiocioaia este hrăpăreț, fățarnic și corupt. El este mână în mână cu președintele ceapeului, interpretat de Ștefan Ciubotărașu. Dacă în În sat la noi era vorba de un „câine turbat” acțio nând de unul singur, acum avem un complot în toată regula, cu rădăcini în structurile „la vârf” ale satului. Explicația acestui nou tip
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
toată urâta lor goliciune, pentru a fi rezolvate cu putere de tovarășii juști, operațiune din care partidul iese mereu întărit. Totuși, Desfășurarea marchează și primul câștig artistic, personajul săteanului desculț care își cumpără bocanci întrucât a fost numit socotitor la ceapeu, Ilie Barbu, născut din întâlnirea condeiului lui Marin Preda cu deja marele actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu e un țăran complex, când mândru, când sfios, dur, dar capabil de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
viață, la noapte-n pat să te aflu fecioară!» - «Apoi de mă Ioane, cum ți-o fi norocul !» îi răspunse candidă, dulce și apetisantă, mireasa. Din tren Atunci pe vremea marilor congrese ce se țineau la București, adunarea generală a Ceapeului îi delegă în unanimitate pe cei doi, Ion și Gheorghe, să reprezinte cu cinste obștea satului la marele for al agriculturii socialiste. Au luat ei trenul de la Cârța spre Brașov, unde trebuiau să se prezinte pentru a se încadra în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plin și totodată să nu ne fie nici nouă prea rău. Ne era chiar bine acolo sub cais, Învârtindu-ne pe lângă Buceagul fără roți, Înălțat pe patru bucăți de bordură. Începuse să se facă bun de fiert porumbul din lanul ceapeului Glina, care pornea din fundul curții și se Întindea cât vezi cu ochii, până-n zarea vegheată de turnul castelului de apă alimentându-se din lacul Cernica. Ne mai lungeam În iarbă și ne holbam la cer până ațipeam, mai dădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cealaltă mână toarnă ulei În salata de roșii și pe urmă bere În pahare. Masa e plină cu brânză și ceapă, usturoi și roșii și castraveți din grădina familiei care ne-a adoptat pe viață pe amândoi, porumb din lanul ceapeului Glina și pâine și ouă pe care părințelul le sparge peste salamul din tigaie. Ca să fii fericit trebuie să mănânci de toate. Iar e bine, părințelul arată eliberat de gânduri, Înveselit dintr-o dată de fojgăiala aferată a mâinilor sale printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
veni aici la Sfânta, să cerem ajutor, nu am rezista ! Cum să ne ținem noi, ca oameni ? Cum să mă țin eu pe picioare, femeie singură la pensie, cu trei milioane pe lună pensie, după o viață de muncă la ceapeu ?”. Îmi este foarte greu să mă despart de ei, oamenii aceștia mi-au devenit foarte dragi. Vor intra în curând în rândul de noapte. Îi privesc cum se îndepărtează încetișor, cu brațele încărcate de sacoșe de rafie, scaune pliante, îmbrăcați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
productivități în agricultură datorită mecanizărilor și chimizărilor, nu atât cât raporta conducerea gospodăriei spre satisfacția șefului statului, dar suficient cât să se poată sustrage de mai fiecare gospodină ce rămăsese în sat ca să ducă în pivnița proprie cu binecuvântarea președintelui ceapeului, a brigadierului agricol, ba chiar și a tovarășului milițian, că de, doar oameni suntem. Și dacă bunicii și străbunicii noștri după abolirea iobăgiei de la ’848 l-au furat pe grof până l-au determinat să-și ia lumea-n cap
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
char o tonă, două, adunați de pe lot în urma studenților veniți de la Sibiu care recoltau și ei fără convingere, așa în dorul lelii. Transportul acestei recolte ilicite la domiciu era asigurat de cele mai multe ori, de însuși unul dintre șoferii sau tractoriștii ceapeului, contra unui păhăruț de rachiu. Și toată lumea era mulțumită. A fost atunci o perioadă de prosperitate pentru locuitorii satului. De la intreprinderile din Victoria, Mârșa, Făgăraș Sibiu, Brașov, uneori chiar de mai departe intrau în casă unu, două sau chiar trei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vaci, 468 bivolițe, 39 cai, 5 măgari, 512 porci, peste 1550 capete ovine, 19 capre, 31 familii de albine și peste 3800 păsări de curte. A se reține însă că practic, întregul profit al acestei forme de exploatare a resurselor ceapeului reveneau sub o formă sau alta statului comunist proprietar. Tot în această perioadă a fost deschisă calea transfăgărășană, care chiar dacă momentan nu e tocmai utilă economiei naționale, oamenii satului o folosesc din plin. Au fost asfaltate bună parte din ulițele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cușcă sănătoasă, și-a săpat alături o gaură în pământ unde stă la răcoare pe timpul arșiței. Nu iese din vizuina lui decât atunci când îl răzbește foamea ori setea. La trecerea pe lângă stabilimentul păsărilor, întins pe o suprafață cam cât acorda ceapeul tinerelor familii pentru construcția caselor, curcile au început să glăsuiască agitate, pe limba lor. Fina, fiind aceea care le hrănește și le bibilește, mi-a explicat că reacția lor gălăgioasă semnalează prezența unei persoane străine în apropierea lor. Și ea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta golaveraje la hectar. În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]