23,656 matches
-
al limbii române și am constatat, cu plăcere intelectuală, că mai există cuvîntul odihnă, sensurile și derivatele lui. E un lucru bun să mai faci apel, din cînd în cînd, la dicționar și la foloasele lui. Așa încît, cu cîteva ceasuri înainte de noaptea „marcantă" de Revelion, cum a numit-o un crainic solemn, m-am gîndit să-mi însușesc, teoretic și practic, sensul termenului descoperit. Cu alte cuvinte, să mă odihnesc. Am dus copilul la mama, cu bagaje, cu haine, jucării
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
care nu eram în stare să le obțin sau n-am îndrăznit să mă bat pentru ele; era mai comod să-mi găsesc consolări și scuze. Spre deosebire de alții, cunosc nu numai ziua, ci și ora ieșirii din copilărie. Tata pusese ceasul deșteptător să sune și, la opt fără un sfert, pălăria metalică s-a pornit să zbârnâie. Am deschis ochii și am văzut ferestrele albe. Peste puțină vreme, mă aflam pe gardul din capătul grădinii. }in minte și mirosul acelei zile
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
fascinantei Românii. Afară numai dacă, actuala Putere, slabă în fața gurii de zdrențe a presei, va începe să dea înapoi. n menghina unor asemenea tensiuni au și mărimile zilei nevoie să fie păzite de ferocitatea directorilor de biblioteci, au dreptul la ceasurile lor de relaxare. Nimic nu te reface mai deplin, nimic nu învigorează mai iute firile sensibile decât o partidă de vânătoare bine nutrită în trofee. Încât nu întâmplător (sintagma asta nu îmi iese din minte!) un număr considerabil de urși
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
să ignori punctele de asamblare și de comprimare prin referințe culturale discret strecurate în text: "El părăsise un spațiu mitic și mioritic, unde copilele așteptau virgin și oniric sosirea feciorilor de crai născuți din lacrimă...", "s-a uitat instinctiv la ceas. Timpul iarăși nu avea răbdare.", "reacția poporului a fost în linia tradiției literare - el a rămas mut", "a urmat apoi filmul Seara pe șosea: veneau turmele, nășteau stelele, îndrăgostiții se ghiloseau pentru rendez-vous...", "și până se vor mai odihni mașinile
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
Se duse să se așeze, liniștit pe pervazul ferestrei și reluă, încrezător, supravegherea culoarului și a scărilor rulante. Avioanele decolau și aterizau fără zgomot, nu știa cum făceau asta, era ca într-un vis. În acea zi își amintește exact ceasul când regăsise, exaltat, parfumul pletelor Amei care, înainte să plece, se aruncase la pieptul lui și îi ceruse să o aștepte. Culoarul era aproape gol. Într-adevăr nu era nimeni și scările rulante nu mergeau. Fiecare are dreptul să aștepte
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
ocazia unei partide "cu poalele peste cap", fie și cu cele mai nasoale, ar fi fost ceva de neiertat. Se pare că era singura lui slăbiciune cunoscută. În clipele de rătăcire se temea - vag, de altfel - că va veni odată ceasul său și una din aceste ibovnice l-ar putea face să plătească, într-o bună zi, pentru toate celelalte. Ultima pe tapet se numea Rosalie. Avea o față și un zâmbet de rozătoare, lucra la biroul de cumpărări, nu purta
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
e vorba nici despre un același subiect fragmentat în perspective diferite, ci, în mod esențial, despre stări diferite. "Fiecare popor are modul său specific de a se plictisi - și de a-i plictisi pe alții. Europeanul, cu ochii ațintiți pe ceas, așteaptă și se plictisește în Africa, unde nimănui, cu excepția lui, nu-i pasă cît e ora. Africanul, constrîns de moravurile occidentale la a-și reprima orice formă de socializare zgomotoasă, se plictisește în Europa". Am ales pentru dumneavoastră un fragment
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar în ceasul al treisprezecelea, toată această piticime roasă de ambiții și cariată de orgolii bolnave ar trebui să se scuture de catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
și a Consiliului regional în articolul Caravana culturală - oaspetele României a reflectat în mod realist evenimentul: întâlnirile oficiale și conținutul discuțiilor, donațiile (ziarul Libertatea cuvântului - care apare săptămânal în două limbi: română și ucraineană (din 25 oct. 2002). Ziarul independent Ceas (Timpul) (din 25 oct. 2002) publică pe prima pagină fotografia care îi prezintă pe ucrainenii care au pichetat Consulatul României la Cernăuți, a doua zi după plecarea delegației din Cernăuți. Pe pancarte este scris: "Jos mîinile murdare de pe Ucraina" și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
fraze. Noroc că a făcut-o în locul lor președintele Bush, în cuvântarea din Piața Palatului Regal. Sunt doar trei puncte (exact acelea ignorate de experții de la Bruxelles, dedulciți în chefuri balcanice): lichidarea birocrației, lichidarea corupției și lichidarea Securității. Măcar în ceasul al treisprezecelea, toată această piticime roasă de ambiții și cariată de orgolii bolnave ar trebui să se scuture de catastrofalele obiceiuri dobândite de zece ani încoace. în clipa de față, opoziția nu se are decât pe sine. PSD-ul a
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
cercetări împotriva lui. Dar iată că paznicul șI-a retras plîngerea împotriva deputatului bătăuș. Dacă nu mai e plîngere, de ce ar mai fi urmărire penală, așa că PSD îl poate pune la loc în funcție pe vicele său care șI în ceasul al 13-lea crede că șI-a făcut datoria de părinte bătîndu-l sălbatic pe nefericitul care șI-a permis să-I supere odrasla. Dacă partidul lui Adrian Năstase ține cît de cît la imaginea sa ar trebui ca Lazăr Maior
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
ezita să aleagă articolul, cuvîntul țîșnit spontan și capricios, gîndul devenit autonom prea devreme, cu toată zglobia aură de emancipare, care-i dă un tempo adolescent acestui Făt-Frumos al genurilor scriitoricești, ce spune într-o clipă cît altele într-un ceas". Poziția lui Ion Frunzetti e a unui moralist ce așază în centrul lumii (și al cutremurătoarei istorii pe care a traversat-o) omenescul. O frumoasă dragoste de oameni insuflă aceste eseuri în care principalul atribut uman este căutarea, pentru că "Dumnezeu
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
înțeles însă și îmi spune; și intru, în fine, la Van Gogh, liniștit, ca-ntr-un lan blond de grâu... Arleziana... Odaia artistului, cu perspectiva ei imposibilă... La Guinguette... Biserica din Anvers, bleu adânc, sauvage, de ocean încruntat. După două ceasuri, amețit, cobor clătinându-mă scările de fier ca de ieșire în caz de foc, și când o văd la parter, nemișcată, la locul ei, mă dau în spectacol numaidecât, posedat încă de vedeniile de la mansardă. Colombina îmi ascultă zâmbind adjectivele
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
însemnări elementele menite a-l oglindi, din cuprinsul volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine europeană, recunoscute oficial. Atracția conaționalilor noștri
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
și pancartele purtate ("Vrem adevărul", "Să vină Ticu" etc.) se căsca o prăpastie schizoidă, n-are nici o importanță. Important e că televiziunile au fost prinse pe picior greșit. De unde se pregătiseră să bășcălească lanțul uman ("Care lanț, bă? Lanțul de la ceas?" - cam așa mă încuraja un amic bucureștean pe care-l implorasem să nu lipsească de la manifestație), au trecut brusc de partea... opoziției! Sigur, nu s-au abținut să nu dea, alături de prim-planul sculptat în granitul anti-securismului al primarului Vanghelie
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
și comunică prin ele cu ființa umană și, înainte de toate, cu sine. Ceea ce ediția oferă ca lectură în perspectivă, din chiar interiorul poeziei. Fiindcă abia acum s-ar putea realiza joncțiunea spirituală între versuri cum sunt cele din ciclul Moartea Ceasului (1966): "Aș vrea/ Pe gândurile mele/ Să urc până sus de tot,/ Unde e posibilă liniștea,/ Pentru că viața și moartea s-ar întâmpla/ Mai jos de mine,/ Ca ploaia sub nori" (Sus) și deja intratele în conștiința măsurii morții, peste
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
o autentică declarație de fidelitate care trebuie consemnată, în condițiile economiei de piață și racolărilor; acesta este încă un pas spre fericirea deplină în căsnicie: Îl iubesc și mă iubește/ Și nimic nu ne lipsește." Bravo! Să fie într-un ceas bun! Exclmi fără să vrei. Bine că e Happy end... Și, apropo: nu cred să fie departe clipa când vom auzi strigături la horă de genul: Asta fată joacă bun/ Și mă-nvață și pe io!" - variantă engleză la strigătura
ETNO TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14125_a_15450]
-
și adusă la aceeași - sau la altă - rampă. Unde ar fi fost sortită să spună din nou o poezie - aceeași sau alta -, după cum ar fi crezut creatorul său că cere piața. Dar Olympia știe toate astea. Le-a aflat în ceasurile lungi în care, pe un raft, era uitată. Coppelius nu se ferea de ea. El avea naivitatea de a crede că un creator își controlează opera. Că o poate scoate din cutie și șterge de praf atunci cînd crede de
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
uneori, în mod mecanic poate, ca să privesc arcada unui vestibul ori ușa unei marchize; știrile despre Borges îmi vin prin poștă; din când în când, îi zăresc numele printre ale câtorva profesori sau într-un dicționar biografic. Mie îmi plac ceasurile de nisip, hărțile, tipografia veacului al XVIII-lea, etimologiile, aroma cafelei și proza lui Stevenson; celălalt împărtășește aceste preferințe, însă într-o manieră plină de vanitate ce le preschimbă în atribute ale unui actor. Ar fi exagerat să afirm că
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
sa de-a sluji "umanitatea"... Era preferabil ca astfel de linii conjuncturale să fi fost revăzute la retipărirea unor texte care, deși în ansamblu onorabile, au stat sub vremi. Să revenim însă la firul pozitiv, spiritualist, un fir salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din cuprinsul său reiese izbitor profunda diferență dintre
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
în derivă, departe de certitudini și repere, ne încearcă subit acea groază în fața limbajului care ne aruncă în mutism - moment de năucire, cînd numai poezia ne poate mîngîia de pierderea temporară a certitudinilor și-a îndoielilor. Astfel, ea este absolutul ceasurilor noastre negative, nu al tuturor, ci doar a celor izvorîte din sentimentul de sufocare în universul verbal.(...) Cum trebuie să fie poezia: accesibilă sau ermetică, cu «mesaj» sau gratuită - asta-i o chestiune secundară. Exercițiu sau revelație, totuna. Ceea ce-i
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
dar în special de hârtie, pe hârtie, despre diverse detalii ale genezei operei, Olivier Rolin a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări pentru cititorii României literare. Pe scurt, în zorii acelei zile, la ora când Parisul se scoală, ceas cumplit când proletarii merg la caznă, noi eram cam afumați și, în plus, Treize era sigur drogat, habar n-am cu ce, n-aveam chef să știu. Închideam ochii, nu voiam să-i văd pe-ai lui. Am ajuns în
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
și ascultă." Exilatul, cel de mult plecat, revine pe urmele sale: "Printre grădini întorsu-m-am acasă/ Lângă cei vii, atâți câți au rămas/ și nu aud îmbietorul glas/ ce pune vinul vorbelor pe masă. Se-oprește fuga timpului în ceas,/ femeie tristă, umbră luminoasă!/ Printre grădini întorsu-m-am acasă/ lângă cei vii, atâți câți au rămas." Versuri, epistole în eternitate: "Îți scriu smerit./ Culege vorbe-n spic,/ citește-le până se face zi,/ Ascultă-le apoi când eu voi
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
un tip sociabil și parcă nu-i convenea să alerge de unul singur. Îi dădu telefon bunului său prieten IVAN, tot tanchist, să alerge Împreună. IVAN primi propunerea cu entuziasm fiindcă avea și el nevoie de mișcare. Peste numai un ceas, cele două divizii porneau În marș urmând să se Întâlnească spre seară la FOCȘANI, unde să campeze și să pună de una mică, deoarece, din hărțile lor, reieșea clar că acolo e treabă de făcut, nu glumă. Nu mai vorbim
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
ele intrase și ieșise de mai multe ori, de fiecare dată cu alt client, chiar lîngă scaunul mamei. Am crezut că n-o văzuse. Dar cînd intră și ieși a patra sau a cincea oară în mai puțin de un ceas, o urmări cu o privire plină de compătimire pînă în capul coridorului. - Sărmanele fete, oftă, ce trebuie ele să facă pentru a-și duce traiul e mai rău decît munca. Stătu așa pînă la miezul nopții, cînd eu am obosit
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]